Ion Iliescu – un N.U.P. „cadou” in dosarul Mineriadei din 1990
Solutia starneste indignarea victimelor evenimentelor din 13 – 15 iunie 1990
Dosarul mineriadei din iunie 1990 a fost inchis, luni, dupa ce Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis neinceperea urmarii penale impotriva liderului P.S.D. Ion Iliescu, constatand si prescrierea unor serii de fapte penale.
Un N.U.P. esential anuntat cu intarziere
Luni, Biroul de presa al Ministerului Public, a remis un comunicat de presa, prin care se anunta ca procurorii Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus, in 10 octombrie curent, neinceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu, „sub aspectul savarsirii, in forma participatiei improprii, a infractiunilor de omor calificat, omor deosebit de grav si a tentativelor la cele doua infractiuni, in cauza privind decesul a patru persoane si ranirea altor trei prin impuscare in ziua de 13 si in noaptea de13 spre 14 iunie 1990. Din actele premergatoare efectuate in cauza a rezultat faptul ca a existat o initiativa a Presedintelui Romaniei de la acea data, Ion Iliescu, agreata de primul-ministru, cu privire la necesitatea «eliberarii Pietei Universitatii», care «era ocupata de manifestanti»”. Aceasta initiativa, se mai arata in comunicatul Ministerului Public, s-a materializat printr-o sedinta, organizata la in 12 iunie 1990 – la care au participat, alaturi de cei doi, si ministrii Internelor, ai Apararii Nationale, procurorul general al Romaniei, precum si reprezentantul S.R.I. – in cadrul careia s-a luat hotararea de eliberare a pietei. „In urma sedintei – se mentioneaza in acelasi comunicat de presa al Ministerului Public –, Ministerul de Interne a elaborat un plan de actiune, aprobat de participanti, ce a fost pus in aplicare in dimineata zilei de 13 iunie 1990, cand fortele de ordine ale Ministerului de Interne au procedat la «eliberarea Pietei Universitatii», fara sa existe victime. Cu aceasta ocazie au fost retinute mai multe persoane care au fost transportate la Turnu Magurele, aceste fapte facand obiectul unui dosar aflat in curs de solutionare la Sectia Parchetelor Militare”.
Conform Mediafax, procurorul general al Romaniei, Codruta Kövesi, anunta, in cursul saptamanii trecute, ca dosarul privind Mineriada din 13 – 15 iunie 1990, in care este vizat si liderul P.S.D. Ion Iliescu, va fi solutionat „in curand”, pentru erori in cercetarea acestui caz generalul Dan Voinea fiind verificat de C.S.M. Intrebata de stadiul cercetarilor in dosarul Mineriadei – in care, in decembrie 2007, a fost infirmata solutia de neincepere a umaririi penale impotriva lui Ion Iliescu, pentru nerespectarea dispozitiilor legale de catre generalului Voinea –, procurorul general a spus ca in curand va fi data o solutie. In 7 decembrie 2007, Codruta Kövesi a formulat un adevarat rechizitoriu la adresa generalului magistrat Dan Voinea, cel care a investigat Mineriada, respectiv pe Ion Iliescu, al carui dosar are o grosime de doar zece centimetri. Invinuitul, afirma Mediafax, nu a fost citat ori audiat niciodata in 17 ani.
Dreptate cautata peste hotare
Poate, cea mai vehementa reactie cu privire la solutia de neincepere a urmariririi penale data pentru Ion Iliescu in dosarul Mineriadei din 1990 a venit, cum era si firesc, din partea Asociatiei Victimelor Mineriadelor. „Fata de solutia anuntata de Parchetul General, de care am aflat din mass-media, anuntam ca nu am fost instiintati oficial, cu toate ca am solicitat procurorului general, in repetate randuri, o intalnire pentru clarificarea Dosarului Mineriadei din iunie 1990. Solutia data de Parchetul General este inacceptabila”, sustine conducerea A.N.V.M.
In opinia reprezentantilor asociatiei, N.U.P.-ul dat in acest dosar arunca in derizoriu sperantele legate de judecarea corecta si demonstreaza ca s-a uitat mult prea repede ce a insemnat Mineriada din 1990 : peste 1.466 de gloante de razboi trase de catre militarii regimentului de la Buzau, peste 3.400 de bucuresteni calcati in picioare de mineri si peste 1.000 de studenti si intelectuali din Piata Universitatii arestati ilegal, 746 de cazuri de raniti grav si „oficial sase morti, neoficial 130 de morti care au disparut in cimitirul de neidentificati de la Straulesti”.
Viorel Ene, presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor, sustine, insa, ca „povestea nu se termina aici. Nu trebuie uitat ca, de fapt, sunt doua dosare pe rol la Parchet. Deci, intr-un dosar cercetarile continua”. Cu privire la ipoteza ca si in cel de-al doilea dosar ar urma sa se dea aceeasi solutie, presedintele A.N.V.M. spune : „Exista si aceasta posibilitate. Noi vom face demersuri in continuare la autoritatile in drept ca justitia sa-si pana la urma faca datoria”.
Si solutia de neincepere a urmaririi penale data deja, spune Viorel Ene, va fi contestata. „Vom ataca aceasta solutie la nivelul Parchetului General si, daca ea va fi confirmata, atunci vom merge cu contestatiile mai departe, in instanta”.
Scurta cronologie
Potrivit site-ului www.mineriade.org, pana la infiintarea Asociatiei Victimelor Mineriadelor 1990 – 1991 nu exista dosarul „Mineriada iunie 1990”, ci doar plangeri penale formulate de aproximativ 40 de persoane fizice, asociatii, partide, institutii de invatamant, la Politie, la Procuratura de sector, la Procuratura Capitalei si, cateva, la Procuratura Generala, insa „zaceau in nelucrare, ascunse prin diverse fisete, birouri…”. Asociatia s-a infiintat dupa tergiversari, abia in decembrie 1996 primind o hotarare definitiva. In februarie 1997, a depus o plangere penala impotriva celor vinovati de represiunea din iunie 1990. Potrivit datelor oficiale, in 13 si 15 iunie 1990, in timpul evenimentelor din Bucuresti, au fost ucise sase persoane, alte cateva au fost ranite, iar cladirile Politiei Capitalei si Ministerului de Interne, precum si sedii de partide si ale unor institutii importante ale statului au fost devastate.
Reactii „la cald”
„E o porcarie”
Editorialistul Mircea Mihaies apreciaza ca nici nu merita prea multe comentarii aceasta solutie data in dosarul Mineriadei din 1990, pentru Ion Iliescu. „Ajung de fapt doar trei cuvinte : e o porcarie. Eu personal ma asteptam la aceasta solutie. E o solutie care se putea deduce din felul in care a fost tergiversata ancheta, ani si ani”.
„Am spus de mult ca acesta va fi finalul”
Marian Munteanu, liderul „zonei libere de comunism” din Piata Universitatii, a fost la un pas de moarte in urma interventiei minerilor, asmutiti de o parte a politicienilor vremii impotriva „golanilor” anticomunisti. „Am mai vorbit in urma cu ceva ani cu publicatia dumneavoastra despre deznodamantul anchetei Mineriadei din 1990, in ceea ce il priveste pe Ion Iliescu. Si va spuneam de atunci ca asa se vor finaliza cercetarile. Cum sa nu se poata anticipa acest «happy-end»?”.
Previziunile lui Marian Munteanu cu privire la finalitatea anchetei in cazul Mineriadelor nu au fost luate in seama, insa acum realitatea le-a confirmat. „Timp de 18 ani am vorbit mereu despre previzibila finalizare a acestui dosar. Nu m-a crezut nimeni. Ma cred acum toti, cand deja e prea tarziu. Daca ar fi sa exprimam elegant aceasta situatie, am putea spune ca aceasta decizie este in logica normala a vietii administrativ-politice postdecembriste”.
Despre Ion Iliescu, Marian Munteanu spune : „Probabil ca omul chiar e nevinovat. Adica, asa a spus justitia, trebuie sa avem incredere in justitie. Ca, de fapt, eu nu am incredere in justitie, ca extrem de multi alti romani nu au incredere in justitie, asta e partea a doua. Dar daca justitia a ajuns la concluzia ca Iliescu e nevinovat, ce s-ar mai putea spune?”
Marian Munteanu sustine ca deja se mai poate face o noua previziune : „Probabil ca vom sta curand de vorba cu ocazia celui de-al doilea N.U.P., care va fi primit de Ion Iliescu in cel de-al doilea dosar aflat la Parchetul General”.
Goluri in cartile de istorie
Neputinta Justitiei de a gasi cauzele reale ale producerii haosului ce a domnit in Bucuresti in perioada 13 – 15 iunie 1990, ca si adevaratii vinovati, care au manipulat masele minerilor nu poate duce decat la o viziune distorsionata a mineriadelor, ca eveniment istoric. „Vedeti ca manualele de istorie moderna si contemporana dupa care elevii studiaza, la gimnaziu sau liceu, expediaza mineriadele in cateva propozitii. E trist ca avem o astfel de viziune cu privire la evenimente destul de recente”, spune istoricul timisorean Vasile Dudas.
Timisoara, pregatita, in 1990, sa contracareze o eventuala mineriada
Scriitorul timisorean Daniel Vighi spune ca nu foarte multa lume stie ca, in vara lui 1990, la cateva zile dupa evenimentele din 13 – 15 iunie, exista varianta organizarii unei mineriade si la Timisoara, tinte fiind promotorii Proclamatiei de la Timisoara. „Am organizat apararea orasului pentru a opri o posibila invazie minereasca. Mai multi lideri ai minerilor declarasera, imediat dupa evenimentele din Bucuresti, ca vor sa vina si la Timisoara. Am iesit in Piata Operei, am mers prin cartiere, cu doua Dacii papuc, cu steaguri ale revolutiei si portavoci, avertizand populatia. Ne pregatisem sa-i intampinam, in eventualitatea in care ar fi pornit incoace. Facuseram chiar un comandament permanent, la sediul Societatii «Timisoara». Intentionam sa iesim sa stam in fata coloanelor de mineri, in cazul in care ar fi intrat in oras. Se facusera tot felul de speculatii, cum ca s-ar dori separarea Banatului de Romania, interpretandu-se tendentios punctul 12 al documentului in care am cerut descentralizarea economica”.
Sursa: Bogdan Piticariu, Timpolis, 16-19.10.2008
