• SONDAJ

  • Intampinare Ene vs. Maries

    Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti

    Dosar nr. 10669/4/2008

    Completul 8 civil

    Termen: 29.01.2009

    DOMNULE PREŞEDINTE

    Subsemnatul Ene Viorel, prin avocat Rapcea Mihai, pârât în dosarul nr. 10669/4/2008 al Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, în contradictoriu cu reclamantul Mărieş Teodor, formulez prezenta

    ÎNTÂMPINARE ŞI CERERE RECONVENŢIONALĂ

    La acţiunea reclamantului, astfel cum a fost formulată şi precizată.

    Pe calea întâmpinării, solicit respingerea acţiunii în principal ca îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, să o respingeţi ca netemeinică şi nelegală.

    Pe calea cererii reconvenţionale, solicit obligarea reclamantului-pârât Mărieş Teodor la plata sumei de 1 leu cu titlu de daune morale, pentru prejudiciul de imagine cauzat prin formularea cu rea credinţă a prezentei acţiuni, precum şi pentru acuzaţiile calomnioase şi defăimătoare la adresa mea – în calitatea pe care o am de Preşedinte al Asociaţiei victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România (AVMR).

    Solicit de asemenea amendarea reclamantului pentru introducerea cu rea-credinţă a unei cereri vădit netemeinice, conform art.108 ind.1 pct.1 lit.a C.p.c., sens în care vă rugăm să apreciaţi că se impune cu tărie o asemenea măsură, întrucât din probele pe care le vom administra în cauză rezultă că acţiunea a fost introdusă de către reclamant cu rea-credinţă, acesta dorind vexarea subsemnatului.

    MOTIVE:

    ÎN FAPT: reclamantul a formulat o acţiune prin care a solicitat obligarea mea la plata sumei de 10.000 RON cu titlul reparaţie a prejudiciului moral suferi de acesta datorită publicării de către cotidianul „Evenimentul Zilei” din data de 13.06.2007 a unui articol din conţinutul căruia reiese că eu aş fi declarat că reclamantul-pârât Mărieş Teodor ar fi fost plătit de către Direcţia de Informaţii a Ministerului de Interne.

    Reclamantul a invocat în susţinerea pretenţiilor sale prevederile referitoare la răspundere civilă delictuală, prevăzute de disp. art. 998 Cod Civil.

    Înţeleg să invoc EXCEPŢIA LIPSEI CALITĂŢII PROCESUALE PASIVE, reclamantul pârât îndreptându-se împotriva unei persoane care nu are legătură cu pretinsul prejudiciu de imagine pe care afirmă că l-ar fi suferit.

    Potrivit disp. art. 69 din Legea nr. 3/1974 republicată, „persoana fizică sau juridică lezată prin afirmaţiile făcute în presă şi pe care le consideră neadevărate, poate cere, în termen de 30 de zile, ca organul de presă în cauză, să publice sau să difuzeze un răspuns sub formă de replică, rectificare ori declaraţie. Răspunsul trebuie să fie obiectiv şi să urmărească restabilirea adevărului.” Conform art. 70, organul de presă este obligat să publice, fără plată, răspunsul, în condiţiile articolului precedent, în termen de 15 zile de la primirea lui, dacă organul de presă este cotidian, sau cel mai târziu în al doilea număr de la primirea răspunsului – dacă organul de presă are o altă periodicitate, iar potrivit art. 71, refuzul de a publica sau difuza un răspuns, în condiţiile art. 70, se comunică persoanei lezate în termen de 15 zile de la primirea sesizării scrise de aceasta. Nepublicarea sau nedifuzarea răspunsului în termenele prevăzute în articolul precedent se consideră refuz, chiar dacă acesta nu a fost comunicat potrivit alin. 1.

    În această situaţie, conform art. 72, persoana lezată poate cere judecătoriei obligarea organului de presă în cauză să publice sau să difuzeze răspunsul. Dacă instanţa judecătorească constată că refuzul este neântemeiat, obligă organul de presă să publice sau să difuzeze răspunsul în termen de 15 zile, care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. În cazul prevăzut în alineatul precedent, publicarea sau difuzarea răspunsului se face cu menţiunea că acesta s-a dispus prin hotărârea judecătorească, indicându-se numărul şi data acesteia, precum şi instanţa care a dat hotărârea.

    În cauza de faţă, reclamantul nu a dovedit faptul că s-a adresat cotidianul „Evenimentul Zilei” pentru a solicita un drept la replică, iar în cazul efectuării unui asemenea demers, nu a făcut dovada refuzului pârâtei de a publica dreptul său la replică.

    Într-o atare situaţie, având în vedere că legea oferea pârâtului posibilitatea de a obţine restabilirea adevărului şi repararea pretinsului prejudiciu de imagine suferit, acesta trebuia să se îndrepte împotriva ziarului care a publicat articolul incriminat, nicidecum împotriva mea, care, potrivit legii, sunt persoană fizică, nici măcar ziarist, darămi-te „organ de presă„, aşa cum prevede legea.

    Consider că reclamantul pârât Mărieş Teodor nu se poate considera prejudiciat de afirmaţiile pe care mi le atribuie, ci de publicarea articolului în cauză, fapta prin care acesta s-ar putea considera prejudiciat fiind aceea de redactare şi publicare a articolului incriminat, singura persoană care ar putea avea calitate procesuală pasivă în cauza de faţă ne-putând fi decât cotidianul „Evenimentul Zilei”.

    Având în vedere toate aceste considerente, vă rugăm să respingeţi acţiunea reclamantului Maries Teodor ca neântemeiată.

    Actiunea promovata, este inadmisibila, intrucat din punctul meu de vedere nu sunt indeplinite conditiile pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala.

    Dupa cum se cunoaste, pentru a putea interveni o astfel de raspundere, este necesara indeplinirea catorva conditii: fapta ilicita, existenta unui prejudiciu, legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, precum si existenta vinovatiei.

    Fapta ilicita, astfel cum este privita in doctrina, trebuie sa constea intr-o actiune orin inactiune prohibita de lege, de natura sa genereze o paguba.

    Dreptul la imagine al unei persoane a fost tratat ca fiind un drept personal nepatrimonial caruia ii corespunde o obligatie generala de a nu face, de a nu-i aduce atingere. Ori, din contextul evocat de catre reclamant, nu se demonstreaza ca in mod cert subsemnatul as fi savarsit fapte de natura sa-mi atraga raspunderea civila.

    Prejudiciul moral, descris in cererea introductiva, nu este dovedit, decat printr-o raportare la activitatea extra-profesională a reclamantului (calitatea sa discutabilă de preşedinte al unei asociaţii).

    Psihologia moderna, stabileste intr-adevar status-ul individului pe baza realizarilor sale, insa nu se observa faptul ca pentru a putea caracteriza moralitatea unei persoane este necesara identificarea si altor aspecte socio-umane: familia, prietenii, apartenenta la alte grupuri sociale etc.

    Ori reclamantul insista sa se identifice doar prin atingerea laturii extra-profesionale, care in mod cert nu se suprapune cu moralitatea in sine. De fapt, prejudiciul moral, pe care-l invedereaza reclamantul, nu constituie decat o dizertatie pe tema laturii unui renume de „revoluţionar onest”, care nu este dovedit, ba dimpotrivă, din lecturarea materialelor de presă apărute în mai multe publicaţii, ne fac dovada existenţei unei imagini publice… cel puţin controversate.

    Legatura de cauzalitate, dintre presupusa faptă ilicită şi presupusul rezultat vătămător, nici măcar nu este mentionata in cererea de chemare in judecata, de altfel acest fundament logico-juridic pentru stabilirea unui raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, fiind imbratisat mai mult in doctrina penala, în situaţia de faţă pentru infracţiuni dezincriminate (cum ar fi infracţiunea de calomnie prin intermediul presei).

    Vinovatia subsemnatului la savarsirea evenimentului prejudiciabil nu poate fi luata in considerare cata vreme nu este lamurita imprejurarea privind afirmatiile pagubitoare sau provenienţa certă a acestor afirmaţii.

    Cat priveste sanctiunea ce se doreste a fi aplicata, din punctul de vedere al prejudiciului de imagine creeat, trebuie avut în vedere si faptul in presa „orice ziar traieste o zi” sens in care practic stirea care ar fi trebuit sa creeze o paguba nu mai este demult in atentia publicului larg, si implicit nici eventualul prejudiciu moral nu ar mai putea subzista.

    Cu privire la cererea reconvenţională, apreciez că pârâtul mi-a creeat un prejudiciu de imagine atât prin formularea cu rea credinţă a prezentei acţiuni, cât şi prin acuzaţiile calomnioase şi defăimătoare la adresa mea – în calitatea pe care o am de Preşedinte al Asociaţiei victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România (AVMR).

    PROBE: solicit proba cu înscrisuri, martori, interogatoriul pârâtului precum şi orice altă probă a cărei necesitate ar reieşi din cadrul dezbaterilor.

    ÎN DREPT: îmi întemeiez întâmpinarea şi cererea reconvenţională pe disp. art. 115-120 Cod Procedură Civilă.

    Pentru pârâtul reclamant Ene Viorel,

    Avocat Rapcea Mihai

    ___________________ 29.01.2009

    DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

    Manipularea şi dezinformarea din jurul cazului Dan Voinea

    Manipularea şi dezinformarea din jurul cazului Dan Voinea

     Presa a dezvăluit că între Ion Iliescu şi generalul Dan Voinea a existat o conexiune ascunsă iar generalul a încălcat cu buna ştiinţă legea, ţinând secret faptul că, încă din anul 1984, este un apropiat al lui Ion Iliescu. Participarea sa la celebrul “proces” al lui Ceauşescu pe procuror al cuplului nu poate fi întâmplătoare. Desemnarea sa a aparţinut lui Ion Iliescu ceea ce arată că maiorul Voinea, la acea dată, era un perosnaj de mare încredere al grupului conspiratorilor. Scenariul din care a făcut parte Voinea, de la început, explică poziţia sa actuală.
     Soţia lui Dan Voinea, Liliana, este într-o strânsă relaţie cu Daniela Stana, fata celui mai vechi şi bun prieten al lui Iliescu, Traian Creţu. Dana Stana este sora fostului consilier prezidenţial, Corina Creţu, una dintre cele mai apropiate persoane din preajma lui Ion Iliescu. Prin statut, procurorii nu pot ancheta persoane care, fiind învinuite de o anumită infracţiune, fac parte din familia magistratului ori din cercul de prieteni al acestuia.
     Tatăl Danei Stana şi al Corinei Creţu a fost un apropiat atât al soţiei generalului Dan Voinea, cât şi al lui Ion Iliescu, prietenia dintre cei trei cimentându-se încă din anul 1984 (anul în care Iliescu fusese numit director al Editurii Tehnice, editura la care Traian Creţu şi-a publicat, până în aprilie 1989, toate Tratatele de Fizică).
     În anul 2004, Corina Creţu a inaugurat în judetul Sălaj, la Năpradea, o şcoală generală, care poartă numele tatălui său, iar la dezvelirea bustului lui Traian Creţu au fost prezenţi Ion şi Nina Iliescu şi, nu în ultimul rând, Liliana şi Dan Voinea.
     Dan Voinea şi-a creat în decursul anilor o reţea de suporteri în presă şi în rândul unor organizaţii mai mult sau mai puţin civile. A alimentat câţiva ziarişti aleşi pe sprânceană cu documente din dosarele de urmărire penală, oferindu-le acestora un avantaj faţă de restul jurnaliştilor (cu încălcarea flagrantă a legii).
     Deasemenea utilizând aşa zişi “revoluţionari” în fapt mici grupuri gălăgioase de manevră, a obţinut imaginea unui general asistat şi susţinut prin presiune publică de “revoluţionari” şi “societatea civilă”. Generalul Dan Voinea şi-a format, chiar în interiorul asociaţiilor revoluţionarilor, adevărate grupuri de diversiune – un exemplu semnificativ fiind cazul Doru Marieş, cocoţat la şefia unei asociaţii cu sprijinul deschis al generalului Voinea.
     Teodor Mărieş a fost liderul unei fantomatice organizaţii – Alianţa Poporului -, în timpul desfăşurării manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 1990, care promova constant un mesaj al confruntării violente. Considerat un provocator aflat în slujba Poliţiei şi al organelor FSN, Teodor Mărieş a fost izolat de către organizaţiile Pieţei Universităţii.  Organizatorii Pieţei Universităţii l-au suspectat de la bun început pe Mărieş şi gruparea sa că are misiuni diversioniste. Organizaţia pe care o coordona a fost controlată de fostul şef al UM 0215, colonelul Florin Calapod. Misiunea colonelului Calapod şi a brigăzii de foşti securişti a fost compromiterea mesajului Pieţei Universităţii – nonviolent şi paşnic, prin instaurarea unui spirit autarhic şi anarhic şi prin iniţierea unor acţiuni provocatoare.
     Mărieş a fost instrumentul principal al acestui proiect malefic, care avea ca scop justificarea intervenţiei în forţă împotriva manifestanţilor Pieţei Universităţii. Cu trei ore înainte de reprimarea cu mână armată a studenţilor de la Universitate şi Arhitectură, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1990, organizaţia lui Teodor Mărieş şi-a strâns pe şest catrafusele şi s-a pus la adăpost. Acesta a mai reapărut în zona Televiziunii Române în jurul orelor 18, intrând în sediul instituţiei cu un grup violent. După consumarea evenimentelor a fost învinuit şi găsit vinovat dar a scăpat prin schimbarea încadrării şi a fost judecat în libertate. Răzvan Teodorescu, unul dintre cei mai apropiaţi acoliţi ai lui Ion Iliescu, şi-a retras plângerea împotriva lui Mărieş. Acesta a dispărut apoi o lungă perioadă de timp din atenţia publică. Ulterior Mărieş a reapărut, surprinzător, peste 17 ani, în fruntea unei organizaţii – 21 Decembrie 1989 – cu care nu a avut nimic de-a face vreme de 12 ani.
     Susţinerea sa din partea lui Dan Voinea este o certitudine, iar grupusculul lui Teodor Mărieş a fost folosit ca mijloc de presiune ori de câte ori a avut nevoie Voinea. Că este aşa, o demonstrează şi faptul ca în timp ce membrii AVMR se aflau în instanţă, în procesul intentat lui Dan Voinea, se zvonise în Parchet ca Mărieş conduce un grup de revoluţionari, care protestează de zor în faţa Parchetului, pentru a-l susţine pe Dan Voinea!
     Mărieş a fost acuzat cu probe de revoluţionari din oraşele-martir ale României “de impostură dar şi de luare de mită, falsuri şi nepotisme”, ei învinuindu-l pe Teodor Marieş – omul impus de procurorul Dan Voinea la cârma asociaţiei revoluţionarilor – că “cerea, ca să dea drumul dosarelor de revolutionar, 5.000 de euro din suma de 7.000, cât trebuie să primească de la stat fiecare revoluţionar autentic”.
     Tot presa a dezvăluit că acelaşi Teodor Maries îşi umfla lunar conturile cu 6.000 de euro tot pe la marginea legii, “închiriind” locaţia Asociaţiei 21 Decembrie, ilegal, Baroului Bucureşti (neavând contract de închiriere cu R.A. A.P.P.S.). Însuşi şeful Baroului, Iordănescu Cristian, totodată şeful grupului de avocaţi care l-a reprezentat pe Dinu Patriciu în Dosarul Rompetrol, îl reprezenta şi pe Teodor Marieş în diferite cauze juridice.
     Generalul procuror militar Dan Voinea a fost prezentat de o parte a presei drept victimă întrucât Curtea Constituţionala a decis să treacă dosarele revoluţiei şi mineriadei de la Parchetul militar la cel civil. Ce se face lumea că uita e că d-l general a fost cel care a amânat soluţionarea amintitelor dosare mai bine de un deceniu.
     Cei care sunt – la vedere, în vârful “frontului” de sprijin al generalului Voinea sunt Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, şi George Costin, lider de sindicat la IMGB, cel care s-a aflat, culmea, în fruntea bătăuşilor care au agresat în 13 iunie 1990 studenţii de la Arhitectură.
     O organizaţie fantomatică – „Noii Golani” – dezvăluită de presă a avea legături cu propagandă ucraineană împotriva României, a chemat chiar la acţiuni de proteste de stradă împotriva ,,deciziei Curţii Constituţionale, care, practic, îi dă verdictul de nevinovat lui Ion Iliescu şi celor din jurul său”. După ce au anunţat o serie lungă de proteste ale societaţii civile libere, “noiigolani” au dispărut în ceaţă. Organizaţia amintită s-a creat tot în preajma lui Mărieş, odată cu subita sa reîntoarcere în Bucureşti, dintr-un judeţ aflat la graniţa cu Ucraina.
     S-au exercitat presiuni la nivelul opiniei publice cât şi instituţional – la adresa Preşedinţiei în principal, printr-o grupare formată din doi foşti consilieri ai lui Emil Constantinescu – Mugurel Stan şi Antonie Popescu – disimulaţi sub titulatura de membri ai Ligii Studenţilor – deşi nu aveau căderea de a se intitula reprezentanţi ai fostei organizaţii studenţeşti – şi prin câteva persoane aflate în zona GDS şi Alianţa Civică – instituţii care s-au manifestat deseori ca suporteri entuziaşti al generalului Voinea, găzduindu-l deseori şi oferindu-i suport mediatic.
     Grupul menţionat s-a constituit într-un instrument de presiune care a somat să fie luată o decizie în sensul dorit de ei – respectiv susţinerea lui Dan Voinea, într-o scrisoare înaintată preşedintelui României, preşedintelui Comisiei Europene, preşedintelui Parlamentului European, vicepreşedintelui Comisiei Europene, comisar pentru justiţie, precum şi Curţii Constituţionale. Autorii somaţiei solicitau Curţii ca, prin soluţia sa, dosarele aflate la parchetele militare să rămână în competenţa acestora – respectiv pe mâna lui Dan Voinea,  până la definitivarea cercetărilor.  
     Unul dintre motivele pentru care a fost susţinut permanent generalul Voinea este legat de faptul că avansarea sa a avut loc prin intermediul fostului preşedinte Emil Constantinescu, foştii consilieri şi angajaţi ai preşedinţiei din acea perioadă susţinând şi azi că decizia lui Emil Constantinescu era justă.
     Am selectat dintre alegaţiile unor dintre ziariştii care au făcut parte din frontul de sprijin al generalului Voinea, datori acestuia din diferite motive. Bulgărele dezinformării şi intoxicării a crescut şi a fost mutat inclusiv în spaţiul instituţional şi deoarece, până în acest moment, nimeni nu a pus cap la cap faptele, în desfăşurarea lor cronologică. Acest Raport urmăreşte tocmai acest obiectiv.
     S-a susţinut ca magistraţii Curţii Constituţionale ar fi schimbat practica judiciară pentru a-l proteja pe Ion Iliescu, iar dacă Dan Voinea ar fi fost lăsat cu Dosarul mineriadei pe mână, fostul preşedinte Ion Iliescu ar fi fost învinuit, şi trimis în judecată în această vară.
     – Deasemenea “pe surse” judiciare s-a facut afirmaţia mincinoasă ca „Dosarele Revoluţiei din decembrie şi mineriadei din iunie 1990, aflate în faza de finalizare la generalul-magistrat Dan Voinea, vor fi mărunţite şi împrăştiate la secţii de poliţie, parchetele de pe lângă judecătoriile de sector, Curtea de Apel Bucureşti.”
     – “Dosarele care vor ajunge la secţiile de poliţie sunt compromise din start şi se vor închide deoarece, odată cu împrăştierea probelor, vinovaţiile se diseminează până la dispariţie. În acest fel, dosarele mineriadei şi revoluţiei ar putea fi reluate de la zero sau blocate definitiv”.
     – “Ion Iliescu poate scăpa basma curată. Efectele hotărârii Curţii Constituţionale îi sunt favorabile în primul rând lui Ion Iliescu, care în felul acesta ar putea scăpa definitiv de acuzele care i se aduc şi de condamnarea care îl aşteaptă. Procurorii Parchetului General nu au experienţa în astfel de dosare, iar în plus nu le cunosc conţinutul. Potrivit spuselor generalului Voinea, dosarele au mii de pagini, iar anchetaţii şi audiaţii se numără cu miile. Doar declaraţiile celor peste 10.000 de persoane audiate în dosarul mineriadei cumulează peste 100.000 de pagini. În afară de acestea, mai există expertize criminalistice, reconstituiri. Cu alte cuvinte, doar lecturarea acestor documente ar putea dura un an, iar mulţi alţi ani ar dura refacerea actelor procedurale. Dacă procesele vor fi luate de la zero, se poate considera că mineriada şi revoluţia sunt îngropate”.
     – “Decizia instanţei constituţionale contravine flagrant interesului naţional de aflare cât mai grabnică a adevărului despre crimele de la revoluţie şi mineriade, infracţiuni care riscă să se prescrie în circa doi ani”.
     – “Dosarele crimelor vor mai zăcea cel puţin un an-doi, va interveni aproape sigur prescripţia răspunderii penale, care în cazurile de omor se împlineşte la 20 de ani de la data comiterii faptelor. Iar din 1989 – 1990 şi până la termenul limită de 20 de ani mai sunt circa doi ani, timp aproape insuficient pentru condamnarea cuiva”.
     – “Criminalii, Ion Iliescu şi generalii săi care sunt principalii invinuiţi în dosarele revoluţiei şi mineriadele devin astfel principalii beneficiari ai deciziei Curţii Constituţionale”.
     – “Tovarăşii lui Iliescu de la Curtea Constituţională au distrus anchetele Revoluţiei şi Mineriadelor. Dosarele vor trebui refăcute. Crimele se prescriu in 2008-2009.”
     Absolut toate aceste afirmaţii au fost contrazise de realitate iar „sursele” nu se întemeiau pe nici cea mai mică fărâmă de adevăr. De altfel majoritatea celor care au promovat textele de mai sus – Ondine Gherghuţ, Romulus Cristea, Andrei Bădin, Andreea Pora, provin din “rezervorul” de la România Liberă. Astfel de materiale scrise la comanda generalui Dan Voinea de către cei trei, patru ziarişti aflaţi pe „ştatul” său, care au trăit mulţi ani de pe urma materialelor sifonate de către acesta, sunt probatorii pentru reaua credinţă şi voinţa manipulativă a grupului de suporteri ai generalului Dan Voinea.
     
     Chiar preşedintele, probabil incomplet informat de Cabinetul său juridic a reiterat o parte din aceste elemente dezinformative, marşând fără voie pe culoarul unei intoxicări clasice, de manual.

     Astfel, într-un interviu acordat BBC în data de 13.06.2008, Preşedintele Traian Băsescu a declarat: “Este clar că procesul de aflare a adevărului a fost întârziat şi de decizia Curţii Constituţionale de a muta dosarele de la parchetele militare la procurori civili, ceea ce a blocat un timp lucrul la aceste dosare”.
     În restul interviului acordat BBC se găsesc afirmaţii de bun simţ şi consideraţii cu totul corecte, pe deplin asumate şi de membrii organizaţiilor care au protestat neîncetat faţă de situaţia Dosarului Mineriadei. Preşedintele a subliniat că “că forţa celor implicaţi în mineriada din iunie 1990 de a controla Justiţia explică lipsa de condamnări în acest caz. Voi susţine public întotdeauna nevoia de aflare a adevărului pentru mineriada din 13-15 iunie, precum şi pentru revoluţie”, a adăugat Traian Băsescu.
     El a mai fost întrebat de reporterii BBC cum comentează faptul că fostul preşedinte Ion Iliescu – care figura la Parchetul militar condus de Dan Voinea ca urmărit penal – a devenit martor, iar singura audiere la care a participat a avut loc la 12 decembrie 2007. „Eu sunt şef al statului. Pe probleme punctuale ale justiţiei nu am dreptul să mă pronunţ, dar dumneavoastră, ca ziarişti, o puteţi face”, a răspuns preşedintele Băsescu.
     În această ultimă întrebarea a BBC este concentrată întreaga luptă a organizaţiei nostre cu generalul Dan Voinea, cel care este direct şi personal responsabil de neînceperea urmării penale a lui Ion Iliescu, principalul responsabil al represiunii sângeroase din iunie 1990.

    În numele victimelor,
    preşedinte AVMR Ene Viorel

    Semnificatii ale evenimentelor din iunie 1990

    ASOCIATIA VICTIMELOR MINERIADELOR
    1990-1991 DIN ROMANIA
    str. Batistei nr. 11, sect. 2, Bucuresti,
    tel/fax: 021.310.73.32 / 0766.482.999 / 0724.363.418

     

     Raport despre Dosarul represiunii din iunie 1990
    Iulie 2008, Bucureşti
     

     

    Semnificaţii ale evenimentelor din iunie 1990

     Evenimentele din 13-15 iunie au afectat puternic prestigiul internaţional al României şi relaţiile cu marile democraţii ale lumii. Relaţiile cu organismele financiare şi politice internationale au cunoscut un moment de criză majoră. Debutul României “postcomuniste” pe scena internaţională s-a făcut cu sânge şi violenţă instituţională.
     • NATO condamna violenţele.
    Secretarul general al NATO, Manfred Worner, a deplâns, în numele Alianţei, „atacurile brutale, tolerate de autorităţi” asupra unor persoane nevinovate, precum şi devastarea sediilor unor partide şi organizaţii civice. Peste şapte ani, din varii motive, România avea să rateze admiterea în primul val de extindere a NATO, al alături de Cehia, Polonia şi Ungaria.
     • SUA, reacţie dură.
    „Acţiunile autorizate de preşedintele Ion Iliescu şi guvernul său, din ultimele câteva zile, au lovit în inima democraţiei române”. Aşa începea declaraţia Departamentului de Stat al SUA, în care se afirma că „muncitorii chemaţi personal de preşedintele Iliescu ameninţă să readucă regimul autoritar în România”. Ambasadorul american la Bucureşti, Allan Green, a refuzat să participe la festivitatea de investire a preşedintelui nou ales, Ion Iliescu.
     • Ajutoare suspendate.
    SUA au suspendat ajutorul alimentar în valoare de 80 de milioane de dolari, acordat în februarie 1990, precum şi ajutorul medical de urgenţă, în valoare de un milion de dolari. Statele Unite au hotărât că, pentru moment, să nu acţioneze în direcţia reacordării Clauzei naţiunii celei mai favorizate. Clauza a fost redobândită de-abia în 1993.
     • Îngrijorare în Europa.
    Miniştrii de externe din Comunitatea Economică Europeana au decis, la Luxemburg, suspendarea aplicării acordului comercial cu România. Ministrul francez de externe, Roland Dumas, a afirmat că ţara sa va aplica principiile înscrise în statutul BERD potrivit
    cărora orice ţară care violează regulile statului de drept şi ale democraţiei nu este eligibilă
    pentru sprijinul acestei bănci.
     • Mesaj rece de la Praga.
    Preşedintele Cehoslovaciei, Vaclav Havel, i-a adresat o scrisoare preşedintelui Iliescu în care şi-a exprimat consternarea faţă de valul de violenţe de la Bucureşti. „Dacă vrem să facem parte din comunitatea unor ţări libere, care colaborează între ele, într-o Europă nouă, atunci este necesar ca toate problemele să fie rezolvate cu răbdare şi cu mijloace paşnice, respectîndu-se pe deplin drepturile omului”, scria Vaclav Havel.
     La sfârşitul lui 1990, Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia se reuneau în „grupul de la Vişegrad”, angajîndu-se să respecte valorile democraţiei şi să întreprindă reforme economice radicale. România nu a fost admisă în acest grup. Ulterior, Cehia, Ungaria şi Polonia au fost admise în primul val atât în NATO, cât şi în UE.

    În numele victimelor,
    preşedinte AVMR Ene Viorel

    Istoric al Dosarul Represiunii din iunie 1990

    ASOCIATIA VICTIMELOR MINERIADELOR
    1990-1991 DIN ROMANIA
    str. Batistei nr. 11, sect. 2, Bucuresti,
    tel/fax: 021.310.73.32 / 0766.482.999 / 0724.363.418

     

     Istoric al Dosarul Represiunii din iunie 1990
    Iulie 2008, Bucureşti 

     

    “Dosarul Represiunii din iunie 1990”(Mineriada iunie 1990)

     În urma represiunii din iunie 1990 (Mineriada  iunie 1990) a rezultat un număr de 756 de răniţi, peste 1300 de bucureşteni bătuţi şi reţinuţi abuziv (între 2 şi 60 de zile), 4 morţi prin împuşcare, 18 răniţi prin împuşcare recunoscuţi oficial, în realitate fiind peste 100 de persoane care au decedat, majoritatea în urma loviturilor primite în cap şi în alte părţi vitale, lovituri primite de la mineri în 14-16 iunie.
      În iunie 1990 au fost depuse 47 de plângeri penale individuale de către persoane fizice, instituţii, asociaţii, reviste şi ziare ale căror sedii au fost devastate de către mineri, membri F.S.N. şi cadre ale Securităţii din unitatea specială U.M.0215, la indicaţiile Preşedintelui Ion Iliescu, a Primului Ministru Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, etc. Liga Studenţilor a strâns primele 230 de declaraţii ale victimelor şi martorilor iar organizaţii internaţionale ca Amnesty International şi IGFM din Germania au preluat şi mediatizat Dosarul represiunii realizat de studenţi.
     Plângerile depuse la Parchet de către persoanele fizice, Universitatea Bucureşti, Institutul de Arhitectură, U.M.R.L., membrii Ligii Studenţilor au fost “făcute pierdute”, într-o primă etapă. Ulterior, datorită presiunii publice, Parchetul s-a făcut că se ocupă de de cazul morţilor prin împuşcare.
     Procurorul Eugen Vasiliu (în prezent avocat), şi-a exercitat atribuţiile ameninţând membrii familiilor celor decedaţi ,,să-şi ţină gura” şi a încercat prin intimidare şi ameninţare să transforme victimele în ,,atacatori ai instituţiilor statului”. În perioada regimului Iliescu, toate demersurile victimelor represiunii din iunie 1990 de obţinere a unei soluţii juridice au fost marcate de eşec. Muşamalizarea a mers până acolo încât a existat chiar şi o iniţiativă de tocare şi distrugere a declaraţiilor şi probelor depuse la Parchet.

     Formarea “Dosarului Mineriadei iunie 1990”

     Până la înfiinţarea Asociaţiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România în anul 1996, nu a existat un dosar privind represiunea din iunie 1990.
     În data de 18.02.1997, ca urmare a plângerii penale colective depuse de Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, s-a format “Dosarul Mineriadei iunie 1990” cu nr. 5358/P/1997. Deoarece dosarul cuprindea civili şi militari s-a mai depus o plângere Penală împotriva civililor vinovaţi de represiunea din iunie 1990, în aprilie, dosar nr. 12375/P/1997, pentru urgentarea cercetărilor.
      Iniţial dosarele au fost repartizate către Secţia Civilă a Parchetului General, însă au fost declinate către Secţia Militară din Parchetul General conform Codului de Procedura Penală în vigoare la acea dată, de către procurorul Alexandru Cinteză care se ocupa de dosarul ,,Mineriada 1991”. S-au comasat dosarele 5358/P/1997 şi 12375/P/1997 formându-se dosarul unic cu nr. 160/P/1997.
     Toate dosarele individuale, atât ale persoanelor fizice cât şi ale reprezentanţilor ziarelor, asociaţiilor şi instituţiilor devastate de mineri şi de activiştii FSN au fost reunite în acest dosar (au fost adunate de la secţiile de poliţie, Poliţia Capitalei, de la Parchetele de sector, Parchetul Municipiului Bucureşti, etc. unde zăceau în nelucrare de mulţi ani).
     De acest dosar, care a ajuns la Parchetul General în septembrie 1997, s-a ocupat iniţial Secţia Militară, prin colonelul procuror militar Mihai Popov şi echipa sa.
     Au fost audiate peste 800 de parţi vătămate şi s-au făcut cercetări în Valea Jiului, fiind audiate şi mai multe sute de mineri privind implicarea lor în represiunea din iunie 1990 (Mineriada 13-15 iunie 1990).
     Cercetările păreau să se desfăşoare eficient însă întreaga echipă a colonelului Popov în aprilie 1998 a primit ca sarcină de serviciu cercetarea cazului “Ţigareta II”, “Dosarul Mineriadei iunie 1990” fiind abandonat.
     În urma nenumăratelor solicitări şi demersuri făcute de Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, dosarul a fost repus pe rol şi incredinţat unei noi echipe condusă de către procurorul militar Dan Voinea şi procurorul militar Surdescu Gheorghe.
     Dan Voinea a fost ridicat la rangul de general de preşedintele proaspăt ales, Emil Constantinescu, la cererea sa, deoarece acesta a susţinut că regulamentul militar nu permite anchetarea unor superiori în rang. Emil Constantinescu a ajuns preşedinte asumându-şi public fenomenul Pieţei Universităţii şi angajându-se că vor fi soluţionate “cu celeritate” Dosarele Revoluţiei şi Mineriadei. Cum s-a ţinut de promisiune ştim cu toţii astăzi.

     

     “Soluţia” NUP-ului din 1998 dată întregului dosar 160/P/1997

     Spre surprinderea şi nemulţumirea noastră, în decembrie 1998, procurorul militar Surdescu Gheorghe a propus soluţia de Neîncepere a Urmăririi Penale (N.U.P.), în data de 16.09.1998, decizie supervizată şi aprobată de către procurorul militar Dan Voinea, şef al Secţiei Militare din Parchetul General.
     În urma solicitării de infirmare a soluţiei, a numeroase proteste şi mitinguri organizate de Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, a presiunilor mediatice şi ale opiniei publice, a nenumăratelor demonstraţii (inclusiv audienţă la Preşedintele României Emil Constantinescu), soluţia de Neîncepere a Urmăririi Penale a fost infirmată şi s-a redeschis dosarul în data de 14.10.1999, după un an de tergiversări.
     Dosarul 160/P/1997 a fost repartizat tot procurorului militar Dan Voinea şi colonelului procuror militar Vasile Doană.
     Procurorul militar Dan Voinea a împărţit dosarul în 4 dosare şi anume: dosarul 74/P/1998 ; 75/P/1998 ; 76/P/1998 ; 77/P/1998:

     1. Dosarul Penal 74/P/1998 privind uciderile prin împuşcare ale victimelor: Lepădatu Mitriţă, Mocanu Velicu Valentin, Duncă Gheorghe, Drumea Dragoş şi a altor 18 răniţi prin împuşcare.

     2. Dosarul Penal 75/P/1998 privind faptele unor persoane cu responsabilităţi de stat, ce se presupune că au dispus sau acceptat ca la soluţiunile de restabilire a ordinii publice să participe, alături de organele abilitate şi unele categorii ale populaţiei civile (în special mineri), deşi legea şi Constituţia nu permitea asemenea cooperări.

     3. Dosarul Penal 76/P/1998 privind verificarea legalităţii ştatelor de plata întocmite la nivelul exploatărilor miniere din bazinul carbonifer Valea Jiului pe perioada cât minerii s-au aflat în Capitală.

     4. Dosarul Penal 77/P/1998 privind sesizarea Asociaţiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, din care rezultă că numărul victimelor ucise este mult mai mare decat cel comunicat oficial, respectiv 100 – 160 în loc de 6.

     Primul Rechizitoriu parţial trimis pe instanţă

     De dosarul 74/P/1998 s-a ocupat în principal procurorul militar colonel Vasile Doană. Acest dosar a fost instrumentat şi trimis în instanţă în data de 18.05.2000. Au fost puşi sub acuzare pentru infracţiune de instigare la săvârşirea unei infracţiuni de omor deosebit de grav, numiţii: general în rezervă, Chiţac Mihai, fost ministru de interne; general în rezervă, Andruţa Gheorghe, fost adjunct al ministrului de interne; colonel în rezerva Cătălin Traian, fost şef al secţiei de pază şi control acces în sediul Ministerului de Interne; colonel în rezervă, Costea Dumitru, fost comandant al Batalionului de Jandarmi Ploieşti; colonel în rezervă, Constantin Vasile, fost ofiţer activ din cadrul Comandamentului Trupelor de Paraşutişti; lt. col. Protopopescu Marian din cadrul U. M. 0209 Bucureşti; lt. col. Badiu Marian; mr. Pătulea Cristinel şi mr. Petcu Gabriel (toţi trei din U.M. 0756 Ploieşti); precum şi lt. Ferentz Marian din U.M. 0223 Bucureşti şi plt. maj. Axinteoaiei Mircea-Romică din U.M. 0248 Bucureşti, care au ordonat şi executat să se tragă cu armamentul din dotare şi cu muniţie de război asupra populaţiei civile neînarmate.
     În perioada 2000-2003, acest dosar s-a judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde judecătorii au hotărât retrimiterea dosarului la Parchetul General Secţia Militară pentru suplimentarea probelor. Procurorul Dan Voinea în mod intenţionat a trimis la instanţă un rechizitoriu prost întocmit deşi existau probe decisive pentru inculparea vinovaţilor. De menţionat că procurorul militar generalul Dan Voinea nu a trecut printre învinuiţi şi persoana preşedintelui Ion Iliescu.
     S-a demonstrat astfel reaua credinţă şi implicarea în apărarea infractorilor a procurorului Dan Voinea, aceeaşi persoană care în anul 1998 a dat soluţia de NUP – Neînceperea Urmăririi Penale în tot dosarul ,,Mineriadei iunie 1990”.
     Dosarul a zăcut ulterior în nelucrare la Parchetul Militar deşi procurorul Levanovici Mircea avea sarcina de serviciu să instrumenteze şi soluţioneze dosarele Mineriadei din iunie 1990.

     

     Al doilea NUP în dosarul 74/P/1998

     Urmărind exemplul generalului procuror militar Dan Voinea colonelul procuror militar Levanovici Mircea a propus Neînceperea Urmăririi Penale iar generalul Samoilă Joarză, numit de Ion Iliescu în fruntea Parchetului Militar, imediat după venirea la putere a PSD a confirmat şi supervizat soluţia.
     La protestele Asociaţiei noastre soluţia de N.U.P. a fost infirmată şi acest dosar a fost repartizat (împotriva dorinţei noastre) procurorului militar colonel Viorel Siserman la care s-a adăugat şi generalul procuror militar Dan Voinea deşi acesta din urmă nu mai avea dreptul să instrumenteze acest dosar, deoarece o mai făcuse o dată. Manevra juridică efectuată de generalul Voinea a constat în principal din schimbarea încadrării inculpaţilor din instigare la infracţiunea de omor deosebit de grav la participaţiune improprie, faptă deja prescrisă.
     În anul 2006, premergător intrării României în UE, Monica Macovei, ministru al Justiţiei, în scopul armonizării Codului de Procedură Penală cu legislaţia europeană, modifică paragraful referitor la compentenţa instanţelor civile de a cerceta cazurile în care sunt cuprinşi civili şi militari. România pierduse deja şase procese la CEDO tocmai datorită neconcordanţei Codului de Procedură Penală cu normele juridice europene. Conform viziunii europene instituţia Parchetului Militar este vetustă, de inspiraţie sovietică şi corespunde unei perioade revolute fiind condamnate general „arhaismele bolşevice ale instanţelor militare”. Practica europeană arată că procurorii militari anchetează dosare ale civililor, numai în condiţii de război sau în situaţii excepţionale.
     Clasa politică şi juriştii din parlament au avut cunoştiinţă de practica CEDO în materie, dar prin Legea 356/2006 au permis continuarea proceselor în curs cu civili de către magistraţii militari. Se putea anticipa apariţia unor excepţii de neconstituţionalitate pe aceasta temă, iar fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, ar fi avut obligaţia să prevină acest lucru.
     În cursul anului 2007 prevederea introdusă de Monica Macovei în Codul de Procedură Penală va fi folosită în procese aflate pe rol şi care implicau cadre militare şi civili. Dosarul celebru al generalului SRI Ovidiu Soare care îl implica şi pe fostul consilier prezidenţial, contraamiralul “Cico” Dumitrescu, va fi unul dintre primele în care apărarea va ridica excepţii de neconstituţionalitate – care vor fi admise.
     Procurorul militar Dan Voinea a refuzat să predea dosarul Secţiei Civile din Parchetul General nesocotind Decizia Curţii Constituţionale nr. 610 din data de 20.06.2007, prin care dosarele în care erau implicaţi civili şi militari, în mod obligatoriu, trebuiau să treacă la Secţia Civilă.
     L-a pus sub acuzare pe Ion Iliescu în momentul în care nu mai avea calitatea să facă acest lucru, a disjuns dosarul 74/P/1998, a trimis parţial Dosarul în care era implicat Ion Iliescu la secţia Civilă şi a trimis restul în instanţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încălcând grav legile în vigoare, tergiversând cercetarea şi punerea sub acuzare a vinovaţilor. Instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a constatat că Generalul procuror militar Dan Voinea nu avea voie să instrumenteze acest caz, deoarece mai instrumentase o dată acest Dosar.
     Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a făcut plângere penală împotriva procurorului Dan Voinea, pentru nerespectarea deciziei de a trimite Dosarul la Secţia de Urmărire Penala şi Criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru tergiversarea soluţionării dosarului.
     Dosarul cu Ion Iliescu a ajuns la Secţia Civilă, unde soluţia de punere sub învinuire a fost infirmată de către Prim Procurorul Iacob Marius şi Procurorul General Laura Codruţa Kovesi, conform legilor în vigoare. La iniţiativa Asociaţiei noastre Procurorul General s-a sesizat în privinţa gravelor deficienţe ale instrumentării dosarului de către procurorul militar Dan Voinea.
     

    “Rechizitoriul” Procurorului General la adresa procurorului militar Dan Voinea

     Procurorul general al României Laura Coduţa Kovesi a formulat un adevărat rechizitoriu la adresa generalului procuror militar Dan Voinea, cel care a investigat mineriada, respectiv pe Ion Iliescu, al cărui dosar are o grosime de doar zece centimetri, iar învinuitul nu a fost citat ori audiat niciodată în 17 ani.
     „În momentul în care a fost declinat la procurorii civili, deşi s-a susţinut că au fost audiate foarte multe persoane, că s-a lucrat foarte mult la acest dosar, de fapt acesta când a venit arăta cam aşa: zece centimetri. Atât este dosarul care priveşte această cauză”, a mai adăugat procurorul general.
     Kovesi a scos la iveală faptul că deşi nu era investit pentru acest dosar, procurorul militar Dan Voinea i-a prezentat învinuitului, adică lui Ion Iliescu, o altă acuzaţie decât cea pentru care a început urmărirea penală. Practic, a afirmat Procurorul General, urmărirea penală a început pentru o stare de fapt, iar învinuitului i-a fost prezentată o acuzare pentru care nu se începuse o cercetare, ceea ce echivalează cu o încălcare gravă a dreptului la apărare. „Dacă într-un dosar de asemenea anvergură se fac astfel de erori de procedură, consider că este legitim să mă întreb care este rigoarea abordărilor normelor procedurale în celelalte dosare instrumentate de Secţia Parchetelor Militare şi de structurile sale teritoriale”, a mai spus Kovesi.
     „Urmărirea penală a fost începută de procurorul militar Dan Voinea, după ce Curtea Constituţională decisese că procurorii militari nu mai au competenţa în cauzele cu civili, aşadar acesta nu avea calitatea procesuală, nu era legal investit să efectueze urmărire penală în cauză”, a afirmat Laura Codruţa Kovesi.
     „Discutăm despre aflarea adevărului, dar Ion Iliescu timp de peste 17 ani nu a fost audiat în acest dosar, nici în calitate de învinuit şi nici în altă calitate. Este cazul să spunem adevărul cu privire la activitatea Parchetului Militar. Kovesi a afirmat că a fost neplăcut surprinsă să constate problemele de procedură din dosarul Mineriadei din iunie 1990 privindu-l pe Ion Iliescu, având în vedere „experienţa procurorului”.
     Laura Codruţa Kovesi a arătat că procurorul militar Dan Voinea era incompatibil să soluţioneze dosarul referitor la Ion Iliescu, având în vedere că el este acelaşi procuror care a sesizat instanţa cu privire la Mihai Chiţac – fost ministru de Interne şi a altor patru persoane, spunând că dosarul comun a fost iniţial instrumentat de un alt procuror militar, iar generalul a pus deja o rezoluţie faţă de acuzaţi. Concret, spune Kovesi, Voinea s-a imixtionat în activitatea altui procuror.
     Procurorul general al României, Laura Condruţa Kovesi, a arătat că analizând dosarul de urmărire penală au fost constatate aspecte de nelegalitate. Concret, în 10 septembrie 2006, procurorul militar Dan Voinea a infirmat rezoluţia din 14 octombrie 2005 a procurorului militar din subordinea sa considerând-o nelegală şi netemeinică. „Prin ordonanţa respectivă nu a fost însă desemnat procurorul care să continue urmărirea penală în această cauză. La dosarul aflat în prezent pe rolul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu există un alt înscris din care să rezulte că a fost desemnat procurorul pentru urmărirea penală. În fapt, în lipsa unei rezoluţii scrise a procurorului militar Dan Voinea, după infirmarea rezoluţiei din 14 octombrie 2005, urmărirea penală a fost continuată de către procurorul militar colonel Viorel Siserman, cel care a întocmit de altfel rechizitoriul lui Mihai Chiţac, dar şi ordonanţa din 20 iulie 2007 prin care s-a dispus disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei cu privire la Ion Iliescu”, se arată în rezoluţia de infirmare a soluţiei în cazul Iliescu.
     Procurorul general al României a arătat că măsura începerii urmăririi penale nu putea fi dispusă de către procurorul militar Dan Voinea atâta timp cât nu era investit cu efectuarea urmăririi penale în cauză, iar procuror de caz era alt magistrat, fiind astfel încălcate prevederile art. 64 alineatul 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.
     Mai mult, a mai adăugat Laura Codruţa Kovesi, procurorul militar Dan Voinea era incompatibil să mai efectueze vreun act de urmărire penală în dosarul 74/P/1998 atâta timp cât instanţa supremă restituise dosarul SPM. Potrivit art. 49, alineatul 4 din Codul de procedură penală, persoana care a efectuat urmărirea penală este incompatibilă să procedeze la refacerea acesteia când refacerea este dispusă de instanţă. Astfel generalul Voinea nu mai putea efectua completarea urmăririi penale şi cu atât mai puţin nu mai putea emite vreun act de urmărire penală.
     Pe de altă parte, rezoluţia de începere a urmăririi penale nu îndeplineşte condiţiile de fond şi de formă prevăzute de procedura penală. Rezoluţia nu are menţionată ora când a fost dispusă măsura şi nu a fost înregistrată în registrul special, aşa cum prevedere art. 228 din Codul de procedură penală.
     Deşi rezoluţia de începere a urmăririi penale nu a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale imperative şi procurorul militar Dan Voinea era incompatibil şi nu era învestit cu soluţionarea dosarului, în data de 27 iunie 2007 acesta, împreună cu procurorul militar Viorel Siserman, a procedat la prezentarea învinuirii aduse lui Ion Iliescu.
     Ea a subliniat că, având în vedere importanţa dosarului, se aştepta la respectarea legii, cu atât mai mult cu cât procurorul militar Dan Voinea, la experienţa pe care o are, ştia că instanţa va decide restituirea dosarului dacă erau constatate vicii de procedură în faza anterioară judecăţii.
     “Mă aşteptam ca într-un dosar de o asemenea importanţă să respectăm legea, să nu trimitem dosarul la instanţă cu încălcarea normelor de procedură penală, pentru că absolut tot ce se administrează într-un dosar după emiterea unui act nelegal este lovit de nulitate, şi atunci instanţa de judecată cu siguranţă decide restituirea acestor dosare”, a încheiat procurorul general.
     Procurorul general al României Laura Codruţa Kovesi a declarat că rămân valabile probele adunate şi administrate până acum de către procurorul militar Dan Voinea în dosarul represiunii din iunie 1990 şi că anchetatorii civili care vor prelua ancheta nu pleacă de la zero.
     Laura Codruta Kovesi a propus transferarea procurorilor care au instrumentat aceste dosare de la Secţia Parchetelor Militare la Secţia Civilă, dacă preocuparea faţă de soluţionarea dosarelor îi apasă atât de tare pe cât afirmau public, urmând ca diferenţele de salarizare să fie compensate ulterior. Dan Voinea a afirmat iniţial că se va gândi la aceasta propunere pe care a declinat-o apoi public.
     Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat, în data de 7.12.2007 că a infirmat soluţia de punere sub urmărire penală a fostului preşedinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din 1990. Această soluţie nu înseamnă netrimitere în judecată sau neîncepere a urmăririi penale, ori clasare, a precizat Kovesi.
     Deasemenea Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să verifice activitatea întregii Secţii a Parchetelor Militare pe care generalul magistrat Dan Voinea a coordonat-o.
     Procurorul general a precizat că a depus deja o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru efectuarea unei anchete în acest sens. Kovesi a mai spus că procurorii care au ţinut dosarele atâţia ani, fără a le soluţiona, făcând referire directă la Voinea, vor trebui să răspundă într-un fel sau altul, precizând însă că acest lucru numai CSM ar putea să îl decidă.
     Procurorul General al României, Laura Condruţa Kovesi, a anunţat că în cazul lui Ion Iliescu cercetările vor fi continuate de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică.
     Ulterior, Ion Iliescu a semnat cu mânuţa sa prima declaraţie în faţa procurorilor civili. Acest lucru pe care nu s-a întâmplat vreme de 18 ani, cu toate că procurorul militar Dan Voinea a susţinut oficial şi în faţa presei, în repetate rânduri, că i-ar fi luat acestuia declaraţii în calitate de învinuit.
     

    Situaţia fragmentării Dosarelor

    Dosarul 75/P/1998

     Dosarul 75/P/1998 provine din Plângerea Penală depusă de Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România în 18.02.1997, din dosarul cu nr. 5358/P/1997 şi dosarul 12375/P/1997, inclusiv din plângerile penale făcute ulterior, susţinute de dovezi, lista vinovaţilor ajungând la peste 120 de persoane.
     Iniţial dosarul a fost repartizat Secţiei Civile, către procurorul Alexandru Cinteză, care în acea perioadă se ocupa de Dosarul Mineriadei din septembrie 1991.  Declaraţiile minerilor anchetaţi pentru faptele săvârşite în septembrie 1991 au demonstrat că aceeaşi oameni au participat şi la represiunea din iunie 1990. Trimis la Secţia Militară, dosarul ajunge în sarcina colonelului militar, magistrat Mihai Popov.
    Acest dosar a avut acelaşi traseu ca şi dosarul 74/P/1998.
     Procurorul militar Dan Voinea a refuzat să dea curs Hotărârii nr. 610 din data de 20.06.2007 emisă de către Curtea Constituţională, prin care se prevedea trecerea dosarelor la Secţia Civilă. Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a făcut aproape zece plângeri penale şi cerereri de recuzare împotriva procurorului militar Dan Voinea. Acesta din urma a emis o hotărâre de disjungere cu nr. 75/P/1998 din 19.12.2007 a Dosarului, prin care doar o parte din acest dosar a fost trimis la Secţia Civilă, cea mai mare parte a Dosarului rămânând tot în custodia sa.
     Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a făcut plângere împotriva acestei soluţii de disjungere nr. 75/P/1998 din 19.12.2007 adresată Procurorului Şef Sectia Militară a Parchetului General, colonel magistrat Ion Vasilache. Acesta admite plângerea formulată şi pe cale de consecinţă dispune desfiinţarea rezoluţiei de disjungere a acestei soluţii, trimiţând întregul material de urmărire penală administrată în dosarul nr. 75/P/1998, la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
     Procurorul militar Dan Voinea refuză în mod ilegal să dea curs hotărârii acestei Rezoluţii din 27.02.2008, semnate de Procurorul Şef Colonel Magistrat Ion Vasilache.
     Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a facut din nou plângere penală împotriva procurorului militar Dan Voinea, pentru nerespectarea deciziei de a trimite dosarul la Secţia de Urmarire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru tergiversarea soluţionării dosarului şi pentru favorizarea infractorilor, precum: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Miron Cozma, etc.
     În mai 2008, Procurorul Şef al Secţiei Militare, colonel magistrat Ion Vasilache ne-a comunicat decizia scrisă prin care procurorul Dan Voinea s-a hotărât să predea întregul dosar 75/P/1997 la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosar 222/P/2007.
     Până în prezent dosarul nu a fost predat în întregime, Dan Voinea reţinând probe, casete video etc., şi predând doar copiile dosarului în loc de originale. O altă încercare de viciere a dosarului.
     

    Dosarul 76/P/1998

     Dosarul 76/P/1998 s-a format ca urmare a disjungerii din dosarul nr.160/P/1997, a avut traseul dosarelor 75/P/1998, 77/P/1998 şi a fost înregistrat în anul 2008 pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
     Dosarul privind verificarea legalităţii ştatelor de plată întocmite la nivelul exploatărilor miniere din bazinul carbonifer Valea Jiului pe perioada cât minerii s-au aflat în Capitală (13-19. 06.1990.)
     Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a făcut plângere împotriva acestei soluţii de disjungere cu nr. 76/P/1998 din 19.12.2007 adresată Procurorului Şef Colonel Magistrat Ion Vasilache.
     Acesta admite plângerea formulată şi pe cale de consecinţă dispune desfiinţarea rezoluţiei de disjungere a acestei secţii, trimiţând întregul material de urmărire penală administrată în dosarul acestei secţii nr. 75/P/1998, de urmare la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
     Procurorul Dan Voinea refuză în mod ilegal să dea curs hotărârii acestei rezoluţii din 27.02.2008, semnate de Procurorul Şef colonel Magistrat Ion Vasilache.
     Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a făcut plângere penală împotriva procurorului militar Dan Voinea, pentru nerespectarea deciziei de a trimite dosarul la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru tergiversarea soluţionării dosarului.
     Mai mult Asociaţia a arătat în plângerea penală că în Rechizitoriul procurorului militar Dan Voinea sunt total compromise intenţiile aparent asumate iniţial. Astfel:
     – s-a disjuns cauza cu privire la unii participanţi (din care unii cu o decisivă, esenţială contribuţie la săvârşirea unor infracţiuni grave);
     – nu s-a lămurit nici situaţia victimelor, nici participarea ”persoanelor cu funcţie de decizie”, ”nici activitatea represivă”;
     – s-a adoptat o soluţie nelegală faţă de infracţiunile prescrise, etc.
     

    Dosarul 77/P/1998

     Dosarul 77/P/1998 privind sesizarea Asociaţiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, din care rezultă că numărul victimelor ucise este mult mai mare decât cel comunicat oficial, respectiv 100 – 160 în loc de 6.
     Dosarul s-a format ca urmare a disjungerii din dosarul nr.160/P/1997.
    Procurorul de caz, Surdescu Gheorghe la insistenţele noastre a făcut exhumări dar în lipsa noastră. În probatoriu noi veneam cu martori, inclusiv gropari, dar am fost convocaţi în data de 10.12.1999, el a schimbat data fără să ne anunţe şi a făcut ,,reconstituirea” cu doi jurnalişti: Ondin Gherguţ şi Cristian Levant.
     Nici până în prezent nu cunoaştem rezultatele medico-legale ale acestor exhumări. Procurorul militar Dan Voinea a dat N.U.P. şi acestui dosar.  
     Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România împreună cu membrii Civic Media şi Grupul Independent pentru Democraţie, a depus plângere penală împotriva soluţiei date de procurorul magistrat Dan Voinea.
     Acţiunile în instanţă şi memoriile depuse de către Asociaţia noastră, doamnei Procuror General Laura Codruta Kovesi, au avut ca rezultat redeschiderea dosarului în data de 03.06.2008 şi trecerea lui la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, dosar nr.175/P/2008.
     În prezent există două dosare în curs de cercetare la secţia de urmărire penală şi criminalistică:dosarul nr.1122/P/2007 şi dosarul 175/P/2008.

    Concluzie

     Decizia Curţii Constituţionale 610/20.06.2007 este legală şi ajută la deblocarea cercetării dosarelor represiunii din iunie 1990.
     Prin trecerea dosarelor de la Parchetul Militar la secţia Civilă procurorul militar Dan Voinea, cel care a refuzat mai bine de un an respectarea unei decizii a Curţii Constituţionale care impunea aplicarea normelor europene, nu îi mai poate salva – prin muşamalizarea dosarului – pe criminalii Ion Iliescu, Petre Roman, etc.
     Ion Iliescu a dat prima declaraţie olografă în legătură cu represiunea din iunie 1990 în decembrie 2007 doar după ce frântura de dosar a ajuns la secţia de urmărire penală şi criminalistică.
     Nu avem motive să avem o mai mare încredere în procurorii civili dar Decizia Curţii Constituţionale a blocat o formă de tergiversare a rezolvării dosarului.
     După cum a arătat chiar şeful Parchetului Militar, Ion Vasilache, instrumentarea (voit) defectuoasă a Dosarului realizată de către procurorul militar Dan Voinea ar fi dus la nulitatea absolută a materialului de urmărire penală.
     Asociaţia noastră a înaintat plângere împotriva rezoluţiei de disjungere nr. 75/P/1998 din 19.12.2007, criticând-o pe motiv de indivizibilitate a cauzei. Plângerea a fost considerată întemeiată de Parchet şi a fost admisă invocându-se prevederile art. 45 alin.1 rap. la alin. 1 şi 2 C.p.p. cât şi Decizia Curţii Constituţionale cu privire la competenţa soluţionării cauzei.
     Fraza cheie care încheie Rezoluţia din 27.02.2008 a Şefului Parchetului Militar este următoarea: „De altfel, conform prevederilor art. 210 alin. 1 C.p.p organul de urmărire penală este dator mai întâi să-şi verifice competenţa, iar potrivit art. 197 alin. 2 C.p.p. încălcarea dispoziţiilor relative la competenţă atrage nulitatea absolută.”
     Au trecut 18 ani şi considerăm că se întrunesc elementele de tergiversare a rezolvării dosarelor represiunii din iunie 1990 (Mineriada iunie 1990). Vă rugăm să luaţi act de încercările repetate de muşamalizare a Dosarului Mineriadei iunie 1990 realizate de reprezentanţii Justiţiei Române în scopul protejării vinovaţilor represiunii din iunie 1990.
     Considerăm aceasta drept o formă gravă de corupţie a Justiţiei române, direct implicată în salvarea lui Ion Iliescu şi a acoliţilor săi de răspunderea penală în cazul Mineriadei din 1990.

    Preşedinte
    Viorel Ene

    Raport catre Presedintele Traian Basescu Iulie 2008

     

    ASOCIATIA VICTIMELOR MINERIADELOR
    1990-1991 DIN ROMANIA
    str. Batistei nr. 11, sect. 2, Bucuresti,
    tel/fax: 021.310.73.32 / 0766.482.999 / 0724.363.418

     

     Raport despre Dosarul represiunii din iunie 1990
    Iulie 2008, Bucureşti

    Către:
    Preşedinţia României

    În atenţia

    Excelenţei Sale Preşedintele României

                                 domnului Traian Băsescu

    Stimate Domnule Preşedinte,

    vă adresăm un memoriu cu privire la represiunea din iunie 1990 cuprinsă în ,,Dosarului Mineriadei iunie 1990”, la istoricul acestui Dosar, în vederea sprijinirii eforturilor de aflare a adevărului şi pedepsire a vinovaţilor, în interesul dreptăţii, adevărului, Justiţiei şi al victimelor.

     Menţionăm că Asociaţia noastră este singura asociaţie legal constituită care are ca obiective statutare, încă de la înfinţare (1996), indentificarea agresorilor, indentificarea victimelor, tragerea la răspundere a vinovaţilor, despăgubiri materiale şi morale pentru victimele mineriadelor. Membri ai asociaţiei noastre pot fi doar persoanele care dovedesc cu documente că sunt victime (evitând astfel circul ,,revoluţionarilor”).
     Acest Dosar cheie al Justiţiei româneşti a fost tergiversat, muşamalizat şi mistificat vreme de mai bine de un deceniu. Încercăm prin acest memoriu adresat la cel mai înalt nivel al statului român să ne aducem contribuţia în vederea desluşirii iţelor acestui controversat episod al Justiţiei româneşti. Privim strict juridic situaţia plângerilor penale (nu discutăm derularea evenimentelor).
     Situaţia acestui Dosar, malversaţiunile, presiunile şi manevrele efectuate de reprezentanţi de vârf ai statului român, implicaţi direct, aruncă o pată ruşinoasă asupra credibilităţii României ca stat de drept.
     Intenţionăm, ca reprezentanţi legali ai victimelor represiunii ordonate de Ion Iliescu şi acoliţii săi, să chemăm Statul Român în judecată în faţa forurilor europene şi internaţionale. Am făcut aceste demersuri, deoarece considerăm că 18 ani este deja prea mult pentru soluţionarea unui Dosar, mai ales că cercetările au fost încheiate. Timp de 13 ani ne-am adresat până acum tuturor responsabililor Justiţiei, la toate nivelele de autoritate.
     Am pus la dispoziţia procurorilor, de-a lungul anilor, toate probele şi datele necesare procesului juridic. Am adus la cunoştinţa opiniei publice, sistematic, prin toate canalele media la care am avut acces, elementele acestui dosar, informaţii relevante cu privire la vinovaţi. Am epuizat toate formele imaginabile de protest legal (inclusiv greva foamei) faţă de instituţiile implicate în tergiversarea Dosarului.
     Vă aducem la cunoştinţă, domnule preşedinte, într-o formă sintetică, istoricul acestui Dosar, fragmentările sale, datele principale şi informaţiile de substanţă juridică considerând că sunteţi ultima resursă de salvare a credibilităţii Statului Român. Ştim că deseori aţi atras atenţia public asupra importanţei acestui Dosar.
     Cunoaştem implicaţiile majore ale acestui Dosar şi inferenţele politice ce privesc acest caz. S-au executat adevărate operaţiuni de intoxicare şi dezinformare a opiniei publice în care s-au întrebuinţat resurse dintre cele mai diverse, inclusiv cu concursul unor reprezentanţi de vârf ai Statului din Justiţie şi din alte instituţii.
     Dosarele Mineriadelor sunt dosare diferite de dosarele Revoluţiei. Orice încercare de soluţionare comună nu este legală. Ele trebuiesc instrumentate şi judecate separat.
     Vă rugăm, domnule preşedinte, să luaţi în considerare demersul nostru şi pentru a preîntâmpina şi risipi orice eventuală presupoziţie cu privire la calitatea noastră vă aducem la cunoştinţă, în modul cel mai ferm că acţiunea noastră juridică împotriva Statului Român nu urmăreşte culpabilizarea României în faţa forurilor internaţionale şi acuzarea grosso modo a reprezentanţilor statului român ci tocmai eliberarea României de această grea povară a elementelor corupte din Parchet şi sistemul politic.
     Reţeaua de complicităţi a unor personaje vinovate de crime împotriva umanităţii (imprescriptibile), instigare la război civil, de grave acţiuni împotriva cetăţenilor români, poate fi scoasă la iveală şi poate fi expusă prin acţiunea noastră juridică.

     Sperăm că apropierea pragului celor două decenii va goli de conţinut plasarea noastră, ca popor, în categoria infamantă definită prin sintagma “stupid people” lansată de acolitul lui Ion Iliescu, comunistul Silviu Brucan.

     

    Cu înaltă consideraţie
    Preşedinte A.V.M.R.
    Viorel Ene

    Scurta Cronologie informala a Dosarului Mineriadei

    Pana la infiintarea Asociatiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania
    NU EXISTA DOSARUL MINERIADA IUNIE 1990!

    Exitau doar plangerile penale formulate de aproximativ 40 de persoane fizice, ascociatii, partide, institutii de invatamant, etc.
    Aceste dosare se aflau pe la politie, procuratura de sector, procuratuta capitalei, cateva pe la procuratura generala.
    Toate dosarele zaceau in nelucrare, ascunse prin diverse fisete, birouri…
    Asociatia s-a infiintat dupa indelungi tracasari din partea judecatoriei 5 in 1996
    si a obtinut hotarare definitiva in decembrie 1996.
    In februarie 1997, A.V.M.R.a depus o plangere penala colectiva impotriva
    celor vinovati de represiunea din iunie 1990.
    Asa a aparut dosarul Mineriada iunie 1990 Dosar nr 160/P/1997

    PRECIZAM lista cu VINOVATI:
    1. Ion Iliescu
    2. Petre Roman
    3. Miron Cozma
    4. Gelu Voican Voiculescu
    5. Virgil Magureanu
    6. Dan Iosif
    7. Atanasie Victor Stanculescu
    8. Mihai Chitac
    9. Pavel Abraham
    10. Alexandru Tuculeanu
    11. Kuki Barislavshi (cumnatul lui Petrica)
    .
    .
    .
    121.

    Dan Voinea care a preluat dosarul de la col. Popov a dat N.U.P. acestui dosar in decembrie 1998.
    Doar scandalul facut de asociatie l-a facut pe Constantinescu sa intervina si asociatia sa obtina infirmarea solutiei de neincepere data de Dan Voinea.


    CRIMELE DE LA MINERIADA, INCHISE PANA IN 1996

    pana in anul 1997, anchetele pentru impuscarea unor persoane in noaptea de 13-14 iunie 1990 (noaptea dinaintea descinderii minerilor) au fost coordonate de Parchetul Tribunalului Bucuresti, care a clasat dosarele. In acea perioada, la Parchetul Tribunalului au lucrat doi dintre procurorii care, acum, din pozitia avansata de magistrati la Parchetul General, au propus scoaterea de sub urmarire penala a lui Ion Iliescu din motive procedurale. Este vorba despre procurorul Iuliu Molcut si de seful acestuia, Marius Iacob. Voinea a dat NUP in dosarul nr 160/P/1997. S-a infirmat solutia iar dosarul a fost divizat in patru dosare: 74, 75, 76, 77/P/1998

    VOINEA A DESCHIS TREI DOSARE PENTRU MINERIADA

    In prezent exista trei dosare ale mineriadei din 13-15 iunie 1990: un dosar, avandu-l ca invinuit principal pe Mihai Chitac, care este in faza de judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie (si unde avocatii au cerut restituirea pe vicii de procedura), un dosar cu Ion Iliescu, in care procurorul general a dispus acum scoaterea de sub invinuire, precum si un dosar cu evenimentele petrecute in unitatile militare de la Baneasa si Magurele, unde au fost duse circa 1.000 de persoane arestate ilegal, dosar care se afla la SPM.

    Dosarul mortilor de la Straulesti – Dosarul 77/P/1998 a ramsa inchis deocamdata. In data de 18 aprilie 2008 AVMR  a cerut oficial redeschiderea acestui dosar.

    Procurorul Dan Voinea a devenit un adevarat expert in semnarea rezolutiilor de „Neincepere a Urmaririi Penale” atat in cazul „Tigareta 2”, cat si in cazul Dosarului Revolutiei sau al Mineriadei. Cu sprijinul unei agenturi infiltrata in presa, dar si in randul unor asa-zise grupuri civice gen GDS, i-a fost confectionata procurorului Dan Voinea o imagine de luptator pentru aflarea adevarului.

    Voinea a acoperit urmele lui Iliescu si a ascuns, desi statutul de procuror i-o interzicea, relatia sa indelungata cu Ion Iliescu, ce dateaza dinainte de 1989.

    Procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi a cerut, iar Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, efectuarea controlului de fond al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Kovesi a reactionat astfel pozitiv fata de solicitarea Victimelor Mineriadelor care l-au reclamat pe procurorul militar Dan Voinea pentru tergiversarea unuia dintre cele mai fierbinti dosare penale din Romania, deoarece il implica direct pe Ion Iliescu.

    La Sectia Parchetelor Militare – condusa multi ani de generalul magistrat Dan Voinea-sunt cele mai vechi dosare nesolutionate înregistrate la Ministerul Public. Controlul de la Sectia Parchetelor Militare a fost determinat si de plangerea organizatiei Victimelor Mineriadelor, condusa de Viorel Ene, care s-a intalnit la sfarsitul lunii trecute la CSM cu inspectoarea Tamara Manea de la Sectia pentru procurori a CSM. Asociatia Victimelor Mineriadelor protesteaza fata de taraganarea la nesfarsit a dosarului penal Mineriada ’90 si au cerut respectarea legii si trimiterea dosarului, aflat la Dan Voinea inca in faza de cercetare, la Sectia Penala a Parchetului General. Victimele mineriadelor se indoiesc de buna credinta a procurorului militar Dan Voinea, uns cu toate alifiile si legat de Iliescu prin participarea sa la lichidarea lui Nicolae Ceausescu.

    N.U.P. DOSARULUI MINERIADEI

    In plus, presedintele asociatiei, Viorel Ene, a prezentat un document care probeaza ca cel care a cerut inchiderea dosarului, prin NUP in 1998, este chiar procurorul Voinea. Victimele Mineriadelor s-au intalnit cu doua zile in urma si cu procurorul Marius Iacob, procuror sef al Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cel care a preluat unul dintre dosarele de cercetare penala in care este implicat Ion Iliescu. Victimele Mineriadei din 1990 saluta decizia chemarii lui Ion Iliescu la Parchet, in cursul serii trecute, precum si faptul ca, pentru prima oara in 17 ani Ion Iliescu „da cu subsemnatul“, o declaratie scrisa in fata unui organ de cercetare penala.

    CONEXIUNEA SECRETA VOINEA – ILIESCU

    Prin statut, procurorii „nu pot ancheta persoane care, fiind învinuite de o anumita infractiune, fac parte din familia magistratului, ori din cercul de prieteni al acestuia”. Generalul Dan Voinea, procuror militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare de pe lânga ÎCCJ, a încalcat cu buna stiinta legea. Voinea a tinut secret faptul ca, înca din anul 1984, este un apropiat al lui Ion Iliescu, „anchetat” în dosarele Mineriadei si Revolutiei. Liliana Voinea, sotia anchetatorului, este „cheia conexiunii dintre procuror si inculpat”.

    Membrii Asociatiei Victimelor Mineriadei din 1990 au cerut demiterea de indata a procurorului militar Dan Voinea, considerat autorul tergiversarii dosarului represiunii din iunie 1990. Cu o zi in urma, organizatia a avut un prim termen al procesului intentat magistratului militar. Încetineala cu care procurorul general Dan Voinea îl „cerceteaza” pe Ion Iliescu în dosarele Revolutiei si Mineriadei trebuie cautata în imediata apropiere a sotiei magistratului, ea fiind aceea care se pare ca detine cheia conexiunii secrete dintre fostul presedinte si „anchetatorul“ sau. Sotia sa, Liliana, este intr-o stransa relatie cu Daniela Stana, fata celui mai vechi si bun prieten al lui Iliescu, Traian Cretu. Dana Stana este sora fostului consilier prezidential Corina Cretu, una dintre cele mai apropiate personaje din preajma lui Ion Iliescu. Surse atât din apropierea familiei Voinea, cât si din Spitalul Universitar de Urgenta si de la Catedra de Oftalmologie a UMF Bucuresti ne-au dezvaluit ca „între conferentiarul Liliana Voinea si asistenta sa, dr. Daniela Stana, exista ceva mai mult decât o simpla relatie profesionala”. Liliana Voinea a propulsat-o pe Dana Stana atât în Societatea Româna de Oftalmologie, cât si în Comisia Superioara de Verificare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Comisiei Superioare Nationale a Ministerului Sanatatii (care se ocupa în special de verificarea medicala a celor care solicita… certificate de raniti în revolutia din decembrie 1989).

    VERIGA LIPSA

    Tatal Danei Stana si al Corinei Cretu a fost un apropiat atât al sotiei generalului Dan Voinea, cât si al lui Ion Iliescu, prietenia dintre cei trei cimentându-se înca din anul 1984 (anul în care Iliescu fusese numit director al Editurii Tehnice, editura la care Traian Cretu si-a publicat, pâna în aprilie 1989, toate Tratatele de Fizica). In anul 2004, Corina Cretu a inaugurat în judetul Salaj, la Napradea, o scoala generala care poarta numele tatalui sau, iar la dezvelirea bustului lui Traian Cretu au fost prezenti Ion si Nina Iliescu, si, nu în ultimul rând, Liliana si Dan Voinea.

    La inaugurare, Corina le-a multumit atât lui Iliescu, cât si lui Voinea „pentru gestul extrem de frumos facut de domnii Ion Iliescu si Dan Voinea pentru prietenul lor, tatal meu, de care i-a legat o lunga si frumoasa prietenie, realizarea acestui bust fiind un proiect comun al celor doi!”. De ce a ascuns generalul Dan Voinea strânsa sa legatura cu cel pe care l-a „anchetat” nu mai este acum o enigma. Cheia tergiversarii dosarelor fierbinti de astazi se gaseste in trecutul inca plin de mistere al „edecarului” Ion Iliescu.

    NUME DE VARF, IMPLICATE IN REPRESIUNE

    Organizatia victimelor a anuntat ca a depus plangere la Curtea de Apel impotriva procurorului militar Dan Voinea, acuzat de tergiversarea si musamalizarea dosarelor Mineriadei, pentru a-l face scapat pe Ion Iliescu. Dosarul 75/P/1998, care include principalii vinovati – Ion Iliescu, instigator al uciderii unor manifestanti ai Pietei Universitatii si al barbariilor savarsite impotriva cetatenilor Capitalei de bandele minerilor conduse de Miron Cozma, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Magureanu, Doru Viorel Ursu, Cazimir Ionescu, Bogdan Niculescu Duvaz, Razvan Teodorescu, Adrian Sarbu, procurorul Tuculeanu Alexandru, Nicolae Camarasescu-se afla inca la Dan Voinea, care refuza sa trimita Dosarul la sectia civila, in pofida deciziei Curtii Constitutionale, a dispozitiei Procurorului general Laura Codruta Kovesi si a deciziei CSM. Demersul victimelor Mineriadei este sutinut de organizatiile fondatoare ale „Pietei Universitatii“ – Grupul Independent pentru Democratie, Seniorii Ligii Studentilor, membrii forumului Civic Net si Civic Media – grupuri implicate in dezvaluirea crimelor si atrocitatilor regimului comunist si ai urmasilor regimului comunist, dintre care se distinge, la varf, Ion Iliescu.


    ION ILIESCU II PUNE PE PROCURORI SA-L CITEASCA

    In replica, Ion Iliescu le recomanda procurorilor, cu umorul care-l caracterizeaza, sa-i cumpere cartile de proza, pentru edificarea cercetarii penale. Foarte fasnet, el a declarat ca a oferit lectii de istorie procurorilor, pe care i-a indemnat sa-i cumpere una dintre cartile scrise de el, «Viata politica intre violenta si dialog». „In 13 iunie, actele de vandalism au fost provocate de asa-zisi grevisti ai foamei“ pretinde Iliescu, care a facut aceste declaratii presei, in timp ce-l incuraja cu prezenta sa pe Adrian Nastase, care-si lansa inca o carte.

    Victimele mineriadelor l-au reclamat pe procurorul militar Dan Voinea, pe care il acuza de tergiversarea unuia dintre cele mai fierbinti dosare penale din Romania, deoarece il implica direct pe Ion Iliescu. Asociatia Victimelor Mineriadelor protesteaza fata de taraganarea la nesfarsit a dosarului penal “Mineriada ’90”. Ei cer inculparea lui Miron Cosma, pe care Voinea l-a citat doar ca martor.

    Organizatia victimelor si-a precizat ieri, in cadrul unei conferinte de presa sustinute la sediul asociatiei, pozitia fata de procurorul militar Dan Voinea, acuzat de taraganarea dosarului Mineriadei ’90. Victimele Mineriadelor s-au intalnit la CSM cu inspectoarea Tamara Manea, de la sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Presedintele AVMR, Viorel Ene, a inaintat inspectoarei obiectiile legate de tergiversarea timp de 17 ani a dosarului Mineriada ’90.

    Asociatia a cerut respectarea legii si inmanarea dosarului,  aflat la Dan Voinea inca in faza de cercetare, la Sectia Penala a Parchetului General. Victimele mineriadelor se indoiesc de buna credinta a procurorului militar Dan Voinea, uns cu toate alifiile si legat de Iliescu prin participarea sa la lichidarea lui Nicolae Ceausescu. In plus, presedintele asociatiei, Viorel Ene, a prezentat un document care probeaza ca cel care a cerut inchiderea dosarului, prin NUP, in 1998, este chiar procurorul Voinea.

    „TRAGETI IN PLIN ASUPRA LEGIONARILOR!“

    Iliescu a cerut Armatei sa traga in plin asupra manifestantilor Pietei Universitatii, sustinand ca „miscarea este o rebeliune legionara si se trateaza ca atare“. Parasutistii de la UM. 01847 au executat foc impotriva manifestantilor, consumand nu mai putin de 1.466 de cartuse. Per ansamblu, fantasmele legionare ale lui Ion Iliescu au provocat zeci de morti, dintre care doar sase au fost identificati si recunoscuti. Oficial s-au inregistrat 746 de raniti, au fost violate sase femei (oficial) si au fost detinuti ilegal peste o mie de „barbosi”, studenti din Universitate si Arhitectura, de catre mineri si fortele aflate in slujba FSN-ului.

    In premiera pentru Justitia romana, unui petent, Asociatia Victimelor Mineriadelor, care se plange de activitatea unui mare mahar al Justitiei, generalul maior Dan Voinea, i se da dreptate. Colonelul magistrat Ion Vasilache, procurorul militar sef al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a decis o Rezolutie prin care, urmare a plangerii victimelor, se trimite dosarul de urmarire penala administrat (si musamalizat n.r.) pana in prezent de Dan Voinea la Sectia civila de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului.

    Asociatia Victimelor Mineriadelor, condusa de Viorel Ene (foto), a salutat decizia sefului Parchetului General Sectia Militara, prin care s-a dat dreptate plangerilor asociatiei cu privire la solutiile propuse de Dan Voinea in dosarele mineriadei iunie 1990. Victimele mineriadei si represiunilor lui Ion Iliescu au protestat in nenumarate randuri impotriva tergiversarii si musamalizarii dosarelor de catre Dan Voinea si echipa sa. S-au depus plangeri penale la Procuratura Generala impotriva generalului procuror pentru favorizarea infractorilor Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Ardeleanu, Doru Viorel Ursu, Miron Cozma, Mihai Chitac, precum si a procurorilor Alexandru Tuculeanu, Ovidius Paun etc., principali organizatori si executanti ai represiunii din iunie 1990. Prin rezolutia din 27.02.2008 seful Parchetului Militar Ion Vasilache s-a adresat oficial Victimelor Mineriadelor, raspunzand plangerii de infirmare a solutiilor date de Voinea: ,,Plangerea este intemeiata si pe cale de consecinta urmeaza a fi admisa”, a confirmat colonelul Vasilache, dispunand trimiterea dosarelor de urmarire penala in cadrul Parchetului General, sectia civila.

    A MUSAMALIZAT DOSARELE

    In Rezolutia sefului Parchetului Militar se arata: „Competenta solutionarii cauzei privindu-i pe toti cei 37 de invinuiti si toate faptele imputate acestora, revine parchetului civil. Conform prevederilor art. 210 din Codul de procedura penala, organul de urmarire penala (Dan Voinea, in acest caz – n.r.) este dator mai intai sa-si verifice competenta”, deoarece, „potrivit art. 197, incalcarea dispozitiilor relative la competenta atrage nulitatea absoluta”. Asadar, se confirma inca o data, chiar de catre seful lui Dan Voinea, ca exista riscul ca intregul dosar sa fie compromis si lovit de nulitate. Ene Viorel, presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor, a declarat, ieri, ca in aproximativ doua saptamani, intregul material de urmarire penala va fi preluat de procurorii civili, considerand ca decizia procurorului Ion Vasilache reprezinta un prim pas pentru aflarea adevarului despre evenimentele din 13-15 iunie 1990. Ene l-a acuzat pe Dan Voinea ca a tergiversat si musamalizat cu intentie acest dosar pentru a-l proteja pe Ion Iliescu, de care este legat printr-o veche relatie de complicitate, facand parte dintre complotistii acestuia.

    Iliescu a fost salvat de Voinea! Asa rezulta din afirmatiile publice ale procurorului general Laura Codruta Kovesi, care a acuzat minarea cu greseli a dosarului „Mineriada ’90”.

    Ion Iliescu a fost scos de sub urmarirea penala in dosarul mineriadei din iunie 1990 de catre procurorul general Laura Kovesi deoarece ea sustine ca generalul Dan Voinea nu a facut ancheta cu respectarea legilor ceea ce ar fi permis inculpatilor sa scape cu usurinta. Kovesi a solicitat CSM declansarea unui control la Parchetele Militare si pedepsirea lui Voinea.

    Demersurile procurorului general Kovesi contureaza o realitate uluitoare: generalul Voinea, cel care a trimis in judecata importanti generali si ministri, considerat a fi singurul magistrat care a avut curajul sa-l infrunte pe Ion Iliescu, l-a ajutat de fapt pe acesta – din incompetenta sau premeditat – sa evite inculparea intr-un dosar care i-ar fi putut aduce condamnarea la inchisoare.

    Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a hotarat sa confirme scoaterea de sub urmarirea penala a lui Ion Iliescu in dosarul mineriadei din iunie 1990, motivand ca generalul Dan Voinea, adjunctul Sectiei Parchetelor Militare (SPM), nu numai ca nu a facut corect ancheta penala, dar nici nu ar fi avut dreptul sa il ancheteze si sa-l puna sub invinuire pe Ion Iliescu. De asemenea, Kovesi a anuntat ca a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii pentru efectuarea unui control de fond la SPM si ca, in functie de constatarile CSM, Voinea ar putea fi sanctionat inclusiv cu indepartarea din magistratura.

    IN PRIMUL DOSAR, ILIESCU NU ERA INVINUIT

    Anchetele pentru mineriada din iunie 1990 au inceput in 1997, cand generalul Voinea a fost detasat pe postul de sef al Sectiei Parchetelor Militare (SPM). Pana in anul 2000, SPM a trimis in judecata mai multe dosare ale revolutiei (unde s-au dat sentinte definitive de condamnare), precum si un dosar al mineriadei, avandu-l ca inculpat principal pe Mihai Chitac, fost ministru de Interne, care in noaptea de 13 spre 14 iunie 1990 a dat ordinul de deschidere a focului impotriva celor aflati pe strazile Capitalei, in dreptului Ministerului de Interne. Din acest dosar, SPM a facut o disjungere (separare) pentru continuarea cercetarilor cu privire la vatamarile si arestarile ilegale facute in zilele de 14 si 15 iunie 1990. In perioada 1997-2000, Iliescu nu a figurat ca invinuit. Dosarele au fost oprite, din nou, in timpul guvernarii PSD. Procurorul militar Manta, in septembrie 2005, a dat solutia de scoatere de sub urmarire penala pentru toti invinuitii, solutie pe care generalul Voinea a desfiintat-o in octombrie 2006, in urma unor plangeri ale victimelor mineriadei.

    Voinea, numit de Basescu procuror adjunct la parchetele militare

    In data de 20 Apr 2006 Dan Voinea a fost numit procuror-sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie printr-un decret semnat de presedintele Traian Basescu. Propunerea ministrului justitiei Monica Macovei privind numirea procurorului militar Vasile Doana in functia de sef al Sectiei Parchetelor Militare a fost respinsa de seful statului, care a tinut cont de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Purtatorul de cuvant al Presedintiei, Adriana Saftoiu, a declarat in urma cu o saptamana ca presedintele Traian Basescu nu a semnat decretul de numire in functie a lui Vasile Doana, tinand cont de avizul Consiliului Superior al Magistraturii, chiar daca a fost consultativ.

    ZIUA

    Victimele mineriadelor acuza tergiversarea dosarului Iliescu

    Viorel Ene, presedintele AVMR, sustine ca magistratul militar Dan Voinea nu poate sa-l inculpe pe Ion Iliescu, deoarece a fost participant in decembrie 1989 la procesul soldat cu executarea sotilor Ceausescu

    Presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor 1990 – 1991 din Romania (AVMR), Viorel Ene, a declarat ieri ziaristilor ca membrii organizatiei sale nu vor inceta actiunile pana ce Ion Iliescu si complicii sai nu vor fi arestati. Viorel Ene s-a declarat dezamagit ca la 16 ani de la mineriada din 13 – 15 iunie 1990 nici una din persoanele vinovate de producerea unor morti si raniti nu a fost trimisa in judecata: „Supararea noastra cea mai mare este cu Ion Iliescu. De ani de zile protestam, am facut si greva foamei si, cu chiu cu vai, a fost chemat la Parchet sa dea o declaratie, pe care n-a dat-o nici in ziua de azi”. Ene a aratat ca este foarte greu pentru generalul Dan Voinea (n. red. – procurorul care instrumenteaza dosarul mineriadei din iunie 1990) sa-l audieze pe Iliescu in calitate de invinuit, deoarece magistratul a fost implicat in procesul sotilor Ceausescu, proces ordonat de Ion Iliescu, care a dispus constituirea tribunalului militar exceptional. Ene a subliniat ca in decembrie 1989 Dan Voinea a fost procurorul care a facut rechizitoriul sotilor Ceausescu in doar cateva ore, „dar acum, dupa 16 ani de zile, nu poate fi la fel de operativ si cu Ion Iliescu”. De asemenea, Ene a reamintit ca asociatia sa a facut plangeri penale impotriva a zeci de persoane, in frunte cu Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Victor Athanasie Stanculescu etc, dar ca, desi exista probe de vinovatie, respectivii nu au fost audiati de procurori decat in calitate de martori. S-a pus pe tapet si statistica neagra a mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, in care oficial s-au recunoscut patru morti si 18 raniti. Ene a afirmat ca „in realitate au fost peste 100 de morti ingropati in cimitirele Straulesti II si Domnesti sau incinerati la Crematoriul Cenusa, care a fumegat zile in sir”, precum si de peste 600 de raniti.

    Liderul AVMR si-a exprimat regretul ca „ancheta bate pasul pe loc”, ca dosarul nu a ajuns in instata nici dupa 16 ani si ca „procurorul Dan Voinea, nu stiu din ce motive, a cerut reaudierea tuturor celor peste 1000 de parti vatamate din dosar”. Vorbitorul a reamintit prezenta alaturi de Voinea, la procesul Ceausestilor de la Targoviste si a altor faptuitori din dosarul mineriadei, respectiv pe generalul Victor Stanculescu si Gelu Voican, exemple fata de care s-a aratat neincrezator in vointa procurorului Voinea de a finaliza cu adevarat dosarul. A fost pomenit si numele generalului de politie Pavel Abraham, „care nu a fost niciodata deranjat, desi era pe atunci adjunctul sefului scolii de politie unde peste 500 de persoane au fost detinute ilegal intre trei si sapte zile”.

    Ene Viorel a anuntat ca asociatia sa nu va inceta protestele – care vor continua si azi – pana ce persoanele vinovate pentru mortii si ranitii din mineriade nu vor fi trimise in judecata si condamnate pentru faptele lor. (Razvan SAVALIUC)

    „Mineriada din iunie ’90”, aproape de finalizare

    Dosarul mineriadei ar putea fi finalizat in doua-trei luni, desi se asteapta inca raspunsuri de la mai multe institutii ale statului, intre care si SRI, a declarat, ieri, Seful Parchetelor Militare, Dan Voinea (foto), in cadrul unei intalniri cu liderii organizatiilor de revolutionari. El a sustinut ca in dosarul mineriadei urmeaza anchetarea „elitelor” prezente in Piata Universitatii, adica pe cei care au „dat o tenta ideologica evenimentelor”. Voinea a spus ca a purtat discutii cu directorul SRI, Radu Timofte, care a afirmat ca institutia pe care o conduce este dispusa sa furnizeze informatiile necesare finalizarii cauzei, insa la SPM nu a ajuns de la SRI nici unul din documentele solicitate. Reprezentantii asociatiilor de revolutionari, prezenti la intalnire, au afirmat ca SRI refuza sa prezinte documentele cerute, deoarece acestea ar putea incrimina persoane care au in momentul de fata functii de conducere in cadrul acestei institutii si care „doresc sa isi pastreze locul caldut.” Procurorul Viorel Sieserman a afirmat, citat de Mediafax, ca este incontestabila implicarea SRI in mineriada, spunand ca au fost pusi sub acuzare mai multi ofiteri superiori din SRI. Acesta a atras atentia asupra ilegalitatilor grave comise in timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990. Sieserman s-a referit mai ales la faptul ca majoritatea persoanelor duse la Magurele si la Baneasa (unitati de invatamant cu profil militar) apartineau etniei rome, acestea fiind tinute ilegal „zile, saptamani si chiar luni”. Sieserman a mentionat ca romii au fost prinsi prin „vanatoarea de tigani” inceputa pe 14 iunie 1990, au fost ridicati de pe strada, dusi la Magurele si la Baneasa unde au fost „batuti”. El a mentionat ca actiunea nu a avut caracter rasist si nici nu a intentionat „epurarea etnica”, ci a fundamentat informatiile aparute in mass-media, conform carora majoritatea celor din Piata Universitatii erau tigani. (Bogdan GALCA)

    Asociatia Victimelor Mineriadelor, parte în procesul mineriadei din 1990, cere recuzarea procurorului Dan Voinea care are de instrumentat dosarul evenimentelor din 13-15 iunie, sustinând ca acesta s-ar fi ante-pronuntat si ca ar apara interesele anumitor „vinovati” pentru întâmplarile de atunci. Asociatia Victimelor Mineriadelor din România (AVMR) arata ca înainteaza cererea de recuzare a lui Voinea procurorului general al României, Laura Codruta Kovesi, în calitate de reclamanta, parte vatamata si parte civila în dosarul 75/ P/ 1998 având ca obiect mineriada din iunie 1990.

    AVMR sustine ca, potrivit noilor prevederi ale Codului de Procedura Penala, Parchetul Militar nu are dreptul de a instrumenta dosarul mineriadei din iunie 1990.
    Mai mult, AVMR îl acuza pe Dan Voinea ca a facut parte din echipa de procurori implicati în procesul de la Târgoviste al familiei Ceausescu, proces în care au fost implicati ca organizatori Gelu Voican Voiculescu, generalul Victor Atanasie Stanculescu, Virgil Magureanu si altii, persoane acuzate de AVMR chiar în dosarul mineriadei.

    AVMR sustine chiar ca Voinea îi favorizeaza pe cei indicati de organizatie ca vinovati pentru evenimentele din 13-15 iunie 1990, audiindu-i în dosar în calitate de martori, spre nemultumirea organizatiei care-i considera „învinuiti”.

    Generalul Dan Voinea, acuzat ca tergiverseaza finalizarea urmaririi penale

    „Domnul magistrat general Dan Voinea tergiverseaza finalizarea urmaririi penale, favorizându-i în acest fel pe învinuiti si pe cei care trebuie sa devina învinuiti”, se precizeaza în cererea AVMR de recuzare a lui Voinea.

    Pe de alta parte, Voinea este acuzat ca refuza sa-i cerceteze pe procurorii implicati în represiunea din 13-15 iunie 1990, „în frunte cu procurorul Tuculeanu Alexandru”, care s-ar face vinovati, potrivit AVMR, de lipsirea de libertate „a celor peste o mie de oameni tinuti timp de patru luni la Magurele si Baneasa”. În ultimul rând, AVMR arata ca, în 1998, un subaltern al lui Voinea – care pe atunci era sef al Parchetelor Militare -, Gheorghe Surdescu, a instrumentat urmarirea penala în dosar si a propus neînceperea urmaririi penale, propunere „aprobata si supervizata” de Voinea. AVMR îl acuza astfel pe Voinea ca s-ar fi antepronuntat în dosar.

    Generalul-magistrat Dan Voinea, seful procurorilor militari din România, declara, martea trecuta, ca dosarul mineriadei din 1990 si cel al Revolutiei din decembrie 1989 ar putea fi încheiate cu rechizitorii pâna la sfârsitul acestui an.
    „Sper ca pâna în toamna dosarul Revolutiei sa fie finalizat cu rechizitoriu. Mai mult, înainte de acesta speram sa-l putem închide pe cel referitor la mineriada din 13-15 iunie 1990. Nu va pot garanta însa aceste date, caci ele nu depind în totalitate de noi. Va pot spune însa ca facem tot posibilul pentru ca termenele pe care le-am avansat aici sa nu fie depasite”, spunea procurorul Voinea, într-o întâlnire a Asociatiei 21 Decembrie prilejuita de aniversarea a 17 ani de la debutul manifestarilor din Piata Universitatii din 1990.

    La începutul lunii martie, Codruta Kovesi declara ca numarul procurorilor care investigheaza faptele comise în timpul mineriadei si revolutiei a fost suplimentat. Kovesi a precizat ca în dosarul mineriadei sunt 35 de învinuiti, acest caz fiind anchetat de cinci procurori si poltisti. Procurorul general a mai spus ca a dispus constituirea acestui grup de lucru format din procurori si politisti pentru a se finaliza dosarul.

    Noul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, sesizat de societatea civila cu privire la dosarele revolutiei si mineriadei din 1990, declara, în 13 aprilie, ca a avut o discutie pe aceasta tema cu procurorul general al României, fiind asigurat ca au fost luate masurile optime pentru solutionarea acestor cauze.

    Ancheta privind mineriada din 1990 – în care sunt cercetate în jur de 20 de persoane, printre care si Ion Iliescu – include acuzatii precum subminarea puterii de stat si a economiei nationale, lipsire de libertate în mod ilegal si crime contra umanitatii.
    Potrivit datelor oficiale, între 13 si 15 iunie 1990, în timpul evenimentelor din Bucuresti, au fost ucise sase persoane, alte câteva zeci au fost ranite, iar cladirile Politiei Capitalei si Ministerului de Interne, precum si sedii de partide si alte institutii importante ale statului au fost devastate.

    Data de 17 IULIE 2007 – Procurorul militar Dan Voinea renunta la epoletii de general

    Pâna sa vina Dan Voinea, procurorul general Kovesi a mutat „Revolutia“ si „Mineriada“ la parchetele civile

    Procurorul general al României, Codruta Kovesi, a dispus, ieri, declinarea dosarelor Revolutiei si Mineriadei din 1990 catre procurorii civili. Din echipa de anchetatori va face însa parte în continuare si procurorul militar Dan Voinea, cel care de 17 ani tot plimba aceste dosare fara un rezultat concret. Solutia care a permis cooptarea acestuia în echipa de procurori civili îi apartine lui Dan Voinea însusi, care a venit cu propunerea de a fi trecut în rezerva.  

    Cu alte cuvinte, procurorul militar Dan Voinea va intra în civilie si va renunta la epoletii de general numai ca sa ramâna aproape de fostul presedinte Ion Iliescu si ceilalti învinuiti din cele doua dosare.

    Decizia de ieri a procurorului general Codruta Kovesi de a dispune declinarea dosarelor în care sunt cercetati si civili alaturi de militari survine exact în ziua în care în Monitorul Oficial a fost publicata decizia Curtii Constitutionale care a transat aceasta controversata problema a competentei magistratilor militari.

    Ministerul Public a informat ieri ca una dintre solutiile identificate pentru solutionarea operativa a dosarelor Revolutiei si Mineriadei este si aceasta propunere facuta de Dan Voinea. Parchetul mai precizeaza însa faptul ca, si anterior deciziei Curtii Constitutionale, procurorul general a pus la dispozitia procurorului Dan Voinea “tot suportul logistic necesar solutionarii acestor cauze”.

    Curtea Constitutionala – în urma unei decizii de condamnare la CEDO a statului român – a stabilit ca  judecarea civilului de catre o instanta militara, doar pe considerentul ca fapta a fost savârsita împreuna cu un militar, încalca dreptul acestuia de a fi judecat de un tribunal impartial si independent, asadar, implicit, dreptul la un proces echitabil.

    gabriela.stefan@gandul.info

    DOSARE CHEIE CU SOARTA INCERTA

    Dosarul Revolutiei si dosarul Mineriadei reprezinta adevarate bombe cu explozie intarziata. Cel care ar fi vinovatul principal al „intarzierii” este Dan Voinea, cred memebrii Asociatiei Victimelor Mineriadelor.

    Generalul Dan Voinea(ar putea fi trecut în rezerva pentru a fi delegat în echipa de procurori civili care va continua instrumentarea „dosarelor Revolutiei“ si „Mineriadei 1990“. Potrivit Parchetului General, dosarele mixte care se afla în instrumentarea procurorilor militari trebuie predate cât mai repede sectiilor civile. Cu toate acestea, pentru a nu stârni un scandal national, procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi, a luat în calcul si varianta transferarii procurorului Voinea la o sectie civila, pe perioada solutionarii dosarelor. Decizia procurorului general a fost luata ca urmare a publicarii Deciziei nr. 610 din 20 iunie 2007 a Curtii Constitutionale în Monitorul Oficial din data de 16 iulie, potrivit careia procurorii militari nu mai pot ancheta civili. Ca urmare, în acest moment trebuie ca, în cadrul structurii învestita – prin declinare – cu solutionarea celor doua cauze, sa se constituie echipe de procurori care vor avea ca sarcina prioritara finalizarea acestor cauze.

    Conform procedurii legale, dupa declararea neconstitutionalitatii unui text de lege, magistratii CC trebuie sa-si motiveze decizia, în termen de 30 de zile de la data pronuntarii. Hotarârea motivata este apoi trimisa spre publicare la Monitorul Oficial. Decizia Curtii Constitutionale este obligatorie si se aplica imediat. În termen de 45 de zile de la publicare în Monitorul Oficial, legiuitorul este obligat sa modifice textul de lege, în sensul stabilit de catre Curtea Constitutionala, în acest termen dispozitiile considerate ilegale sunt suspendate de drept. Curtea Constitutionala a României (CCR) a publicat miercuri, 11 iulie motivarea sentintei prin care a stabilit ca civilii implicati în dosare în care sunt cercetati si militari nu mai pot fi anchetati de procurorii militari, însa era asteptata publicarea în Monitorul Oficial a deciziei curtii. Conform motivarii, magistratii Curtii Constitutionale au sustinut ca „în caz de indivizibilitate sau conexitate, daca competenta în raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit legii, mai multor instante“ si „daca dintre instante una este civila, iar alta militara, competenta revine instantei civile“.

    Generalul Voinea refuza sa treaca in rezerva ca sa finalizeze dosarele Revolutiei si Mineriadei

    Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a declarat, ieri, ca generalul magistrat Dan Voinea, cel care a cercetat dosarele Revolutiei si Mineriadei, a refuzat sa treaca in rezerva pentru a avea posibilitatea de a finaliza anchetele incepute de el, in care sunt vizati civili, printre care se numara si fostul presedinte Iliescu.

    „Dupa ce rechizitoriul a fost finalizat (cel prin care Mihai Chitac a fost deferit Justitiei, in legatura cu uciderea a patru persoane in timpul mineriadei din ’90), generalul Dan Voinea a plecat in concediu. La revenirea din concediu, l-am intrebat daca doreste sa treaca in rezerva pentru a solutiona aceste dosare (mineriadei si revolutiei – n.r.).

    Raspunsul sau a fost: Nu, nu doresc sa trec in rezerva”, a declarat Codruta Kovesi, dupa sedinta CSM de ieri.

    Procurorul general a mai mentionat ca a facut aceasta propunere pentru a asigura o continuitate in administrarea probelor, deoarece generalul Voinea a lucrat o perioada „mai lunga de timp”. „Ne-am gandit ca, pentru o continuitate, este bine sa-i facem aceasta propunere.

    Din pacate, a refuzat-o, insa ramane in continuare sa lucreze cu echipa de procurori care a fost desemnata pentru acest caz si, probabil, va exista o colaborare informala intre fostul procuror care a investigat dosarul si actuala echipa”, a aratat Kovesi.
    Intrebat de jurnalisti, procurorul general Kovesi a recunoscut ca generalul magistrat Voinea a avut motive financiare pentru care a refuzat propunerea.

    „Este arhicunoscut faptul ca un procuror militar castiga mult mai bine decat un procuror civil, insa la momentul la care am facut propunerea am avut in vedere strict complexitatea cauzei si nu ne-am gandit la veniturile materiale pe care le poate obtine un procuror anchetator”, a mai spus procurorul general. Pe data de 16 iulie a.c. – dupa decizia Curtii Constitutionale care a stabilit ca procurorii si judecatorii militari nu mai pot instrumenta dosare in care sunt implicati civili -, Parchetul General anuntase intentia generalului Dan Voinea de a trece in rezerva si de a deveni procuror civil, urmand sa instrumenteze in continuare aceste dosare.

    Dan Voinea are o cazuistica atat de incarcata de rateuri procedurale penale, incat dosarele instrumentate de el vor deveni obiect de de studiu, in toate facultatile de drept, pentru a se exemplifica studentilor modelul negativ de magistrat.

    GENERALUL MAGISTRAT DAN VOINEA, DEBARCAT DE LA SEFIA SPM

    In data de 16 Oct 2007 generalul magistrat Dan Voinea a fost debarcat de la conducerea Sectiei Parchetelor Militare, functia sa fiind preluata de catre un colonel magistrat din Ploiesti, procurorul Ion Vasilache, a informat Ministerul Public. Prin Ordin al procurorului general al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Codruta Kovesi, s-a dispus delegarea, in perioada 15 octombrie – 31 decembrie 2007, in functia de procuror militar sef al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului ICCJ a colonelului magistrat Ion Vasilache”, precizeaza sursa citata.

    Voinea este procurorul care instrumenteaza dosarele Revolutiei din 1989 in care  este urmarit si fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu. Ion Vasilache, nascut la 9 iunie 1959, si-a inceput cariera de magistrat in anul 1989 la Parchetul Judecatoriei Ploiesti, in calitate de procuror criminalist, apoi in perioada aprilie – iunie 1990 a fost delegat la Sectia Parchetelor Militare Bucuresti si Parchetul Militar Brasov in vederea efectuarii urmaririi penale in cauzele privind evenimentele din Decembrie 1989 din Sibiu. Intre 1992-1995, a avut in instrumentare si cauze penale privind evenimentele din decembrie 1989.

    Mediafax – Parchetul Militar

    La Sectia Militara a Pachetului – dominat peste un deceniu si jumatate de generalul Dan Voinea – inspectorii CSM au descoperit 285 de dosare nesolutionate inca din 1990 Managementul defectuos si neimplicarea procurorilor in solutionarea anchetelor au fost motivele pentru care inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis efectuarea unui control de fond la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului instantei supreme. In urma controlului efectuat de inspectorii CSM la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a constatat existenta unui numar de 285 de dosare nesolutionate incepand cu anul 1990, potrivit unui raport al Inspectiei Judiciare a CSM, publicat pe site-ul institutiei. Generalul magistrat Dan Voinea, procuror militar din 1982, a detinut sefia Sectiei Parchetelor Militare in perioada 1997-2001, apoi a asigurat interimatul conducerii SPM in perioada mai 2006-octombrie 2007. Dintre cele 285 de dosare vechi din 1990, 122 au fost preluate de Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel la momentul infiintarii acestei unitati. 163 de cauze figurau in continuare ca aflandu-se in lucru la SPM, intre acestea, 137 fiind conexate la dosarul nr. 97/P/1990, fara ca in evidentele penale ale Sectiei sa fie operate aceste conexari.

    La data controlului se aflau in lucru la procurori un numar de 45 dosare. Dintre acestea, 18 cauze erau mai vechi de un an de la sesizare din care patru mai vechi de sase luni de la inceperea urmaririi penale. Inspectorii au constatat ca motivele care au dus la intarzirea unor dosare sunt: managementul defectuos si lipsa rolului activ al procurorului in solutionarea cauzei. De asemenea, s-a stabilit ca inregistrarea cauzelor penale nu se face cu respectarea Regulamentului de ordine interioara a parchetelor. Astfel, inspectorii CSM au apreciat ca se impune efectuarea unui control de fond la SPM din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel. Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, anuntase, din 7 decembrie 2007, ca va solicita CSM controlul Parchetului Militar, avand in vedere ca la Sectia Parchetelor Militare – condusa multi ani de generalul magistrat Dan Voinea – sunt cele mai vechi dosare nesolutionate inregistrate la Ministerul Public.
    Mediafax.

  • FACEBOOK

  • STATISTICI SITE

  • Taguri

  • Calendar

    august 2018
    L Ma Mi J V S D
    « iun.    
     12345
    6789101112
    13141516171819
    20212223242526
    2728293031  
  • Comentarii Recente

  • Articole Recente

  • Categorii