• SONDAJ

    [socialpoll id="2304033"]
  • Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 cere pedepsirea Monicăi Macovei

    Catre: PARCHETUL GENERAL

    In atentia: Domnului Procuror General Nitu Teodor

             Ene Viorel, George Roncea, impreuna cu Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania, reprezentata de presedinte Viorel Ene, cu sediul în str. Batiștei nr. 11, scara B, etaj 1, sector 2, București, – în nume propriu, precum şi în calitate de mandatar al victimelor mineriadelor, prin prezenta va solicitam sa dispuneti infirmarea solutiei de neincepere a urmaririi penale in dosarul penal nr.751/P/2005, solutie dispusa in data de 31 mai 2006 si care nu ne-a fost comunicata oficial nici pana in prezent.

    Plangerea penala se referea la procurorii Parchetului Bucuresti care in perioada 14-18 iunie 1990 au facut cercetari abuzive asupra celor detinuti ilegal in Unitati militare, la Magurele si Scoala de Politie Baneasa. Toate faptele ce s-au petrecut in aceste unitati militare reprezinta incalcari flagrante ale prevederilor Convenţiei împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante – asumata si semnata de Romania la ONU.

    Solutia de neincepere semnalata se referea doar la Tuculeanu Alexandru, Ghibanescu Horia, Dinu Emil Dumitru, Buneci Petre, Paun Ovidius,Vladascu Cristian, Leanca Valentin,Vartires Adrian.

    Mentionam ca echipa de procurori era formata din 20 de anchetatori procurori printre care si procuror Monica Macovei.

    In virtutea actiunii de redeschidere totala a dosarului represiunii din iunie 1990 – MINERIADA va solicitam sa infirmati si solutia mai sus mentionata de care am luat cunostiinta doar in urma cu putin timp prin adresa fara numar din data de 29.04.2015 semnata de Procuror sef Sectie CAMELIA SUTIMAN.

    Presedinte (A.V.M.R.) – Ene Viorel

    George Roncea

    Cerere documente cu referire la dosarele ce privesc evenimentele din iunie 1990 – MINERIADA.

    ASOCIATIA VICTIMELOR MINERIADELOR 1990-1991

    Str. Batistei nr.11, ap.1, sect.2, Romania (A.V.M.R.)

    6 iulie 2015

             Subscrisa AVMR, prin presedinte Viorel Ene, cu sediul în str. Batiștei nr. 11, scara B, etaj 1, sector 2, București, – în nume propriu, precum şi în calitate de mandatar al victimelor mineriadelor, prin prezenta va solicitam punerea la dispozitia Asociatiei noastre toate documentele, inscrisurile si rezolutiile formulate si semnate de fostul procuror militar, Dan Voinea cu referire la dosarele ce privesc evenimentele din iunie 1990 – MINERIADA.

    Precizam ca subscrisa Asociatie a depus plangere penala impotriva fostului procuror Dan Voinea pentru favorizarea infractorilor si tergiversarea cercetarilor privind vinovatii Represiunii din iunie 1990. Documentele servesc la probarea in instanta a faptelor de natura penala a fostului procuror, sanctionat, deocamdata doar de CSM, in mod simbolic.

    Asociatia a solicitat in repetate randuri tragerea la raspundere a fostului magistrat Dan Voinea pentru nesoluţionarea într-un termen rezonabil a Plângerilor, încălcarea oricăror alte standarde de justiţie echitabilă în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi savirsirea infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta si pedepsita de art. 297 Noul Cod Penal (art. 246 vechiul Cod Penal), cu aplicarea art. 309 Cod Penal (art. 248 vechiul Cod Penal).

    Consiliul Superior al Magistraturii a identificat o buna parte din aspectele sesizate de Asociatia Victimelor Mineriadelor, insa pana in prezent nu a avut loc si pedepsirea pe masura a fostului procuror pentru contributia sa la protectia clientelara acordata faptuitorilor, a celor care au instigat la violenţă, au chemat minerii, sindicaliştii, membrii FSN, securistii, personalul militar etc. (cca. 20.000 de persoane) care au ucis, brutalizat, arestat nelegal, supus la tortură, tratamente inumane şi degradante numeroase persoane – estimarile se refera la peste 100 morţi, 1030 de persoane arestate nelegal, peste 1200 persoane grav ranite si vatamate.

    Toate aceste fapte ce reprezinta incalcari flagrante ale prevederilor Convenţiei împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante asumata si semnata de Romania la ONU nu au fost pedepsite nici pana astazi iar contributia procurorului Dan Voinea a fost hotaratoare, desi acesta cunoștea in detaliu represiunea la care au fost supuse victimele mineriadelor.

    Deşi aceste fapte extrem de grave sunt notorii şi au fost sesizate autorităţile judiciare încă din 1990, fiind produse consecinţe deosebit de grave pentru victimele mineriadei, totuşi victimele nu au beneficiat de nici un fel de reparaţii şi nu au avut parte de un proces corect datorită implicării politice și a faptului că principalii responsabili

    Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Pavel Abraham, Razvan Theodorescu, Corneliu Burada, ministrul Transporturilor, Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului, Napou Ioan, din conducerea sindicatului minerilor, Cornel Burec, ministrul adjunct al Ministerului Minelor, Miron Mitrea si Victor Ciorbea, sefi sindicalisti din CNSLR Fratia, Adrian Sarbu, seful de cabinet al lui Petre Roman, generalul SRI Dragoi, medicul Sorin Oprescu, colonelul Tache Viorel de la UM 0215, politia politica a regimului FSN al lui Ion Iliescu resuscitata din cadrele SMB – Securitatea Municipiului Bucuresti, generalul Diamandescu, generalul Victor Atanasie Stanculescu, colonelul Kuki Borislavski, cumnatul lui Petre Roman

    – și alți înalți funcționari și demnitari publici indicați în Plângerile penale formulate au beneficiat de protecția clientelară din partea magistraților complici sau care au cercetat abuziv (procurorii Buneci, Țuculeanu, Joarză, Dan Voinea).

    Asociatia noastra se constituie parte civila impotriva procurorului Dan Voinea, si cere daune morale pentru despagubirea victimelor, din averea personala a fostului procuror.

    Vă mulțumim pentru sprijinul acordat.

    Președinte AVMR,

    Ene Viorel

     

     

     

     

    Der Gewaltexzess der Bergarbeiter und die juristische Aufarbeitung

    Der Gewaltexzess der Bergarbeiter und die juristische Aufarbeitung

    Von Keno Verseck

    ene

    Bergarbeiter verprügeln am 18. Juni 1990 auf offener Straße einen Demonstranten. (picture alliance / dpa / AFP)

    Nach Unruhen in Bukarest 1990 kamen Bergleute aus den rumänischen Kohlerevieren dem damaligen Präsidenten Ion Iliescu zu Hilfe: Sie gingen mit Eisenstangen gegen Demonstranten vor. Damals wurde niemand wegen der Gewaltexzesse zur Rechenschaft gezogen – das soll nachgeholt werden.

    An einem kühlen Frühjahrsmorgen steht Viorel Ene auf dem Bukarester Platz der Verfassung – vor dem Gebäude der rumänischen Generalstaatsanwaltschaft wartet er auf Einlass. Den riesigen, halbkreisförmigen Platz hatte der Diktator Nicolae Ceausescu einst für Aufmärsche bauen lassen – vor seinem gigantomanischen Palast, genannt „Haus des Volkes”, es ist das zweitgrößte Gebäude der Welt, heute Sitz des rumänischen Parlamentes.

    Als die Rumänen den größenwahnsinnigen Diktator im Dezember 1989 stürzten, war Viorel Ene 37 Jahre alt und arbeitete in Bukarest als Ingenieur für Wasserwirtschaft. Begeistert nahm er über Monate hinweg an antikommunistischen Demonstrationen teil. Dafür riskierte er sein Leben.

    Viorel Ene: „Am Morgen des 14. Juni ging ich zur Arbeit, zum Institut für hydroenergetische Studien und Planungen. Zusammen mit einigen Kollegen kamen wir aus der Metrostation am Universitätsplatz. Ich sah sehr viele Bergarbeiter. Sie hielten uns an und kontrollierten unsere Ausweise. In diesem Augenblick sagte ein Mann in Zivil, dass ich auch zu den antikommunistischen Demonstranten gehört hätte. Das war das Signal für die Bergarbeiter. Sie schlugen mich mit Knüppeln und Stangen auf den Kopf. Ich verlor zeitweilig das Bewusstsein, blutete sehr stark und war schließlich auf einer Körperseite gelähmt. Sie banden mir die Hände zusammen und schleiften mich auf die Terrasse vor dem Nationaltheater.”

    Die Bergarbeiter handeln wie befohlen

    Rückblick: Bukarest im Frühjahr 1990: Monatelang demonstrieren tausende von Menschen im Zentrum der rumänischen Hauptstadt, auf dem Universitätsplatz, gegen die wendekommunistischen Machthaber. An ihrer Spitze steht Ion Iliescu, einst Zögling Ceausescus, dann in Ungnade gefallen, nun provisorischer Staatschef. Im Mai 1990 wird Iliescu mit großer Mehrheit zum Staatspräsidenten gewählt. Das, so glaubt er, gibt ihm die Legitimation, die Proteste gegen ihn gewaltsam beenden zu lassen.

    Am 14. Juni 1990 kommen tausende Bergarbeiter aus dem westrumänischen Schiltal nach Bukarest, Iliescu fordert sie auf, den Universitätsplatz zurückzuerobern. Die Bergarbeiter handeln wie befohlen – und prügeln bestialisch auf alle Menschen ein, die irgendwie studentisch oder intellektuell aussehen. Zugleich werden auch viele Roma, von den Bergarbeitern als Schwarzhändler und Kriminelle betrachtet, Opfer der Gewaltorgie. Es gibt Hunderte Schwerverletzte, auch Viorel Ene ist darunter.

    Ene: „Ich war mehr als 90 Tage lang krankgeschrieben und war in drei Krankenhäusern in Bukarest, konnte dort aber nicht richtig behandelt werden. Mit Ach und Krach kam ich im November 1990 nach Deutschland, wo ich Asyl und auch medizinische Hilfe erhielt. Ich war zeitweise halbseitig gelähmt und konnte kaum sprechen. Meine Reflexe sind bis heute eingeschränkt, ich kann kein Auto mehr fahren, habe auch chronische Schmerzen, aber im Unterschied zu vielen anderen meiner Leidensgenossen, die völlig arbeitsunfähig sind, habe ich mehr Glück gehabt.”

    Bergarbeiterüberfall führte zu einer Emigrationswelle

    Der Bergarbeiterüberfall auf Bukarest vom Juni 1990 war ein tiefer Einschnitt in der postkommunistischen Geschichte Rumäniens. Er beendete die Hoffnung auf eine demokratische Entwicklung des Landes für lange Zeit, er führte zu einer Emigrationswelle und nicht zuletzt kostete er Rumänien internationale Sympathien, die das Land nach dem Sturz Ceausescus genossen hatte.

    Bis heute ist dieser schlimmste von insgesamt sechs Bergarbeiterüberfällen ein Symbol der nicht aufgearbeiteten kommunistischen und postkommunistischen Vergangenheit: Keiner der Verantwortlichen für die Gewaltorgie wurde bisher zur Rechenschaft gezogen, Ermittlungen wurden mehrmals gestoppt. Doch das soll sich nun, 25 Jahre später, endlich ändern: Anfang März dieses Jahres verfügte die rumänische Generalstaatsanwaltschaft eine Neuaufnahme der Ermittlungen – die politisch Verantwortlichen von damals sollen möglicherweise angeklagt werden, allen voran der ehemalige Staatschef Ion Iliescu. Der gibt sich im Gespräch zutiefst verletzt über das Vorhaben:

    Ion Iliescu: „Ich war damals gewählter Staatschef, ich hatte meine Verantwortung und ich tat meine Pflicht, um gemäß meiner Kompetenzen als Staatschef akute Probleme zu lösen. Was die Neuaufnahme von Ermittlungen angeht, so ist längst alles diskutiert worden. Sollen wir jetzt ins Jahr 1990 zurückkehren? Warum? Alles ist längst gelöst – durch den Lauf der Dinge, durch den natürlichen Gang der Geschichte und durch unsere Entwicklung.”

    Für Viorel Ene hat der Lauf der Dinge nichts gelöst. Sein Leben wäre ohne den Morgen des 14. Juni 1990 anders verlaufen. Er verlor seine Arbeit als Ingenieur, gründete später eine kleine Immobilienfirma und 1997 die „Vereinigung der Opfer der Bergarbeiterüberfälle”. Seit damals kämpft er für eine Verurteilung der Verantwortlichen – bisher vergeblich. Auch an diesem kühlen Frühjahrsmorgen erhält er in einem Büro der Generalstaatsanwaltschaft nur eine hinhaltende Botschaft – es dauere noch, bis Ermittlungen aufgenommen würden. Enttäuscht ist Ene nicht. Er glaubt, dass die Staatsanwaltschaft bald mit der Arbeit beginnt.

    Ene: „Für uns, die Opfer, bedeuten diese neuen Ermittlungen, jetzt, nach 25 Jahren, dass die Hoffnung zuletzt stirbt. Und für Rumänien bedeuten sie, dass die historische Wahrheit vielleicht endlich offiziell festgestellt wird und die Schuldigen zur Verantwortung gezogen werden.”

    http://www.deutschlandradiokultur.de/rumaeniens-weg-zur-rechtsstaatlichkeit-der-gewaltexzess-der.976.de.html?dram%3Aarticle_id=322265

    După un sfert de secol de tergiversări, procurorii vor să trimită în judecată un grup de octogenari, în frunte cu Ion Iliescu, pentru crimele de la Mineriada din 1990

    Mai sunt alte trei dosare care trebuie judecate

    Președintele „Asociației Victimelor Mineriadelor din România”, Viorel Ene, este nemulțumit și de faptul că dosarul „Mineriadei” din 13-15 iunie este redeschis doar parțial: „Este doar cel care privește morții și răniții din 13-15… Dar mai sunt alte trei dosare! Unul care privește relele tratamente din unitățile militare, în care e implicat generalul Victor Athanasie Stănculescu. Că a găzduit și echipat cu uniforme militare o mie de mineri ce urmau să constituie Garda Națională sub conducerea directă a lui Ion Iliescu. Mai e și dosarul aducerii trenurilor cu mineri în București și altul cu pontarea fictivă a acestora la locul de muncă”. Viorel Ene mai spune că piedici în calea aflării adevărului au fost și la nivelurile cele mai înalte ale Justiției. „Dintre procurorii generali ai României, singurul care a ajutat ancheta a fost Sorin Moisescu care, din păcate, a decedat. Nicolae Cochinescu a blocat ancheta până în 1999. Iar dintre miniștrii Justiției, doar Valeriu Stoica a promis, în ’97-’98, că sprijină pedepsirea vinovaților. Rodica Stănoiu nici măcar nu ne-a primit în audiență. Cătălin Predoiu ne-a ascultat… Dar a zis că nu ne poate ajuta instituțional”.

     

    sursa: evenimentulzilei.ro

    Motivul pentru care statul roman NU este obligat sa ancheteze Mineriada. Ce scrie de fapt in decizia CEDO…

    Mineri

    Se va redeschide dosarul Mineriadei din 1990? O recenta decizia a Curtii Europene a Drepturilor Omului le-a dat sperante celor care asteapta sa se faca lumina asupra acestui moment intunecat din istoria noastra recenta.

    Sunt insa aceste sperante indreptatite? Presa din Romania a scris ca, in urma deciziei luata de CEDO in cazul Mocanu si altii impotriva Romaniei, statul roman e obligat sa redeschida dosarul Mineriadei si sa le acorde compensatii victimelor. O informatie confirmata, de altfel, si de unul dintre avocatii din cazul respectiv: “Dupa decizia de azi a Marii Camere, care este definitiva, Romania va fi obligata sa continue investigatiile in dosarul Mineriadei”, a declarat Diana-Olivia Hatneanu, citata de Mediafax.

    Ce spune verdictul Curtii

    Ce scrie insa in verdictul dat de Curtea Europeana in cazul Mocanu si altii impotriva Romaniei? CEDO a constatat ca s-au incalcat articolele 2, 3 si 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si ca statul roman trebuie sa le plateasca daune Ancai Mocanu, al carei sot a fost impuscat pe 13 iunie 1990, si lui Marian Stoica, victima a violentelor din acele zile. Gasiti textul complet al deciziei atasat la finalul acestui material. 

    Nici Anca Mocanu, nici Marian Stoica nu reusisera sa isi gaseasca dreptatea in tara. In primul caz ancheta nu s-a incheiat, cu toate ca au trecut mai bine de doua decenii, in al doilea toate instantele din Romania, inclusiv cea suprema, au decis neinceperea urmaririi penale.

    Aceasta este decizia Curtii Europene, adoptata cu 16 voturi pentru si unul impotriva. Decizia nu spune nimic despre redeschiderea anchetei asupra evenimentelor din 1990. In paragraful 348 se arata doar ca “se pare ca autoritatile responsabile de anchetarea cazului nu au luat toate masurile rezonabile care puteau duce la identificarea si pedepsirea vinovatilor” Nici comunicatul de presa nu mentioneaza nimic in acest sens, ci afirma doar ca “autoritatile raspunzatoare de ancheta nu au luat toate masurile necesare pentru identificarea si pedepsirea celor responsabili de evenimentele violente” si ca “importanta mizelor politice pentru societatea romaneasca ar fi trebuit sa faca autoritatile din Romania sa rezolve cazul prompt si fara intarziere pentru a evita sa dea impresia ca ar fi implicate sau ar tolera acte ilegale”. “Ar fi trebuit”, nu “trebuie”.

    cedo

    Opinia separata: Curtea a fost “timida”
    Si atunci cum a aparut informatia ca statul roman trebuie sa redeschida dosarul Mineriadei? Pentru ca aceasta apare in opinia separata a doi dintre judecatorii Marii Camere, Paulo Pinto de Albuquerque (reprezentand Portugalia) si Nebojsa Vucinic (Muntenegru). Toate pasajele referitoare la obligatia statului roman de a continua ancheta provin din aceasta opinie separata, al carei scop este acela de a afirma ca “anchetarea incalcarilor pe scara larga a drepturilor omului comise in Romania in perioada de tranzitie la democratie, inclusiv cele din iunie 1990, nu are nicio limitare in timp si respectivele incalcari trebuie in continuare sa fie anchetate din oficiu si pedepsite confirm reglementarilor nationale si legilor nationale”.

    Cei doi judecatori de la CEDO considera ca decizia este corecta, dar prea “timida” si afirma ca „e in sarcina statului respectiv sa isi indeplineasca obligatia internationala si sa ii aduca in fata justitiei pe cei responsabili pentu atacul extins si sistematic asupra populatiei romane civile, in special pe cei care au comis aceste crime in exercitiul autoritatii lor civile sau militare. Mai mult, pentru a implementa in intregime decizia Marii Camere, statul ar trebui si sa stabileasca un mecanism oficial eficient de compensatii pentru cei care au cazut victime violarilor drepturilor omului si familiile lor in timpul perioadei de tranzitie, dat fiind numarul mare de cazuri in curs de solutionare la Curte si a numarului considerabil al altor victime ale acelorasi evenimente„.

    cedo 1

    Decizie CEDO sau opinia a doi judecatori?
    Judecatorii Pinto de Albuquerque si Vucinic mai apreciaza in opinia lor separata ca „timpul nu exonereaza nici statul roman, nici pe faptasii individuali de raspundere. Obligatiile procedurale derivand din articolele 2 si 3 ale Conventiei impun un proces corect in cazul celor raspunzatori de crime impotriva umanitatii comise impotriva civililor romani intr-o perioada complicata de tranzitie catre democratie. Chiar daca e imposibil sa fie pedepsiti toti cei care au comis crime impotriva umanitatii, procesele in astfel de cazuri, mai ales cele implicand pesoane care detineau functii de conducere militare sau civile, demonstreaza maturitatea unui sistem judiciar si capacitatea sa de a rezolva erorile din trecut”.

    Ce este insa o opinie separata? Pe scurt, potrivit chiar ghidului CEDO, „judecatorii pot, daca doresc, sa redacteze opinii asupra cazurilor, opinii ce vor fi anexate la decizie. In general, ei explica de ce au votat cu majoritatea (opinie concurenta) sau, dimpotriva, de ce nu au fost de acord cu majoritatea (opinie divergenta)”.

    mineri 1

    Statul roman a scapat doar cu despagubirile
    Opinia separata este un drept refuzat judecatorilor in multe sisteme juridice – inclusiv in tari ca Italia sau Franta – dar care exista nu doar la CEDO, ci si in Romania. In cazul de fata este vorba despre o opinie concurenta: cei doi judecatori sunt de acord cu decizia, insa o considera „timida” si ar vrea ca ea sa aiba consecinte mai ample, adica sa se redeschida ancheta in cazul Mineriadei. De altfel, in acelasi dosar au existat si opinii divergente ale unor judecatori, printre care si Florin Streteanu, magistratul numit de partea romana.

    Ce efecte are o asemenea opinie separata asupra partilor din dosar? Nici unul. Romania trebuie sa aplice strict decizia CEDO, adica sa plateasca despagubirile, dar nu are nicio obligatie sa demareze o noua ancheta asupra Mineriadei. In cel mai bun caz, opinia separata poate fi folosita ulterior in elaborarea jurisprudentei Curtii Europene; insa ea nu are nicio consecinta asupra cazului judecat atunci cand a fost exprimata. Pe scurt, statul roman a scapat si Mineriada din 13-15 iunie 1990 va ramane doar un capitol confuz in cartile de istorie.

    Radu Pirca

    sursa: stirileprotv.ro

     

    Victor Ciorbea cotortionar al Mineriadei iunie 1990

                                       VICTIMELE MINERIADEI DIN IUNIE 1990 CONTRAATACA

    Au trecut 24 de ani de la represiunea din iunie 1990.Tortionarii si comanditarii represiunii din iunie 1990 sunt ,,bine mersi”in functii, grade, parlament, avocatura si chiar ,,AVOCATUL POPORULUI”

    Victor Ciorbea actual AVOCAT AL POPORULUI, procuror ceausist devenit peste noapte(revolutie) lider sindical si mai apoi trecand la partidul lui Verdet, ajungand Primar General al Bucurestiului pe valul CONVENTIEI propus de Alianta Civica mai apoi Prim Ministru sustinut de taranisti , a iesit din PNTCD si a fondat falimentarul A.N.C.D.Ajutat de securitate a preluat vremelnic PNTCD-ul, a ajuns recent senator liberal si mai nou Avocatul Poporului.

    Revenind la iunie 1990 Victor Ciorbea impreuna cu Miron Mitrea lideri ai sindicatului Fratiei si C.N.L.R.S. au participat activ la represiune si punand la dispozitie minerilor lui Cozma mijloace de transport in Bucuresti, camioane, basculante, autobuze, etc.Slujitor fidel al lui Ion Iliescu si camarila a ajutat la maltratarea studentilor si cetatenilor pasnici din zilele de 14,15,16 iunie 1990.

    In prezent prin functia pe care o ocupa se opune redeschderii dosarului MINERIADA 1990, dosar initiat din februarie 1997 de Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania(A.V.M.R.).

    Prima actiune de protest va fi miercuri 16 iulie 2014 la sediul ,,Avocatul Poporului”

    Viorel ENE – presedinte A.V.M.R. 

    ION ILIESCU TORTIONARUL MINERIADEI IUNIE 1990 SCAPA DE PEDEAPSA

                        ASOCIATIA VICTIMELOR MUNERIADELOR 1990-1991 DIN ROMANIA

                                                                COMUNICAT

    Ponta si P.S.D.-ul prin noul COD PENAL intrat in vigoare il salveaza de puscarie pe crimunalul ION ILIESCU.

    Prin modificarea art.357-GENOCID-in art.438 CRIMINALII SI TORTIONARII nu mai pot fi judecati

    Comunistii actuali au pus mana pe averea statului si prin legi votate in parlament ne fura si DREPTATEA

                                           DREPTATE,OCHII PLANSI VAR SA TE VADA !

     

    Presedinte Viorel Ene

  • FACEBOOK

  • STATISTICI SITE

  • Taguri

  • Calendar

    septembrie 2019
    L Ma Mi J V S D
    « apr.    
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    30  
  • Comentarii Recente

  • Articole Recente

  • Categorii