Dosarul Mineriadei ar putea fi repornitSchimbare de situație: Dosarul Mineriadei ar putea fi repornit.
Publicată de Epoch Times Romania pe Joi, 13 februarie 2020
Publicat inițial la 2 aprilie 1990, Acest episod al raportului Koppel prezinta pe jurnalistul Ted Koppel intervievând experți din România cu privire la evenimentele revoluționare care au dus la arestarea și executarea lui Nicolae și Elena Ceaușescu Aratand si imagini nepublicate si care nu apar in dosarele revolutiei preluate din surse private despre Timisoara care au dus la evenimentele din 1989 in Romania
Marii absenți din procesul Mineriadei. Atacatorii instituțiilor sunt pe lista victimelor.
Victimele din 13-15 iunie 1990 sunt nemulțumite de instanță
Scandalul pornit ieri, la Curtea Militară de Apel, este doar o parte din seria de nemulțumiri a celor 1913 victime citate în dosarul Mineriadei. Cei care au fost bătuți, arestați și maltratați în perioada 13-15 iunie 1990 spun că dosarul trebuie reinstrumentat, pentru că lipsesc nume importante de pe lista acuzaților, iar altele sunt în plus.
Sute de oameni au ajuns, ieri, în fața Curții Militare de Apel, unde au așteptat câteva ore să intre într-o sală de judecată cu o capacitate de 30 de persoane. Fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu, a fost huiduit, dar marii absenți au fost Ion Iliescu, și Petre Roman. Victimele mineriadei din iunie 1990 spun, însă, că dintre cei care ar trebui trași la răspundere lipsesc foarte multe nume cunoscute, iar cei chemați în instanță au fost aleși astfel încât la finalul procesului să nu ajungă să plătească, iar asta ar fi și cauza pentru care se trage de timp. „Au fost citați doar cei care au peste 65 de ani, care pot să scape în final nepedepsiți. Lipsesc ministerele implicate, lipsesc persoane importante, ca fostul ministru, Doru Viorel Ursu, actualul avocat Pavel Abraham, care era torționarul șef, și fostul director al TVR, Răzvan Theodorescu, cel care a instigat, oprind transmisiunea și astfel a agitat lumea, deși la Revoluție s-a putut transmite fără probleme, când se trăgea asupra sediului. Din cauza asta, unul dintre cei trei morți este un membru FSN, a cărui soție a povestit cum omul era acasă și a plecat spre Televiziune după ce s-a închis emisia, în timpul campionatului de fotbal. Nu s-a cercetat Străulești II, nu sunt în dosar cei care au tras în oameni. În schimb, am văzut că printre victime sunt și cei care au atacat instituțiile statului. Cei care au fost arestați pe 18 iunie pentru ccă au atacat televiziunea își cer acum drepturile, în loc să fie acuzați. Noi sperăm că dosarul va fi întors și reinstrumentat cum trebuie”, a declarat, pentru Jurnalul, Viorel Ene, președintele Asociației Victimelor Mineriadelor 1990-1991 (AVMR). Viorel Ene a scris și urmează să publice o carte cu mărturii și foarte multe documente despre ceea s-a întâmplat în perioada 13-15 iunie, când a fost bătut de mineri. Asociația a cerut să se constituie parte în proces și îi acuză pe procurori că au împiedicat reprezentarea legală a victimelor. “Au spus că vor să pună avocați din oficiu la câte 50 de persoane. Acum doar s-a strigat prezența”, mai spune președintele AVMR. Următorul termen în proces va fi pe 29 martie.
CARTEA NEAGRĂ A MINERIADELOR
TORTIONARII REPRESIUNII DIN IUNI 1990-MINERIADA
Autorii si comanditarii represiunii din iuni 1990 sunt,, MARTORI” in dosarul 47/P/2014!
Procurorii militari ascund adevarul procororii ce au incarcerat, cercetat ilegal si emis mandate de arestare ilegal sunt in viziunea acestora ,,MARTORI”- vezi cazul Monica Macovei !
Dan Voinea – „pata de rușine pe obrazul Justiției române“ – vrea să ajungă din nou la butoanele dosarelor
Zilele trecute a reapărut în atenția publică generalul Dan Voinea, controversatul magistrat care s-a lansat în carieră cu ocazia așa zisul proces al cuplului Ceaușescu. Deși s-a cerut singur la pensie, fiind beneficiarul unei pensioare de circa 200 de milioane de lei, echivalentul a mai bine de zece pensii militare medii, Dan Voinea vrea mai mult. Vrea mai mult deși în întreaga sa carieră de vreo 29 de ani n-a făcut mai nimic.
Procuror militar din anul 1982, între anii 1997 și 2000 a deținut șefia Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În decembrie 1989, a fost adus de Ion Iliescu pe post de procuror la procesul soților Ceaușescu, la acea dată având gradul de maior la Direcția Procuraturii Militare. Dan Voinea a participat la procesul Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu, el întocmind „rechizitoriul“ pe baza căruia cei doi au fost condamnați la moarte și executați, în 25 decembrie 1989. Ulterior Voinea a fost cel care a instrumentat două dintre cele mai importante dosare post-decembriste, cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990 și cel al Revoluției din decembrie 1989, reușind performanța de a tergiversa și mătrăși complet cele două dosare, vreme de aproape două decenii.
Generalul a făcut recent o cerere pe adresa CSM de reintrare în rândul procurorilor, nemulțumit de cariera actuală de avocat al unor ștabi ai partidului de guvernământ și de „consultant“ special al unor institute guvernamentale care, cică, se ocupă de cercetarea adevărului despre „rivoluție“, despre Mineriadă, despre comunism etc.
Culmea, „consultantul“, cooptat pe post de expert irefutabil, este el însuși întruchiparea vie a noianului de minciuni aruncate de către gașca moscovită a lui Iliescu pe piața publică, tocmai pentru a acoperi vinovățiile grupării feseniste, și mai ales vinovăția lui Ion Iliescu, criminalul cu mâinile roșii de sânge, cel care a dat ordin să se tragă în studenți, în iunie ’90, cel care a adus haitele de mineri din subterane pentru a le zdrobi căpățânile bucureștenilor din Piața Universității.
Într-un interviu recent Dan Voinea recunoaște că a depus o cerere la Ministerul Public și o alta la CSM, în care solicită reîncadrarea, cerere respinsă de Parchet. Acum Voinea încearcă să pună presiune pe CSM invocând numele președintelui Băsescu, care i-ar fi promis cică lui personal, prin 2009, că îl bagă la loc pe felie la Parchet, deși același Traian Băsescu îl revocase de pe postul de șef interimar al Parchetelor militare. În ce privește CSM-ul, s-a pronunțat într-o manieră decisivă, în aceeași perioadă, o anchetă desfășurată de inspectorii CSM scoțând la iveală incredibila lipsă de profesionalism a generalului care a reușit să mătrășească aproape 17 ani dosarele cheie al României, care-l puteau implica direct pe Ion Iliescu, respectiv dosarele revoluției și Mineriadei din iunie 1990.
Ca reacție față de cererea lui Dan Voinea de reîncadrare, am primit la redacție o declarație a reprezentantului victimelor mineriadei, Ene Viorel, de la AVMR, Asociația Victimelor Mineriadelor. Acesta afirmă că „Dan Voinea este unul dintre pionii lui Ion Iliescu, de care este legat printr-o veche relație. Generalul este o pată de rușine pe obrazul Justiției și al Armatei deopotrivă. Beneficiar al diplomei de așa zis revoluționar semnată de Ion Iliescu, proprietar de terenuri, implicat în șmenariada diplomelor alături de penali precum George Costin, acum la pușcărie . Nerușinarea acestui Voinea este fără egal, mai ales dacă avem în vedere că s-a pensionat în grabă în 2009 tocmai pentru a scăpa de sancțiunile CSM, care a descoperit în urma anchetei solicitate de AVMR și alte organizații ale societății civile că Voinea a ținut sute de dosare în nelucrare, că s-a făcut doar că-l anchetează pe Ion Iliescu, al cărui dosar, în zece ani de așa zisă cercetare nu număra decât șapte pagini“.
În anul 1998, procurorul magistrat Surdescu Gheorghe, care a instrumentat urmărirea penală în dosarul 75/P/1998, a propus soluția de neincepere a urmăririi penale (N.U.P.), propunere aprobată și supervizata de genereralul Dan Voinea, care, la acea dată era procuror general șef al Parchetelor Militare. Ulterior când a pus chiar el mâna pe dosar, Voinea a făcut totul pentru a-l goli de conținut.
Periodic, ani de-a rândul, Voinea își regiza apariții publice prin ziariști pe care îi recompensa în diverse moduri, pretinzând că îl aduce după gratii pe Ion Iliescu. În realitate de fiecare dată când Iliescu a trecut pe la Parchet, s-a întâlnit cu Voinea doar pentru cafele și pentru depănări de amintiri comune de la uciderea lui Ceaușescu. Pe lângă toate acestea s-a dovedit că așa zisele cercetări și întâlniri ale lui Voinea cu pseudo revoluționarii aveau la bază o afacere slinoasă. Voinea emitea, ca reprezentant al Parchetul militar, atestate, fără o cercetare prealabilă și fără a analiza termenii folosiți în aceste atestate, și care erau folosite drept dovezi de către persoanele care cereau preschimbarea (cf. Legii 314/2004) certificatului de revoluționar, preschimbând certificatul de revoluționar (emis cf. Legii 42/1990). Afacarea este încă în curs de cercetare penală, deoarece nu doar George Costin se ocupa de acest bizniz.
Ene l-a acuzat pe Dan Voinea că a tergiversat și mușamalizat cu intenție dosarele Mineriadei și Revoluției pentru a-l proteja pe Ion Iliescu, de care este legat printr-o veche relație de complicitate, făcând parte dintre complotiștii acestuia. Mai mult, Ene Viorel a scos la iveală un document, ce poartă chiar semnătura lui Dan Voinea, care demonstrează că acesta dispusese clasarea dosarului Mineriadei, după care a fost forțat să-și infirme propria soluție ca urmare a protestelor publice ale AVMR, ce au determinat puterea politică de atunci să indice o nouă cale de acțiune procurorului Voinea. Cale de acțiune mult mai perversă și care a dus la spargerea și mătrășirea dosarelor, într-o perioadă mai îndelungată.
Ancheta CSM a scos la iveală incredibile mânării ale dosarelor executate de Voinea
În martie 2009, Procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi, a cerut, iar Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, efectuarea controlului de fond al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție. Kovesi a reacționat astfel pozitiv fata de solicitarea victimelor mineriadelor, care l-au reclamat pe procurorul militar Dan Voinea pentru tergiversarea unuia dintre cele mai fierbinți dosare penale din România, deoarece îl implică direct pe Ion Iliescu.
La Secția Parchetelor Militare – condusă mulți ani de generalul magistrat Dan Voinea – se aflau cele mai vechi dosare nesoluționate înregistrate la Ministerul Public. În urma controlului efectuat de inspectorii CSM la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constatat existența unui număr record de 285 de dosare nesoluționate începând cu anul 1990. Procurorul general al României Coduța Kovesi a formulat un adevărat rechizitoriu, la vremea aceea la adresa generalului magistrat Dan Voinea, arătând că acesta a comis cu intenție numeroase fapte incompatibile cu calitate de magistrat – vicii de procedură, imixtiuni în activitatea altui procuror, ignorarea calității procesuale, elemente care ar fi dus la anularea dosarelor legate de Ion Iliescu dacă ar fi ajuns în instanță, până la urmă (ceea ce nici până acum nu s-a întâmplat). Potrivit Raportului Inspecție Judiciare a CSM, au fost reținute în sarcina fostului procuror Dan Voinea numeroase abuzuri ce atrăgeau nu doar sancțiunea revocării din funcția de Procuror Șef Adjunct, ci chiar sacțiunea disciplinară a revocării calității de procuror, potrivit disp. Art. 99 lit. a) și h) și următoarele din Legea nr. 303/2004.
Voinea însă a scăpat de sancțiuni și s-a ales cu o frumoasă recompensă de 200 de milioane lunar. După ce Comisia de Disciplină pentru procurori din cadrul CSM a constatat că sunt îndeplinite condițiile privind atragerea răspunderii disciplinare lui Dan Voinea, s-a înregistrat la data de 17.03.2009 pe ordinea de zi a Ședinței CSM – Secția pentru Procurori, dosarul nr. 5/P/2008 având ca obiect „Abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și h) din Legea nr. 303/2004, constând în încălcarea dispozițiilor legale referitoare la incompatibilități și exercitarea funcției cu rea-credință – procuror VOINEA DAN de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție“.
După mai multe tergiversări și amânări – 17.03.2009 amânare fără motiv; 31.03.2009 pentru imposibilitatea de constituire a completului; 13.04.2009, în vederea administrării probei cu martori; 19.05.2009, în vederea administrării probei cu martori; 16.06.2009, în vederea administrării probelor – la data de 16.06.2009 Secția Pentru Procurori a CSM A respins acțiunea disciplinară formulată de Comisia de Disciplină pentru procurori din cadrul CSM, pe motiv că aceasta este rămasă fără obiect… deoarece Voinea s-a făcut brusc pensionar. Comisia a reținut faptul că la data de 7.05.2007 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis Hotărârea nr. 803 prin care a admis eliberarea din funcția de procuror, prin pensionare, la cererea petentului, a procurorului Dan Voinea, acesta scăpând prin această manevră de rigorile și sancțiunile legii magistraților privind răspunderea disciplinară.
Acum, în loc să i se aplice rigorile legii, „generalului“ Voinea, i se face culoar pentru a fi readus la obiectivul numărul unu al vieții sale – tocarea dosarelor care-l implică pe Ion Iliescu, pensionar și acesta, pe deasupra și „reper de autoritate“ al Puterii actuale.
Scris de George Roncea
Dosarul privind uciderea lui Crainiceanu si Frumusanu in timpul mineriadei din ’91 a fost redeschis
Cazul privind uciderea studentului Andrei Frumusanu si a Auricai Crainiceanu, in timpul mineriadei din septembrie 1991, soldata cu demisia Guvernului Petre Roman, a fost redeschis de catre Sectia Parchetelor Militare, potrivit unei comunicari a institutiei la solicitarea agentiei Mediafax. In noiembrie 2003, procurorii militari au comunicat parintilor lui Andrei Frumusanu ca au fost retrase acuzatiile aduse maiorului din cadrul Serviciului de protectie si paza (SPP) Vasile Gabor, inculpat pentru impuscarea tinarului, anchetatorii adaugind ca dosarul ramine cu autor necunoscut.
Dosarul privind uciderea, in timpul mineriadei din septembrie 1991, a studentului Andrei Frumusanu si a Auricai Crainiceanu a fost restituit procurorilor, in decembrie 2000, pentru completarea urmaririi penale, ca urmare a unei hotarari a Curtii Supreme (devenita Inalta Curte de Casatie si Justitie-n.r.).
In cazul privind uciderea lui Frumusanu si Crainiceanu, Sectia Parchetelor Militare a dispus in 10 octombrie 2011 „redeschiderea urmaririi penale ᅡin remᅡ”, pentru omor deosebit de grav, fiind intocmit un plan de ancheta cu privire la aspectele probatorii mentionate in sentinta penala numarul 5 din 26 ianuarie 2011 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti (unde a fost contestata solutia de scoatere de sub acuzare a ofiterului SPP-n.r.) si mijloacele de proba ce urmeaza a fi administrate pentru clarificarea acestora.
„In perioada 10-26 octombrie 2011, s-au trimis adrese de relatii la Parlamentul Romaniei, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Statul Major General, Inspectoratul General al Jandarmeriei, Televiziunea Romana, Serviciul Roman de Informatii, Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii si Grupul de Dialog Social”, se arata in comunicatul remis vineri de catre Sectia Parchetelor Militare (SPM).
Niciuna dintre institutii nu a trimis raspuns la solicitarea SPM, astfel ca in cursul lunii noiembrie institutia a revenit cu cererile.
Intre timp, au fost audiati martorii Stefan Catalin Catoiu, Dorel Gradinaru, Nicolae Dirdiiac si Bogdan Gamalet, in legatura cu „problematica inregistrarilor filmate in data de 25 septembrie 1991 de catre personalul specializat din cadrul Guvernului”.
„In acelasi scop se continua demersurile pentru identificarea si audierea martorilor Octavian Mircea Ciulea si Dan Rosu”, mai spune sursa citata, precizand ca domiciliile lor nu au putut fi identificate.
Pe de alta parte, procurorii l-au citat pe colonelul in rezerva Petre Panciulescu, fost cadru SPP, pentru a fi audiat in 15 decembrie 2011, insa acesta nu s-a prezentat, nefiind comunicate motivele absentei sale.
Si martorul Ion Smatoc – care a avut calitatea de expert in timpul fazei de judecata a procesului privind uciderea celor doua persoane – a fost cautat pentru audieri, dar intre timp decedase (in 2005).
In 2003, Sectia Parchetelor Militare a comunicat familiei Frumusanu ca ofiterul SPP acuzat de uciderea fiului lor (la varsta de 24 de ani-n.r.) a fost scos de sub urmarire penala.
Instanta suprema admisese, in 14 decembrie 2000, recursul Parchetului si a partilor civile care solicitasera restituirea, pentru completarea anchetei, a dosarului in care maiorul Vasile Dorel Gabor din cadrul Serviciului de Protectie si Paza (SPP) era acuzat ca i-ar fi ucis pe cei doi tineri, in timpul mineriadei.
Aceasta decizie a survenit hotararii Curtii Militare de Apel, care il achitase pe maiorul SPP, considerind ca Vasile Gabor nu este vinovat de impuscarea celor doua persoane.
Initial, ofiterul a fost condamnat de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti la opt ani de inchisoare pentru omor. Desi magistratii militari au retinut in sarcina inculpatului circumstante atenuante, acesta a atacat sentinta cu apel, considerindu-se nevinovat. Instanta care a judecat apelul facut de maior a admis mai multe probe solicitate de catre avocatul acestuia, printre care si audierea unui expert in balistica.
Expertul in balistica, audiat de Curtea Militara de Apel in 23 iunie 1999, afirma ca Frumusanu si Crainiceanu au fost ucisi cu alt gen de munitie, contrazicind cele sustinute de procurori.
Colonelul (r) Ion Smatoc (decedat intre in anul 2005-n.r.), considerat cel mai bun expert balistic din tara, declara ca Andrei Frumusanu si Aurica Crainiceanu nu au fost impuscati cu munitie reactiva (cartuse de semnalizare), aceasta din urma neputand ucide si nici macar rani. In fata judecatorilor militari, colonelul (r) Ion Smatoc si-a sustinut declaratia cu calcule referitoare la forta cinetica a unui cartus de semnalizare, care loveste un corp de la o anumita distanta. Expertul considera ca ranile suferite de cele doua victime nu puteau fi produse decit de o munitie reactiva de tip Jirojet, care nu exista in dotarea fortelor militare romane si care se fabrica in Statele Unite.
Evenimentele din 25 septembrie 1991
In rechizitoriul prin care Vasile Gabor a fost deferit justitiei se arata ca, in 25 septembrie 1991, in urma venirii in Piata Victoriei a unor grupuri mari de mineri, in jurul Guvernului au fost plasate cordoane de militari, apartinind UM 0305 si Politiei Capitalei, inclusiv din cadrul Brigazii de Asigurare a Ordinii si Linistii Publice Bucuresti. Paza interioara a obiectivului a fost asigurata de efective apartinind UM 0530, precum si de forte din cadrul MApN.
Securitatea demnitarilor, inclusiv a premierului Petre Roman, a fost garantata de SPP, UM 01064 Bucuresti. Intrucat premierul se afla cladire, SPP a triplat efectivele prezente in imobil. In plus, la fata locului s-a deplasat o subunitate de la Formatiunea de Interventie Antiterorista a SPP, condusa de Vasile Dorel Gabor, la acea data capitan.
Conform rechizitoriului, la aproximativ o ora dupa ce au ocupat Piata Victoriei, manifestantii au trecut la actiuni de o extrema violenta, atacand si ranind fortele de ordine cu obiecte contondente si sticle incendiare. Actiunile violente au determinat reactia organelor de ordine, care au trecut la restabilirea situatiei, folosind, pentru inlaturarea manifestantilor turbulenti, bastoane de cauciuc si incarcaturi chimice iritant-lacrimogene.
La ora 18.00, s-a ordonat dispersarea manifestantilor din jurul cladirii Guvernului. Acest lucru a determinat cresterea intensitatii confruntarilor directe si violente dintre fortele de ordine si manifestanti. In acele momente, ofiterul Gabor se afla la etajul al II-lea, in anticamera cabinetului secretarului general al Guvernului, cu vedere spre Bulevardelor Iancu de Hunedoara si Ana Ipatescu (actual Lascar Catargiu).
Pe fondul violentelor care se petreceau in jurul cladirii (parterul suferise distrugeri majore, iar un militar in termen fusese incendiat, decedind ulterior), Gabor a inceput sa traga cu un pistolul de semnalizare, calibru 26 de milimetri, in manifestantii care se aflau in directia „blocului TAROM” (acum sediul unei banci), din Piata Victoriei.
In jurul orei 18.15, sotii Aurica si Viorel Crainiceanu au sosit in Piata Victoriei, venind dinspre Piata Romana. Ei s-au oprit pentru citeva momente linga „blocul TAROM”. In acea clipa, unul din cartusele trase a lovit-o pe Aurica Crainiceanu (33 ani). Ea a fost transportata la Spitalul Municipal Bucuresti si internata la ora 19.30, insa, in pofida tratamentului, ea a decedat a doua zi.
In jurul orei 18.40, un al doilea cartus tras l-ar fi lovit in piept pe studentul Andrei Frumusanu (20 ani). El a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, unde, la ora 19.05, s-a constatat decesul.
Vasile Gabor a fost trimis in judecata dupa aproape patru ani de la uciderea celor doi tineri, in august 1995, impreuna cu capitanul Marian Constantin, acuzat de fals si uz de fals pentru ca, prin intocmirea unor documente, ar fi incercat sa ascunda faptul ca ofiterul a tras cu munitie reactiva. Marian Constantin, condamnat in prima instanta la sase luni de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, a fost achitat in 16 iunie 2000, dupa ce judecatorii au constatat ca faptele, comise cu aproape noua ani in urma, s-au prescris, iar inculpatul nu mai putea raspunde penal.
Dupa 20 de ani de cercetari in acest caz si confruntari politice pe aceasta tema, persoana care i-a impuscat pe Aurica Crainiceanu si Andrei Frumusanu ramine necunoscuta, la fel ca si in cazul jandarmului Nicolae Lazar, mort tot in urma mineriadei din septembrie 1991. Militarul, care se afla in sediul Guvernului, a fost ars de viu de flacarile produse de o sticla incendiara aruncata pe fereastra de unul dintre minerii care atacau Palatul Victoria.
GREVA FOAMEI IN PIATA UNIVERSITATII PENTRU VICTIMELE MINERIADEI
13 iunie 2016. Ȋn Piața Universității din București, reprezentații Asociației Victimelor Mineriadelor 1990 – 1991 sunt în a cincea zi de grevă a foamei. Au ales această formă extremă de protest pentru a denunța complicitatea autoritățile statului care acoperă, în continuare, crimele petrecute acum 26 de ani.
Victimele Mineriadei nu renunţă la proteste: „Iliescu a dat ordin ca armata să fie dotată cu muniţie de război”
Cei cinci membri ai AVMR intraţi în greva foamei pentru deschiderea integrală a dosarul Mineriadei şi trimiterea în judecată a celor vinovaţi de moartea şi distrugerea din iunie 1990 şi-au încetat joi protestul lor extrem, după şapte zile în care autorităţile i-au ignorat.
Potrivit preşedintelui AVMR, Viorel Ene, peste protestul AVMR s-a pus capac, căci PSD-ul a anunţat peste tot că va câştiga alegerile, iar instituţiile aservite vor să-i protejeze „pe urmaşii FSN-ului”. În consecinţă, victimele mineriadelor se vor adresa Procurorului General, pentru a-i arăta ce se întâmplă cu dosarul şi cer trimiterea vinovaţilor în instanţă. În cazul în care autorităţile statului român vor continua să rămână surde la cererile victimelor mineriadelor, AVMR se va adresa CEDO, la Strasbourg.
„Am trimis la CEDO documente şi, dacă nu va exista niciun fel de reacţie pe plan intern, vom face protest la Strasbourg, să facem public ce se întâmplă. Lucrurile pentru noi apar destul de triste şi grave, dacă PSD-ul va câştiga, se vor face cercetări încă 20 de ani… Asta e mersul, primul semnal a fost de la Jandarmerie, care a intervenit în forţă, poate se sperie lumea. Au speriat câţiva, am rămas din 10 grevişti ai foamei 7, apoi 5, au fost supuşi la un stres foarte mare, sunt oameni de o anumită vârstă. Dar, chiar dacă suntem oameni de o anumită vârstă, nu vom renunţa niciodată la aflarea adevărului şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.”, a declarat Ene.
Articol publicat în Epoch Times România(http://epochtimes-romania.com/video/victimele-mineriadei-nu-renunta-la-proteste-iliescu-a-dat-ordin-ca-armata-sa-fie-dotata-cu-munitie-de-razboi—1814)

GREVA FOAMEI ZIUA 1+2
Am declansat ,,GREVA FOAMEI” SI PRIMA REACTIE AM FOST ,,CALCATI IN PICIOARE DE JANDARMII DE LA UNITATEA DE JANDARMI IN CARE AM FOST TORTURATI IN URMA CU 26 DE ANI -14-20 IUNIE 2016 !,REPREZENTANTII TOVARAREI FIREA NE-AU BRUSCAT SI DISTRUS PAVILIONUL CARE NE FEREA DE SOARE !
ASA ARATA DEMOCRATIA SUB CONDUCEREA NOULUI F.S.N.- P.S.D.
Căutare
STATISTICI SITE
Taguri
adevar
adevar si dreptate
Arafat
avmr
avmr ene
cartea neagra a mineriadelor
club Colectiv
Dan Voinea
Doru Maries
dreptate
Ene Viorel
greva foamei
iliescu
Ion Iliescu
k.g.b
Maries
Maries mineriada
mineri
mineriada
mineriade
min justitiei
Monica Macovei
Oprea Gabriel
parchet
penala
plangere
proces mineriada
proces mineriade
protest
proteste
psd brasov
rares bogdan
Razvan Popa
revolutia 1989
revolutia din 1989
revolutionari
rezist
ROMANIA
sectia militara
Teodor Maries
Teodor Maries TVR
universitate
victime
victimele mineriadei
victimile mineriadelor
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | |||
5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 |
19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 |
26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
Comentarii Recente
Articole Recente
Categorii
- 2021 (18)
- Articole si Stiri (661)
- Comunicate si Actiuni (47)
- Actiuni Mineriade (38)
- Contestații (2)
- Proteste (31)
- Actiuni Mineriade (38)
- Documente si dosare (172)
- Documente Mineriade (106)
- Documente Video (44)
- Dosar Mineriade (19)
- Fără categorie (145)
- Pagina principala (119)
- Vinovati Mineriade (59)
- Actiuni (9)
- Dan Voinea (6)
- Iliescu (44)
- Miron Cozma (2)
- Petre Roman (6)
- Virgil Magureanu (3)