“Dosarul Represiunii din iunie 1990”(Mineriada iunie 1990)
În urma represiunii din iunie 1990 (Mineriada iunie 1990) a rezultat un număr de 756 de răniţi, peste 1300 de bucureşteni bătuţi şi reţinuţi abuziv (între 2 şi 60 de zile), 4 morţi prin împuşcare, 18 răniţi prin împuşcare recunoscuţi oficial, în realitate fiind peste 100 de persoane care au decedat, majoritatea în urma loviturilor primite în cap şi în alte părţi vitale, lovituri primite de la mineri în 14-16 iunie.
În iunie 1990 au fost depuse 47 de plângeri penale individuale de către persoane fizice, instituţii, asociaţii, reviste şi ziare ale căror sedii au fost devastate de către mineri, membri F.S.N. şi cadre ale Securităţii din unitatea specială U.M.0215, la indicaţiile Preşedintelui Ion Iliescu, a Primului Ministru Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, etc. Liga Studenţilor a strâns primele 230 de declaraţii ale victimelor şi martorilor iar organizaţii internaţionale ca Amnesty International şi IGFM din Germania au preluat şi mediatizat Dosarul represiunii realizat de studenţi.
Plângerile depuse la Parchet de către persoanele fizice, Universitatea Bucureşti, Institutul de Arhitectură, U.M.R.L., membrii Ligii Studenţilor au fost “făcute pierdute”, într-o primă etapă. Ulterior, datorită presiunii publice, Parchetul s-a făcut că se ocupă de de cazul morţilor prin împuşcare.
Procurorul Eugen Vasiliu (în prezent avocat), şi-a exercitat atribuţiile ameninţând membrii familiilor celor decedaţi ,,să-şi ţină gura” şi a încercat prin intimidare şi ameninţare să transforme victimele în ,,atacatori ai instituţiilor statului”. În perioada regimului Iliescu, toate demersurile victimelor represiunii din iunie 1990 de obţinere a unei soluţii juridice au fost marcate de eşec. Muşamalizarea a mers până acolo încât a existat chiar şi o iniţiativă de tocare şi distrugere a declaraţiilor şi probelor depuse la Parchet.
Formarea “Dosarului Mineriadei iunie 1990”
Până la înfiinţarea Asociaţiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România în anul 1996, nu a existat un dosar privind represiunea din iunie 1990.
În data de 18.02.1997, ca urmare a plângerii penale colective depuse de Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, s-a format “Dosarul Mineriadei iunie 1990” cu nr. 5358/P/1997. Deoarece dosarul cuprindea civili şi militari s-a mai depus o plângere Penală împotriva civililor vinovaţi de represiunea din iunie 1990, în aprilie, dosar nr. 12375/P/1997, pentru urgentarea cercetărilor.
Iniţial dosarele au fost repartizate către Secţia Civilă a Parchetului General, însă au fost declinate către Secţia Militară din Parchetul General conform Codului de Procedura Penală în vigoare la acea dată, de către procurorul Alexandru Cinteză care se ocupa de dosarul ,,Mineriada 1991”. S-au comasat dosarele 5358/P/1997 şi 12375/P/1997 formându-se dosarul unic cu nr. 160/P/1997.
Toate dosarele individuale, atât ale persoanelor fizice cât şi ale reprezentanţilor ziarelor, asociaţiilor şi instituţiilor devastate de mineri şi de activiştii FSN au fost reunite în acest dosar (au fost adunate de la secţiile de poliţie, Poliţia Capitalei, de la Parchetele de sector, Parchetul Municipiului Bucureşti, etc. unde zăceau în nelucrare de mulţi ani).
De acest dosar, care a ajuns la Parchetul General în septembrie 1997, s-a ocupat iniţial Secţia Militară, prin colonelul procuror militar Mihai Popov şi echipa sa.
Au fost audiate peste 800 de parţi vătămate şi s-au făcut cercetări în Valea Jiului, fiind audiate şi mai multe sute de mineri privind implicarea lor în represiunea din iunie 1990 (Mineriada 13-15 iunie 1990).
Cercetările păreau să se desfăşoare eficient însă întreaga echipă a colonelului Popov în aprilie 1998 a primit ca sarcină de serviciu cercetarea cazului “Ţigareta II”, “Dosarul Mineriadei iunie 1990” fiind abandonat.
În urma nenumăratelor solicitări şi demersuri făcute de Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, dosarul a fost repus pe rol şi incredinţat unei noi echipe condusă de către procurorul militar Dan Voinea şi procurorul militar Surdescu Gheorghe.
Dan Voinea a fost ridicat la rangul de general de preşedintele proaspăt ales, Emil Constantinescu, la cererea sa, deoarece acesta a susţinut că regulamentul militar nu permite anchetarea unor superiori în rang. Emil Constantinescu a ajuns preşedinte asumându-şi public fenomenul Pieţei Universităţii şi angajându-se că vor fi soluţionate “cu celeritate” Dosarele Revoluţiei şi Mineriadei. Cum s-a ţinut de promisiune ştim cu toţii astăzi.
“Soluţia” NUP-ului din 1998 dată întregului dosar 160/P/1997
Spre surprinderea şi nemulţumirea noastră, în decembrie 1998, procurorul militar Surdescu Gheorghe a propus soluţia de Neîncepere a Urmăririi Penale (N.U.P.), în data de 16.09.1998, decizie supervizată şi aprobată de către procurorul militar Dan Voinea, şef al Secţiei Militare din Parchetul General.
În urma solicitării de infirmare a soluţiei, a numeroase proteste şi mitinguri organizate de Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, a presiunilor mediatice şi ale opiniei publice, a nenumăratelor demonstraţii (inclusiv audienţă la Preşedintele României Emil Constantinescu), soluţia de Neîncepere a Urmăririi Penale a fost infirmată şi s-a redeschis dosarul în data de 14.10.1999, după un an de tergiversări.
Dosarul 160/P/1997 a fost repartizat tot procurorului militar Dan Voinea şi colonelului procuror militar Vasile Doană.
Procurorul militar Dan Voinea a împărţit dosarul în 4 dosare şi anume: dosarul 74/P/1998 ; 75/P/1998 ; 76/P/1998 ; 77/P/1998:
1. Dosarul Penal 74/P/1998 privind uciderile prin împuşcare ale victimelor: Lepădatu Mitriţă, Mocanu Velicu Valentin, Duncă Gheorghe, Drumea Dragoş şi a altor 18 răniţi prin împuşcare.
2. Dosarul Penal 75/P/1998 privind faptele unor persoane cu responsabilităţi de stat, ce se presupune că au dispus sau acceptat ca la soluţiunile de restabilire a ordinii publice să participe, alături de organele abilitate şi unele categorii ale populaţiei civile (în special mineri), deşi legea şi Constituţia nu permitea asemenea cooperări.
3. Dosarul Penal 76/P/1998 privind verificarea legalităţii ştatelor de plata întocmite la nivelul exploatărilor miniere din bazinul carbonifer Valea Jiului pe perioada cât minerii s-au aflat în Capitală.
4. Dosarul Penal 77/P/1998 privind sesizarea Asociaţiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, din care rezultă că numărul victimelor ucise este mult mai mare decat cel comunicat oficial, respectiv 100 – 160 în loc de 6.
Primul Rechizitoriu parţial trimis pe instanţă
De dosarul 74/P/1998 s-a ocupat în principal procurorul militar colonel Vasile Doană. Acest dosar a fost instrumentat şi trimis în instanţă în data de 18.05.2000. Au fost puşi sub acuzare pentru infracţiune de instigare la săvârşirea unei infracţiuni de omor deosebit de grav, numiţii: general în rezervă, Chiţac Mihai, fost ministru de interne; general în rezervă, Andruţa Gheorghe, fost adjunct al ministrului de interne; colonel în rezerva Cătălin Traian, fost şef al secţiei de pază şi control acces în sediul Ministerului de Interne; colonel în rezervă, Costea Dumitru, fost comandant al Batalionului de Jandarmi Ploieşti; colonel în rezervă, Constantin Vasile, fost ofiţer activ din cadrul Comandamentului Trupelor de Paraşutişti; lt. col. Protopopescu Marian din cadrul U. M. 0209 Bucureşti; lt. col. Badiu Marian; mr. Pătulea Cristinel şi mr. Petcu Gabriel (toţi trei din U.M. 0756 Ploieşti); precum şi lt. Ferentz Marian din U.M. 0223 Bucureşti şi plt. maj. Axinteoaiei Mircea-Romică din U.M. 0248 Bucureşti, care au ordonat şi executat să se tragă cu armamentul din dotare şi cu muniţie de război asupra populaţiei civile neînarmate.
În perioada 2000-2003, acest dosar s-a judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde judecătorii au hotărât retrimiterea dosarului la Parchetul General Secţia Militară pentru suplimentarea probelor. Procurorul Dan Voinea în mod intenţionat a trimis la instanţă un rechizitoriu prost întocmit deşi existau probe decisive pentru inculparea vinovaţilor. De menţionat că procurorul militar generalul Dan Voinea nu a trecut printre învinuiţi şi persoana preşedintelui Ion Iliescu.
S-a demonstrat astfel reaua credinţă şi implicarea în apărarea infractorilor a procurorului Dan Voinea, aceeaşi persoană care în anul 1998 a dat soluţia de NUP – Neînceperea Urmăririi Penale în tot dosarul ,,Mineriadei iunie 1990”.
Dosarul a zăcut ulterior în nelucrare la Parchetul Militar deşi procurorul Levanovici Mircea avea sarcina de serviciu să instrumenteze şi soluţioneze dosarele Mineriadei din iunie 1990.
Al doilea NUP în dosarul 74/P/1998
Urmărind exemplul generalului procuror militar Dan Voinea colonelul procuror militar Levanovici Mircea a propus Neînceperea Urmăririi Penale iar generalul Samoilă Joarză, numit de Ion Iliescu în fruntea Parchetului Militar, imediat după venirea la putere a PSD a confirmat şi supervizat soluţia.
La protestele Asociaţiei noastre soluţia de N.U.P. a fost infirmată şi acest dosar a fost repartizat (împotriva dorinţei noastre) procurorului militar colonel Viorel Siserman la care s-a adăugat şi generalul procuror militar Dan Voinea deşi acesta din urmă nu mai avea dreptul să instrumenteze acest dosar, deoarece o mai făcuse o dată. Manevra juridică efectuată de generalul Voinea a constat în principal din schimbarea încadrării inculpaţilor din instigare la infracţiunea de omor deosebit de grav la participaţiune improprie, faptă deja prescrisă.
În anul 2006, premergător intrării României în UE, Monica Macovei, ministru al Justiţiei, în scopul armonizării Codului de Procedură Penală cu legislaţia europeană, modifică paragraful referitor la compentenţa instanţelor civile de a cerceta cazurile în care sunt cuprinşi civili şi militari. România pierduse deja şase procese la CEDO tocmai datorită neconcordanţei Codului de Procedură Penală cu normele juridice europene. Conform viziunii europene instituţia Parchetului Militar este vetustă, de inspiraţie sovietică şi corespunde unei perioade revolute fiind condamnate general „arhaismele bolşevice ale instanţelor militare”. Practica europeană arată că procurorii militari anchetează dosare ale civililor, numai în condiţii de război sau în situaţii excepţionale.
Clasa politică şi juriştii din parlament au avut cunoştiinţă de practica CEDO în materie, dar prin Legea 356/2006 au permis continuarea proceselor în curs cu civili de către magistraţii militari. Se putea anticipa apariţia unor excepţii de neconstituţionalitate pe aceasta temă, iar fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, ar fi avut obligaţia să prevină acest lucru.
În cursul anului 2007 prevederea introdusă de Monica Macovei în Codul de Procedură Penală va fi folosită în procese aflate pe rol şi care implicau cadre militare şi civili. Dosarul celebru al generalului SRI Ovidiu Soare care îl implica şi pe fostul consilier prezidenţial, contraamiralul “Cico” Dumitrescu, va fi unul dintre primele în care apărarea va ridica excepţii de neconstituţionalitate – care vor fi admise.
Procurorul militar Dan Voinea a refuzat să predea dosarul Secţiei Civile din Parchetul General nesocotind Decizia Curţii Constituţionale nr. 610 din data de 20.06.2007, prin care dosarele în care erau implicaţi civili şi militari, în mod obligatoriu, trebuiau să treacă la Secţia Civilă.
L-a pus sub acuzare pe Ion Iliescu în momentul în care nu mai avea calitatea să facă acest lucru, a disjuns dosarul 74/P/1998, a trimis parţial Dosarul în care era implicat Ion Iliescu la secţia Civilă şi a trimis restul în instanţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încălcând grav legile în vigoare, tergiversând cercetarea şi punerea sub acuzare a vinovaţilor. Instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a constatat că Generalul procuror militar Dan Voinea nu avea voie să instrumenteze acest caz, deoarece mai instrumentase o dată acest Dosar.
Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a făcut plângere penală împotriva procurorului Dan Voinea, pentru nerespectarea deciziei de a trimite Dosarul la Secţia de Urmărire Penala şi Criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru tergiversarea soluţionării dosarului.
Dosarul cu Ion Iliescu a ajuns la Secţia Civilă, unde soluţia de punere sub învinuire a fost infirmată de către Prim Procurorul Iacob Marius şi Procurorul General Laura Codruţa Kovesi, conform legilor în vigoare. La iniţiativa Asociaţiei noastre Procurorul General s-a sesizat în privinţa gravelor deficienţe ale instrumentării dosarului de către procurorul militar Dan Voinea.
“Rechizitoriul” Procurorului General la adresa procurorului militar Dan Voinea
Procurorul general al României Laura Coduţa Kovesi a formulat un adevărat rechizitoriu la adresa generalului procuror militar Dan Voinea, cel care a investigat mineriada, respectiv pe Ion Iliescu, al cărui dosar are o grosime de doar zece centimetri, iar învinuitul nu a fost citat ori audiat niciodată în 17 ani.
„În momentul în care a fost declinat la procurorii civili, deşi s-a susţinut că au fost audiate foarte multe persoane, că s-a lucrat foarte mult la acest dosar, de fapt acesta când a venit arăta cam aşa: zece centimetri. Atât este dosarul care priveşte această cauză”, a mai adăugat procurorul general.
Kovesi a scos la iveală faptul că deşi nu era investit pentru acest dosar, procurorul militar Dan Voinea i-a prezentat învinuitului, adică lui Ion Iliescu, o altă acuzaţie decât cea pentru care a început urmărirea penală. Practic, a afirmat Procurorul General, urmărirea penală a început pentru o stare de fapt, iar învinuitului i-a fost prezentată o acuzare pentru care nu se începuse o cercetare, ceea ce echivalează cu o încălcare gravă a dreptului la apărare. „Dacă într-un dosar de asemenea anvergură se fac astfel de erori de procedură, consider că este legitim să mă întreb care este rigoarea abordărilor normelor procedurale în celelalte dosare instrumentate de Secţia Parchetelor Militare şi de structurile sale teritoriale”, a mai spus Kovesi.
„Urmărirea penală a fost începută de procurorul militar Dan Voinea, după ce Curtea Constituţională decisese că procurorii militari nu mai au competenţa în cauzele cu civili, aşadar acesta nu avea calitatea procesuală, nu era legal investit să efectueze urmărire penală în cauză”, a afirmat Laura Codruţa Kovesi.
„Discutăm despre aflarea adevărului, dar Ion Iliescu timp de peste 17 ani nu a fost audiat în acest dosar, nici în calitate de învinuit şi nici în altă calitate. Este cazul să spunem adevărul cu privire la activitatea Parchetului Militar. Kovesi a afirmat că a fost neplăcut surprinsă să constate problemele de procedură din dosarul Mineriadei din iunie 1990 privindu-l pe Ion Iliescu, având în vedere „experienţa procurorului”.
Laura Codruţa Kovesi a arătat că procurorul militar Dan Voinea era incompatibil să soluţioneze dosarul referitor la Ion Iliescu, având în vedere că el este acelaşi procuror care a sesizat instanţa cu privire la Mihai Chiţac – fost ministru de Interne şi a altor patru persoane, spunând că dosarul comun a fost iniţial instrumentat de un alt procuror militar, iar generalul a pus deja o rezoluţie faţă de acuzaţi. Concret, spune Kovesi, Voinea s-a imixtionat în activitatea altui procuror.
Procurorul general al României, Laura Condruţa Kovesi, a arătat că analizând dosarul de urmărire penală au fost constatate aspecte de nelegalitate. Concret, în 10 septembrie 2006, procurorul militar Dan Voinea a infirmat rezoluţia din 14 octombrie 2005 a procurorului militar din subordinea sa considerând-o nelegală şi netemeinică. „Prin ordonanţa respectivă nu a fost însă desemnat procurorul care să continue urmărirea penală în această cauză. La dosarul aflat în prezent pe rolul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu există un alt înscris din care să rezulte că a fost desemnat procurorul pentru urmărirea penală. În fapt, în lipsa unei rezoluţii scrise a procurorului militar Dan Voinea, după infirmarea rezoluţiei din 14 octombrie 2005, urmărirea penală a fost continuată de către procurorul militar colonel Viorel Siserman, cel care a întocmit de altfel rechizitoriul lui Mihai Chiţac, dar şi ordonanţa din 20 iulie 2007 prin care s-a dispus disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei cu privire la Ion Iliescu”, se arată în rezoluţia de infirmare a soluţiei în cazul Iliescu.
Procurorul general al României a arătat că măsura începerii urmăririi penale nu putea fi dispusă de către procurorul militar Dan Voinea atâta timp cât nu era investit cu efectuarea urmăririi penale în cauză, iar procuror de caz era alt magistrat, fiind astfel încălcate prevederile art. 64 alineatul 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.
Mai mult, a mai adăugat Laura Codruţa Kovesi, procurorul militar Dan Voinea era incompatibil să mai efectueze vreun act de urmărire penală în dosarul 74/P/1998 atâta timp cât instanţa supremă restituise dosarul SPM. Potrivit art. 49, alineatul 4 din Codul de procedură penală, persoana care a efectuat urmărirea penală este incompatibilă să procedeze la refacerea acesteia când refacerea este dispusă de instanţă. Astfel generalul Voinea nu mai putea efectua completarea urmăririi penale şi cu atât mai puţin nu mai putea emite vreun act de urmărire penală.
Pe de altă parte, rezoluţia de începere a urmăririi penale nu îndeplineşte condiţiile de fond şi de formă prevăzute de procedura penală. Rezoluţia nu are menţionată ora când a fost dispusă măsura şi nu a fost înregistrată în registrul special, aşa cum prevedere art. 228 din Codul de procedură penală.
Deşi rezoluţia de începere a urmăririi penale nu a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale imperative şi procurorul militar Dan Voinea era incompatibil şi nu era învestit cu soluţionarea dosarului, în data de 27 iunie 2007 acesta, împreună cu procurorul militar Viorel Siserman, a procedat la prezentarea învinuirii aduse lui Ion Iliescu.
Ea a subliniat că, având în vedere importanţa dosarului, se aştepta la respectarea legii, cu atât mai mult cu cât procurorul militar Dan Voinea, la experienţa pe care o are, ştia că instanţa va decide restituirea dosarului dacă erau constatate vicii de procedură în faza anterioară judecăţii.
“Mă aşteptam ca într-un dosar de o asemenea importanţă să respectăm legea, să nu trimitem dosarul la instanţă cu încălcarea normelor de procedură penală, pentru că absolut tot ce se administrează într-un dosar după emiterea unui act nelegal este lovit de nulitate, şi atunci instanţa de judecată cu siguranţă decide restituirea acestor dosare”, a încheiat procurorul general.
Procurorul general al României Laura Codruţa Kovesi a declarat că rămân valabile probele adunate şi administrate până acum de către procurorul militar Dan Voinea în dosarul represiunii din iunie 1990 şi că anchetatorii civili care vor prelua ancheta nu pleacă de la zero.
Laura Codruta Kovesi a propus transferarea procurorilor care au instrumentat aceste dosare de la Secţia Parchetelor Militare la Secţia Civilă, dacă preocuparea faţă de soluţionarea dosarelor îi apasă atât de tare pe cât afirmau public, urmând ca diferenţele de salarizare să fie compensate ulterior. Dan Voinea a afirmat iniţial că se va gândi la aceasta propunere pe care a declinat-o apoi public.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat, în data de 7.12.2007 că a infirmat soluţia de punere sub urmărire penală a fostului preşedinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din 1990. Această soluţie nu înseamnă netrimitere în judecată sau neîncepere a urmăririi penale, ori clasare, a precizat Kovesi.
Deasemenea Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să verifice activitatea întregii Secţii a Parchetelor Militare pe care generalul magistrat Dan Voinea a coordonat-o.
Procurorul general a precizat că a depus deja o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru efectuarea unei anchete în acest sens. Kovesi a mai spus că procurorii care au ţinut dosarele atâţia ani, fără a le soluţiona, făcând referire directă la Voinea, vor trebui să răspundă într-un fel sau altul, precizând însă că acest lucru numai CSM ar putea să îl decidă.
Procurorul General al României, Laura Condruţa Kovesi, a anunţat că în cazul lui Ion Iliescu cercetările vor fi continuate de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică.
Ulterior, Ion Iliescu a semnat cu mânuţa sa prima declaraţie în faţa procurorilor civili. Acest lucru pe care nu s-a întâmplat vreme de 18 ani, cu toate că procurorul militar Dan Voinea a susţinut oficial şi în faţa presei, în repetate rânduri, că i-ar fi luat acestuia declaraţii în calitate de învinuit.
Situaţia fragmentării Dosarelor
Dosarul 75/P/1998
Dosarul 75/P/1998 provine din Plângerea Penală depusă de Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România în 18.02.1997, din dosarul cu nr. 5358/P/1997 şi dosarul 12375/P/1997, inclusiv din plângerile penale făcute ulterior, susţinute de dovezi, lista vinovaţilor ajungând la peste 120 de persoane.
Iniţial dosarul a fost repartizat Secţiei Civile, către procurorul Alexandru Cinteză, care în acea perioadă se ocupa de Dosarul Mineriadei din septembrie 1991. Declaraţiile minerilor anchetaţi pentru faptele săvârşite în septembrie 1991 au demonstrat că aceeaşi oameni au participat şi la represiunea din iunie 1990. Trimis la Secţia Militară, dosarul ajunge în sarcina colonelului militar, magistrat Mihai Popov.
Acest dosar a avut acelaşi traseu ca şi dosarul 74/P/1998.
Procurorul militar Dan Voinea a refuzat să dea curs Hotărârii nr. 610 din data de 20.06.2007 emisă de către Curtea Constituţională, prin care se prevedea trecerea dosarelor la Secţia Civilă. Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a făcut aproape zece plângeri penale şi cerereri de recuzare împotriva procurorului militar Dan Voinea. Acesta din urma a emis o hotărâre de disjungere cu nr. 75/P/1998 din 19.12.2007 a Dosarului, prin care doar o parte din acest dosar a fost trimis la Secţia Civilă, cea mai mare parte a Dosarului rămânând tot în custodia sa.
Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a făcut plângere împotriva acestei soluţii de disjungere nr. 75/P/1998 din 19.12.2007 adresată Procurorului Şef Sectia Militară a Parchetului General, colonel magistrat Ion Vasilache. Acesta admite plângerea formulată şi pe cale de consecinţă dispune desfiinţarea rezoluţiei de disjungere a acestei soluţii, trimiţând întregul material de urmărire penală administrată în dosarul nr. 75/P/1998, la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Procurorul militar Dan Voinea refuză în mod ilegal să dea curs hotărârii acestei Rezoluţii din 27.02.2008, semnate de Procurorul Şef Colonel Magistrat Ion Vasilache.
Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a facut din nou plângere penală împotriva procurorului militar Dan Voinea, pentru nerespectarea deciziei de a trimite dosarul la Secţia de Urmarire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru tergiversarea soluţionării dosarului şi pentru favorizarea infractorilor, precum: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Miron Cozma, etc.
În mai 2008, Procurorul Şef al Secţiei Militare, colonel magistrat Ion Vasilache ne-a comunicat decizia scrisă prin care procurorul Dan Voinea s-a hotărât să predea întregul dosar 75/P/1997 la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosar 222/P/2007.
Până în prezent dosarul nu a fost predat în întregime, Dan Voinea reţinând probe, casete video etc., şi predând doar copiile dosarului în loc de originale. O altă încercare de viciere a dosarului.
Dosarul 76/P/1998
Dosarul 76/P/1998 s-a format ca urmare a disjungerii din dosarul nr.160/P/1997, a avut traseul dosarelor 75/P/1998, 77/P/1998 şi a fost înregistrat în anul 2008 pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul privind verificarea legalităţii ştatelor de plată întocmite la nivelul exploatărilor miniere din bazinul carbonifer Valea Jiului pe perioada cât minerii s-au aflat în Capitală (13-19. 06.1990.)
Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a făcut plângere împotriva acestei soluţii de disjungere cu nr. 76/P/1998 din 19.12.2007 adresată Procurorului Şef Colonel Magistrat Ion Vasilache.
Acesta admite plângerea formulată şi pe cale de consecinţă dispune desfiinţarea rezoluţiei de disjungere a acestei secţii, trimiţând întregul material de urmărire penală administrată în dosarul acestei secţii nr. 75/P/1998, de urmare la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Procurorul Dan Voinea refuză în mod ilegal să dea curs hotărârii acestei rezoluţii din 27.02.2008, semnate de Procurorul Şef colonel Magistrat Ion Vasilache.
Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a făcut plângere penală împotriva procurorului militar Dan Voinea, pentru nerespectarea deciziei de a trimite dosarul la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru tergiversarea soluţionării dosarului.
Mai mult Asociaţia a arătat în plângerea penală că în Rechizitoriul procurorului militar Dan Voinea sunt total compromise intenţiile aparent asumate iniţial. Astfel:
– s-a disjuns cauza cu privire la unii participanţi (din care unii cu o decisivă, esenţială contribuţie la săvârşirea unor infracţiuni grave);
– nu s-a lămurit nici situaţia victimelor, nici participarea ”persoanelor cu funcţie de decizie”, ”nici activitatea represivă”;
– s-a adoptat o soluţie nelegală faţă de infracţiunile prescrise, etc.
Dosarul 77/P/1998
Dosarul 77/P/1998 privind sesizarea Asociaţiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, din care rezultă că numărul victimelor ucise este mult mai mare decât cel comunicat oficial, respectiv 100 – 160 în loc de 6.
Dosarul s-a format ca urmare a disjungerii din dosarul nr.160/P/1997.
Procurorul de caz, Surdescu Gheorghe la insistenţele noastre a făcut exhumări dar în lipsa noastră. În probatoriu noi veneam cu martori, inclusiv gropari, dar am fost convocaţi în data de 10.12.1999, el a schimbat data fără să ne anunţe şi a făcut ,,reconstituirea” cu doi jurnalişti: Ondin Gherguţ şi Cristian Levant.
Nici până în prezent nu cunoaştem rezultatele medico-legale ale acestor exhumări. Procurorul militar Dan Voinea a dat N.U.P. şi acestui dosar.
Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România împreună cu membrii Civic Media şi Grupul Independent pentru Democraţie, a depus plângere penală împotriva soluţiei date de procurorul magistrat Dan Voinea.
Acţiunile în instanţă şi memoriile depuse de către Asociaţia noastră, doamnei Procuror General Laura Codruta Kovesi, au avut ca rezultat redeschiderea dosarului în data de 03.06.2008 şi trecerea lui la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, dosar nr.175/P/2008.
În prezent există două dosare în curs de cercetare la secţia de urmărire penală şi criminalistică:dosarul nr.1122/P/2007 şi dosarul 175/P/2008.
Concluzie
Decizia Curţii Constituţionale 610/20.06.2007 este legală şi ajută la deblocarea cercetării dosarelor represiunii din iunie 1990.
Prin trecerea dosarelor de la Parchetul Militar la secţia Civilă procurorul militar Dan Voinea, cel care a refuzat mai bine de un an respectarea unei decizii a Curţii Constituţionale care impunea aplicarea normelor europene, nu îi mai poate salva – prin muşamalizarea dosarului – pe criminalii Ion Iliescu, Petre Roman, etc.
Ion Iliescu a dat prima declaraţie olografă în legătură cu represiunea din iunie 1990 în decembrie 2007 doar după ce frântura de dosar a ajuns la secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Nu avem motive să avem o mai mare încredere în procurorii civili dar Decizia Curţii Constituţionale a blocat o formă de tergiversare a rezolvării dosarului.
După cum a arătat chiar şeful Parchetului Militar, Ion Vasilache, instrumentarea (voit) defectuoasă a Dosarului realizată de către procurorul militar Dan Voinea ar fi dus la nulitatea absolută a materialului de urmărire penală.
Asociaţia noastră a înaintat plângere împotriva rezoluţiei de disjungere nr. 75/P/1998 din 19.12.2007, criticând-o pe motiv de indivizibilitate a cauzei. Plângerea a fost considerată întemeiată de Parchet şi a fost admisă invocându-se prevederile art. 45 alin.1 rap. la alin. 1 şi 2 C.p.p. cât şi Decizia Curţii Constituţionale cu privire la competenţa soluţionării cauzei.
Fraza cheie care încheie Rezoluţia din 27.02.2008 a Şefului Parchetului Militar este următoarea: „De altfel, conform prevederilor art. 210 alin. 1 C.p.p organul de urmărire penală este dator mai întâi să-şi verifice competenţa, iar potrivit art. 197 alin. 2 C.p.p. încălcarea dispoziţiilor relative la competenţă atrage nulitatea absolută.”
Au trecut 18 ani şi considerăm că se întrunesc elementele de tergiversare a rezolvării dosarelor represiunii din iunie 1990 (Mineriada iunie 1990). Vă rugăm să luaţi act de încercările repetate de muşamalizare a Dosarului Mineriadei iunie 1990 realizate de reprezentanţii Justiţiei Române în scopul protejării vinovaţilor represiunii din iunie 1990.
Considerăm aceasta drept o formă gravă de corupţie a Justiţiei române, direct implicată în salvarea lui Ion Iliescu şi a acoliţilor săi de răspunderea penală în cazul Mineriadei din 1990.
Preşedinte
Viorel Ene
