• SONDAJ

    [socialpoll id="2304033"]
  • Mineriada continuă

    Mineriada continuă

    Autorităţile nu au reuşit nici după 17 ani …

    Sociologii spun că violenţele din anii ’90 s-au transformat în unele indirecte, mai ales prin internet şi televiziuni

    Azi se împlinesc 17 ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990. Cu toate acestea, nu se mai vorbeşte aproape deloc despre unul dintre cele mai mari prejudicii ale mineriadei: exodul tinerilor. Zeci de mii de tineri au părăsit atunci definitiv România. În tot acest timp, mineriada, ca formă de violenţă, continuă zi de zi. De multe ori, se trece, de la simple injurii, către incitări la violenţă discriminatorie.

    Sociologii spun că mineriadele i-au determinat pe mulţi dintre români să plece şi să nu se mai întoarcă vreodată în ţară. Specialiştii sunt de părere că, după 1990, românilor le-a intrat în reflex să se comporte violent în societate pentru a-şi susţine diferitele drepturi. Mineriadele au fost un şoc nu numai pentru români, ci şi pentru lumea occidentală, care de atunci a început să-i vadă ca pe nişte sălbatici. În anii de după mineriadă, românii ieşeau în stradă pentru acţiuni de tot felul, de la proteste antiprivatizare până la cereri de măriri de salarii”, spune sociologul Marius Kivu, directorul institutului IPSOS.

    Violenţele anti-gay, o mică mineriadă

    Sociologul adaugă că, în timp, mineriadele din stradă s-au estompat, iar violenţa directă din stradă s-a transformat într-o violenţă indirectă, prin intermediul mijloacelor mass-media şi a internetului. În opinia acestuia, modul de gândire amintit mai sus, chiar dacă nu se mai manifestă cu bâta în stradă, a rămas în societate, iar românii când cer ceva recurg la argumentul că ce vor ei e voinţa generală. Marius Kivu spune că violenţele de la „Festivalul Diversităţii” au fost tot un fel de mineriadă. „Spun asta pentru că un grup de oameni considerau că ceea ce e normal pentru ei trebuie să fie normal pentru toată lumea”, mai precizează sociologul.

    Mentalităţile s-au schimbat foarte puţin

    Psihiatrul Florin Tudose arată că intoleranţa românilor a rămas la fel ca în anii ’90. „Prejudecăţile şi mentalităţile s-au schimbat foarte puţin, iar sintagma „cine nu e cu noi e împotriva noastră” s-a schimbat de fapt în „cine nu e ca noi e împotriva noastră”, spune Florin Tudose. Specialistul consideră că mineriada a sădit în mintea oamenilor faptul că violenţa ar putea rezolva ceva şi huiduindu-i pe ceilalţi înseamnă că ai dreptate. „Din cauză că tot ce s-a întâmplat atunci nu s-a clarificat, şi în continuare autorii morali ai violenţei sociale extreme din anii ‘90 au continuat să considere public modul de manifestare de atunci ca fiind calea corectă, violenţele s-au perpetuat”, explică Florin Tudose.

    Depăşirea limitelor decenţei, alt mod de manifestare a violenţei

    După aproape două decenii de la evenimentele din 1990, liderii partidelor, şi nu numai, nu ezită să folosească, în disputele politice, un limbaj inadecvat cu demnitatea publică pe care o exercită.

    Limita decenţei este depăşită cu precădere înaintea momentelor electorale. Campania pentru referendumul din 19 mai şi moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Tăriceanu, care puteau conduce la anticipate, au zdruncinat serios nervii politicienilor. Preşedintele Traian Băsescu a dat tonul insultelor şi aprecierilor jignitoare din ultima vreme, adresându-se unei jurnaliste mai insistente cu apelativul „păsărică”, pentru ca apoi să o catalogheze drept „ţigancă împuţită”.

    Ce-i drept, şeful statului a folosit expresia amintită într-o discuţie privată cu soţia sa. Nici liderul PNG, Gigi Becali, nu se arată indulgent cu ziariştii, el apreciind că aceia care îl critică sunt „homosexuali”. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a dovedit, zilele trecute, în parlament, că nu le poartă prea mult respect foştilor parteneri din PD. El i-a făcut „momâi” pe senatorii şi deputaţii democraţi, iar pe vicepreşedintele Cezar Preda „tâmpit”. Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, nu a făcut notă discordantă cu şeful său pe linie guvernamentală şi de partid, trimiţându-l la psihiatru pe Traian Băsescu. Nicolăescu a apreciat că preşedintele suferă de mai multe boli care intră în categoria bolilor psihice.

    Justiţia, în corzi

    Actul de justiţie nu a fost lipsit nici el de diverse forme de „mineriade”. Astfel că tot mai multe persoane ajunse în faţa anchetatorilor au reclamat dosarele deschise pe numele lor ca fiind o formă de presiune politică. Deşi arestările în lumina reflectoarelor cu cătuşe fluturate la ore de maximă audienţă au mai apus, condamnările definitive şi irevocabile încă se lasă aşteptate. Formele de presiune manifestate de politic asupra justiţiei sunt încă reclamate fie că s-a vorbit despre dosare închise pentru a proteja pe cineva, fie despre anchete deschise pentru a „dărâma” o persoană. La nivel public, aceaste practici au fost însă mereu infirmate de politicienii aflaţi la putere.

    Intoxicare on-line

    Violenţa a cunoscut în ultimii ani escaladări şi în media. Specialişti din publicitate apreciau recent, pentru „Adevărul”, că violenţa prezentă în reclame apare mai frecvent tocmai din cauza răspândirii acesteia în viaţa reală. Violenţa a trecut şi în mediul on-line, unde protecţia anonimatului permite multora să se exprime peste limita decenţei pe forumuri şi bloguri. Cu atât mai mult, se trece adesea peste simple injurii, către incitări la violenţă discriminatorie, împotriva unor categorii fie ele etnice, sexuale sau sociale. Mai mult, internetul a devenit o puternică sursă de intoxicare şi manipulare, prin răspândirea de mesaje menite să pună pe jar o mare masă de oameni.

    Mii de „golani” au ales exilul în epoca mineriadelor

    Videograme din filmul „Speranţa…” de Sorin Ilieşiu

    După ce au fost alungaţi din Piaţa Universităţii, „golanii”, şi nu numai ei, s-au cam săturat de România. Unii spun că au plecat de frică, alţii din cauza perspectivelor sumbre.

    Regizorul Sorin Ilieşiu povesteşte pentru ziarul „Adevărul” cum, în iunie 1990, a fost la un pas de a deveni francez. În iunie 1990, era la Paris, ca să filmeze „Apocalipsa după Cioran”. „Am filmat acel interviu cu Cioran pe 18-19-20, când minerii încă nu plecaseră din Bucureşti. Am înţeles, după aceea, că de fapt, au mai rămas o lună în Bucureşti. Cioran era pur şi simplu cutremurat! Evident că am fost tentat să rămân la Paris, dar nu puteam face asta fără acordul soţiei mele, care, în cele din urmă, mi-a spus că ea vrea să rămânem în România. De fapt, şi eu, în sinea mea, doream să mă întorc, dar nu voiam ca nevasta să-mi scoată ochii, mai târziu, pentru că nu am profitat de chestia asta. Poate că, din punct de vedere material, aş fi avut o viaţă mult mai bună la Paris, dar, spiritual, în niciun caz”, explică Ilieşiu. Spre deosebire de Ilieşiu, alţi doi foşti studenţi la IATC, Sorin Drăgoi şi Alina Teodorescu, nu au rezistat tentaţiei de a deveni „golani” autoexilaţi.

    „A fost o perioadă foarte neplăcută din viaţa noastră. Am fi rămas în România dacă nu s-ar fi întâmplat atunci. Noi am plecat cu o săptămână înainte de venirea minerilor la un festival de film, în Israel. Urma să revenim peste două săptămâni. Rebengiuc, rectorul nostru, ne-a trimis vorbă prin familiile noastre să rămânem încă o perioadă, pentru că se ştiu numele tuturor celor care au participat în Piaţa Universităţii”, povesteşte Alina Teodorescu. La rândul său, Sorin Drăgoi povesteşte: „Era o situaţie debusolantă. Aproape o lună, colegi de-ai noştri şi prieteni din Piaţa Universităţii fuseseră închişi. Din cauza acestei situaţii neclare prelungite, cu ajutorul unei vize turistice, am hotărât să mergem în Germania. Aici, ne-am terminat studiile la Institutul de film din Munchen, ne-am căsătorit. În ’96, aşteptam mai mult de la mandatul lui Emil Constantinescu. Credeam că mineriada a luat sfârşit. Nu a fost aşa”.

    Ziarul „Adevărul” le pune la dispoziţie celor care vor să-şi povestească exilul de după mineriadă următoarea adresă de e-mail: christian.levant@adevarul.ro. Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

    Numărul emigranţilor a crescut anual

    Mineriada a fost motivul principal care a determinat plecarea din ţară a sute de mii de români. Fuga devenise un fenomen social. „Adevărul” are la îndemână cifre de la Institutul de Statistică: 96.929 de emigranţi în 1990, 44.160, în 1991 şi 31.152, în 1992, faţă de o medie de 8.000-10.000 de emigranţi în perioada 1999-2005. Conform aceleiaşi surse, după profesii, în perioada 1990-1991, inginerii, arhitecţii, profesorii şi medicii au fost cei mai mulţi.

    Manualele de istorie vorbesc despre fenomenul „Piaţa Universităţii”
    Elevii spun că nu au aflat de la televizor că Iliescu a …
    Manualele de istorie după care predau profesorii conţin foarte puţine informaţii despre mineriadele din anii ’90. În opinia profesorilor de istorie, atâta vreme cât justiţia nu a dat verdictul final în privinţa evenimentelor de atunci, ei nu le pot politiza în vreun fel. Cărţile de istorie vorbesc despre fenomenul „Piaţa Universităţii” şi despre căderea Guvernului Roman.

    „Mineriadele sunt prezentate fără să se facă o analiză pertinentă asupra implicaţiilor ulterioare. Copiii iau cunoştinţă despre evenimentele de atunci, dar fenomenul este tratat la suprafaţă”, spune Eugen Orghidon, profesor de istorie de la Liceul „Ion Creangă” din Capitală.

    Profesorii de la Asociaţia Profesorilor de Istorie din România (ARIR) spun că, de la toamnă, programa de istorie se va schimba. „Până acum, mineriadele erau predate la clasele mari de liceu. La clasa a XI-a e prezentă ca studiu de caz, într-o lecţie de recapitulare şi evaluare, cu tema «Mineriada din 1990 în mărturii divergente», iar la clasa a XII-a, mineriada apare la tema «Statul de drept şi instituţiile sale», temă care priveşte România de după 1989″, spune Mihai Manea, profesor de istorie, preşedintele Asociaţiei Profesorilor din România. Acesta adaugă că mineriada e predată din mai multe perspective. „Sunt prezentate faptele şi elevii de clasa a XI-a sau a XII-a sunt puşi să le judece, sub îndrumarea profesorului, dacă a fost bine sau rău ce s-a întâmplat”, mai spune profesorul Manea.

    „Mineriada din manuale e subiectivă şi neclară”

    Născuţi în acelaşi an în care minerii din Valea Jiului devastau Bucureştiul, adolescenţii în vârstă de 17 ani ştiu foarte multe lucruri despre Mineriada din 13-15 iunie 1990. Nu le este încă foarte clar filmul evenimentelor de atunci. „Îmi place foarte mult istoria noastră, dar descrierile contemporane sunt subiective şi neclare.

    Mai multe am aflat din reportajele televizate, din care am înţeles că Iliescu a chemat minerii”, a spus Natalia, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti. „Tot ce ştiu despre Mineriadă am aflat de la televizor şi din ce mi-au povestit părinţii. A fost o mişcare a unui grup de tineri care nu erau de acord cu ideile clasei politice de atunci. Ei au fost opriţi cu ajutorul minerilor. În urma acestor manifestaţii, Miron Cozma a fost încarcerat. Apoi a fost eliberat şi reîncarcerat, de mai multe ori”, ne-a povestit Dragoş Rizescu, elev în clasa a XI-a la acelaşi liceu. Andreea Stanciu, elevă în clasa a XI-a E la Liceul „Nicolae Iorga” din sectorul 1 al Capitalei, consideră că încă „nu se ştie exact cine i-a chemat pe mineri”. Manualul de istorie contemporană tratează în ultimele capitole unele aspecte ale acestui fenomen social, care, potrivit unuia dintre profesorii de istorie de la Liceul „Nicolae Iorga”, Cosmin Niculae, „a implicat depăşirea din partea unor categorii sociale limitele democraţiei şi care a afectat credibilitatea României pe plan extern”.

    Iliescu a cerut intervenţia armatei

    Ion Iliescu

    Un document, din care redăm câteva fragmente, aflat la anchetatori, arată jurnalul activităţii desfăşurate de unităţile Armatei în Garnizoana Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990. În acest document, numele lui Ion Iliescu apare de nenumărate ori. Ora 15.45. „Preşedintele României a cerut telefonic la generalul mr. Schiopu Nicolae, care îl înlocuia pe şeful MStM, să se intervină cu două detaşamente de militari din Unităţile MApN în sprijinul trupelor MI existente în Piaţa Universităţii. Gr. mr. Schiopu Nicolae a propus preşedintelui ca MApN să nu intervină în Piaţa Universităţii, ci să se întărească paza la guvern şi televiziune. Ora 16.20. Preşedintele ţării a cerut ca armata să întărească apărarea la celelalte obiective de stat (MI, SRI etc). Ora 17.35 Transmite ordinul să se folosească gazele lacrimogene în zona MI. Spre seară, se solicită chiar un elicopter pentru a lansa fiolele lacrimogene. Ora 19.25 Ion Iliescu îl informează pe prim-adjunctul ministrului apărării naţionale că pe sediul Poliţiei Capitalei s-a ridicat steagul verde legionar.

    Ancheta, încă la Parchet

    În ultimii 17 ani, dosarul evenimentelor din iunie 1990 a trecut pe la numeroşi procurori civili şi militari, dar, de aproape fiecare dată, s-a întors la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul General. În prezent, procurorii militari conduşi de magistratul Dan Voinea lucrează, pe de o parte, la completarea dosarului întors de la instanţă, cauză care privea intervenţia armată din 13 iunie 1990. În dosarul respectiv, cap de afiş era generalul Mihai Chiţac, pe atunci ministru de interne. Dosarul 13 iunie, completat, mai are acum un acuzat de marcă: Ion Iliescu, Un al doilea dosar cuprinde zeci de nume mari ale demnitarilor aflaţi în 1990 la putere: de la Ion Iliescu şi Petre Roman la Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu.

    Sursa: Adevarul.ro, 13.6.2007

    Justitia isi bate joc de victimele mineriadelor

    Justitia isi bate joc de victimele mineriadelor

    Iliescu este protejat in continuare prin tot felul de manevre legale, acuza victimele represiunilor salbatice ordonate de intemeietorul FSN-ului

    Victimele Mineriadei lui Iliescu din iunie 1990 nici pana astazi nu sunt luate in considerare de Justitie. Desi s-au adresat in repetare randuri Ministerului Public, respectiv Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si personal Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi pentru urgentarea cerecetarilor si redeschiderea dosarului mortilor Mineriadei nici pana astazi autoritatile nu au catadicsit sa ofere vreun raspuns. Asociatia Victimelor Mineriadelor reprezentata de presedintele Viorel Ene si avocatul Rapcea Mihai, in temeiul art. 8 din O.G. nr. 27/2002 privind petitiile si in temeiul Legii nr. 544/2004, s-au adresat Sectiei Contencios Administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie cerand sanctionarea legala fata de lipsa raspunsului. Ei precizeaza ca la data de 01.08.2007 Asociatia a inregistrat la Ministerul Public, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sub nr. 10135, cererea de redeschidere a dosarului nr. 77/P/1998 privind pe cei ucisi in represiunea din iunie 1990 si ingropati la Cimitirul Straulesti II, Cimitirul Domnesti si cei arsi la Crematoriul Cenusa. Desi a trecut termenul legal prevazut de lege pentru raspunsul administrativ, Ministrul Public nu dat nici un raspuns solicita rii sfidand in continuare victimele mineriadelor si legea. Situatia speciala in care se afla victimele nu mai poate suferi amanari si asteptari interminabile. Intrucat au trecut deja 17 ani de la evenimentele ce fac obiectul dosarelor penale, Asociasia Victimelor solicita obligarea paratilor la comunicarea raspunsului privind cererea de redeschidere a dosarului nr. 77/P/1998 ,,Mineriada iunie 1990. Dosarul a fost inchis la vremea respectiva chiar de catre procurorul militar Dan Voinea. Asociatia Victimelor Mineriadelor l-a acuzat direct pe Ion Iliescu ca principal responsabil al crimelor si represiunii sangeroase din 1990, executate cu complicitatea organelor de partid ale FSN, a SRI si MI. Iliescu a mai produs o scrisoare deschisa in care nu numai ca nu isi recunoaste in nici un fel implicarea in evenimentele din iunie 1990, ci mai are si tupeul sa ne acuze pe noi, care am fost victimele mineriadelor, a mai declarat Ene, care s-a plans si ca Procurorul General Codruta Kovesi refuza orice dialog cu reprezentantii Asociatiei si nu se implica in solutionarea dosarelor mineriadei. Asociat ia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 a depus de mai bine de 10 ani plangere penala impotriva lui Ion Iliescu si a celor pe care-i considera vinovati de represiunea din iunie 1990.

    Autor : George Roncea – umbraonline.ro– 03.09.2007

    Comemorarea mineriadelor din 13-15 iunie 1990

     Comemorarea mineriadelor din 13-15 iunie 1990

    Astăzi 13 iunie „Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990 – 1991 din România” a comemorat la kilometrul zero, în Piaţa Universităţii, tragicele evenimente petrecute în urmă cu 17 ani. S-au depus coroane, au fost aprinse lumânări şi a avut loc o slujbă religioasă în memoria victimelor mineriadelor din iunie 1990.

    În ciuda faptul că în zonă au fost prezenţi reporteri de la două televiziuni şi din presa scrisă, care se pregăteau să filmeze marşul organizat de „Asociaţia 21 decembrie 1989” şi „Grupul de iniţiativă Noii Golani”, aceştia au ignorat total evenimentul organizat de AVMR.

    Reamintim că în iunie 1990 în Piaţa Universităţii mii de demonstranţi au scandat în mod paşnic „Jos Iliescu!” şi „Jos comunismul!”. Într-un comunicat prezentat de televiziunea publică Ion Iliescu a cerut „forţelor fidele democraţiei” să apere instituţiile statului de grupurile de demonstranţi, iar Guvernul a calificat acţiunea maselor drept „acte de tip legionar, care trebuie oprite cu toată fermitatea”. După ce miile de manifestanţi au ocupat Televiziunea Română, Ion Iliescu a cerut venirea minerilor la Bucureşti, unde aceştia au recurs la violenţe greu de imaginat.

    La plecare, Ion Iliescu le-a adresat mulţumiri minerilor: „Vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut în aceste zile, pentru toată atitudinea dumneavoastră de înaltă conştiinţă civică. Exemplul dumneavoastra a fost plin de îmbărbătare pentru toţi cei de bine, care doresc progresul societăţii româneşti.Vreau să vă mulţumesc deci pentru acest act de înaltă solidaritate pe care l-aţi demonstrat in aceste zile.”

    În prezent în dosarul Mineriada ’90 sunt anchetaţi Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu şi o serie de alte oficialităţi ale vremii. Ion Iliescu este acuzat de comiterea a 13 infracţiuni de o gravitate excepţională printre care genocid, subminarea puterii de stat şi a economiei naţionale.

    Autor : Catalin Dobrescu – Yogaesoteric – 13.06.2007

    Asociaţia Victimelor Mineriadelor a depus plângere penală împotriva lui Sorin Oprescu

    Asociaţia Victimelor Mineriadelor a depus plângere penală împotriva lui Sorin Oprescu şi a altor medici de la Spitalul de urgenţă Floreasca, a declarat, miercuri, preşedintele Asociaţiei, Viorel Ene, care cere audierea de către procurori a candidatului independent la Primăria Capitalei.

    În plângerea formulată de Asociaţia Victimelor Mineriadelor, se susţine că Oprescu „este unul dintre medicii care şi-au trădat jurământul”. Potrivit documentului depus la Parchet, se arată că preşedintele asociaţiei, Viorel Ene, ar fi aflat, când era internat în spitalul Floreasca, în urma evenimentelor din 13-15 iunie 1990, că „doctorul Oprescu se numără printre aceia care dirijează forţele poliţieneşti către răniţii şi victimele minerilor aflaţi în stare gravă”.

    Plângerea a fost depusă marţi la Parchetul General şi vizează infracţiuni precum subminarea puterii de stat, abuz în serviciu, reţinere, arestare nelegală, tortură şi genocid.

    „Solicităm să se facă cercetări inclusiv pentru infracţiunile prescrise, urmând să se constate că s-au săvârşit acele infracţiuni”, declară Viorel Ene.

    El afirmă că Sorin Oprescu ar trebui audiat. „Întrucât Asociaţia noastră a luat la cunoştinţă că, în aceste zile ale campaniei electorale, doctorul Sorin Oprescu a declarat că ar fi îngrijit victime ale mineriadei, dar şi mineri molestaţi, fără ca totuşi să îl regăsim printre martorii audiaţi la parchet, solicităm Parchetului să îl audieze pe doctorul Oprescu pentru a lămuri circumstanţele participării sale din punct de vedere medical la evenimentele din 13-15 iunie şi la muşamalizarea consecinţelor grave ale represiunii ordonate de Iliescu”, a declarat Ene.

     Sursa: Adevarul

    Victimele mineriadelor cer ca Oprescu sa fie audiat de procurori

    Victimele mineriadelor cer ca Oprescu sa fie audiat de procurori
    Actualitate - Victimele mineriadelor cer ca Oprescu sa fie audiat de procurori 

    In timp ce Sorin Oprescu respinge acuzatiile privind implicarea sa in mineriadele din 13-15 iunie 1990, Asociatia Victimelor Mineriadelor a cerut Parchetului General sa il audieze pe doctor, pentru a lamuri circumstantele participarii sale la actele de represiune comise de mineri in Capitala.

    Audierea lui Oprescu a fost solicitata pentru a „lamuri circumstantele participarii sale din punct de vedere medical la evenimentele din 13-15 iunie 1990 si la musamalizarea consecintelor grave ale represiunii ordonate de Ion

          
    Iliescu”, a anuntat Viorel Ene, presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor. Victimele minerilor au facut aceasta solicitare dupa ce au ascultat declaratiile lui Sorin Oprescu, potrivit carora el ar fi ingrijit atat persoane batute de mineri, cat si mineri molestati, fara a se fi regasit totusi printre martorii audiati de Parchet, in dosarul mineriadei. Conform plangerii penale, „Sorin Oprescu este primul medic din Romania care declara ca in iunie 1990 minerii ar fi fost molestati si batuti”.

    Distrugerile provocate de mineri in Bucuresti au devenit tema favorita de dezbatere a candidatilor la primarie.

    „Exista martori oculari care afirma ca dr. Sorin Oprescu este unul dintre medicii care si-au tradat juramantul. Viorel Ene a aflat (la Spitalul Municipal, n.r.) ca dr. Oprescu se numara printre aceia care dirijeaza fortele politienesti catre ranitii si victimele mineriadelor aflati in stare grava”, se arata in plangerea penala. In cadrul unei conferinte de presa, Viorel Ene l-a acuzat pe Oprescu pentru faptul ca, in timp ce activa ca medic la Spitalul Municipal, a permis intrarea in spital a politistilor. Totodata, Oprescu a fost acuzat de catre Ene si de delatiune, intrucat ar fi dat pe mana politistilor un ranit.

    Sorin Oprescu a respins in mod repetat acuzatiile potrivit carora ar fi fost implicat in mineriade. „Spre deosebire de Vasile Blaga, care era implicat politic in acel moment (mineriadele –n.n.), membru si lider al FSN, prefect de Bihor in 1990 si 1991, eu nu eram implicat in nici un partid, nu eram in nici o pozitie publica, eram un tanar medic de 40 de ani”, a spus Oprescu. El a subliniat ca a tratat, ca medic, victimele mineriadelor.

     Autor: Camelia Popa – Romania Libera – 5.06.2008

    Victimele mineriadelor strang semnaturi pentru arestarea lui Ion Iliescu

    Victimele mineriadelor strang semnaturi pentru arestarea lui Ion Iliescu
     
     
       
           
               
             
           
       
     
    Asociatia Victimelor Mineriadelor cheama bucurestenii vineri, 13 iunie 1990, ora 14.00, in Piata Universitatii pentru ridicarea unei cruci comemorative si o actiune de protest. Pana atunci, victimele mineriadelor strang zilnic semnaturi, in Piata Universitatii, pentru arestarea lui Iliescu. Totodata, s-a anuntat si lansarea site-ului www.mineriada.org, o arhiva complexa a Fenomenului Piata Universitatii si a cazului 13-15 iunie 1990. Dupa 18 ani de la mineriada din iunie 1990, Piata Universitatii s-a redeschis si redevine „kilometrul 0 al democratiei”. Victimelor celei mai sangeroase mineriade de dupa Revolutie inca nu li s-a facut dreptate. De aceea, ei fac apel la oameni, tineri si batrani, sa-i ajute pentru a determina Justitia romanesca sa-i faca pe cei vinovati de tragicele evenimente de atunci sa plateasca. Ei spera ca lista de semnaturi pentru arestarea lui Ion Iliescu va urni masinaria Justitiei, astfel incat, cel care i-a chemat pe mineri sa faca ordine cu bastone si topoare in Piata Universitatii sa raspunda pentru faptele sale. Romanii carora le pasa de viitorul tarii si care doresc ca adevarul si dreptatea sa-si gaseasca loc in „democratia noastra originala” sunt chemati in zona libera de neocomunism, asa cum a fost decretata Piata Universitatii in iunie ’90, pentru a sustine, prin semnaturile lor, demersul Asociatiei Victimelor Mineriadelor. Mai multi anti-comunisti au raspandit miercuri in Piata Universitatii afise de protest la adresa lui Iliescu.

       
           
               
             
           
       
     
       
           
               
             
           
       
     
       
           
               
             
           
       
     
    Sursa: ziare.com

     

    Ion Iliescu si mineriada online

    Ion Iliescu si mineriada online

    Astazi, la 18 ani distanta, Ion Iliescu risca sa porneasca o mineriada online, impartasind “in totalitate, aprecierile unor colegi de blog cu privire la caracterul diversionist al iesirilor lui Traian Basescu si Vasile Blaga“.

    Pentru ca, girand de pe propriul blog “aprecieri” de genul “atac abject”, “Blaga vamesul”, “Blaga latra la comanda”, Ion Iliescu ii incurajeaza pe cei care, cu ani in urma, si-ar fi dorit sa fie in locul minerilor.

    O incurajare pe care o face, poate, fara sa vrea. Poate nestiind cat de multi copii sunt in blogosfera (chiar asa, oare cati dintre copiii nascuti in iunie 1990 au astazi bloguri?). Si nestiind ca, unora dintre ei, daca le iei injuraturile din gura, nu le mai raman suficiente cuvinte nici pentru a cere o punga cu seminte.

    Vreau sa fiu clar inteles: nu iau in discutie motivatiile pe care le are Ion Iliescu in a replica lui Traian Basescu si Vasile Blaga. Nici modul in care sustinatorii sai inteleg sa-si manifeste empatia. Iau in discutie doar modul in care girul dat de Ion Iliescu unor “aprecieri” ii poate influenta pe tinerii care ii citesc blogul.

    Sper ca Ion Iliescu sa-si aduca aminte ca blogul sau se numeste Echilibru. Si sa nu permita pornirea unei “avalanse de aprecieri” de care blogosfera autohtona (si asa cu suficiente bube) nu are nevoie.

    Nota: A dezvalui “detalii” ale unei discutii cu o personalitate care, trecand in lumea celor drepti, nu mai are cum sa confirme sau sa nege discutia in cauza, nu este doar nedrept fata de memoria acelei personalitati. Este nedrept si fata de istorie.

    Un articol de Sorin Tudor

     

    Elodiile bucurestenilor: mineriada si traficul

    Elodiile bucurestenilor: mineriada si traficul

    Elodiile bucurestenilor: mineriada si traficul

    De cateva zile, cele mai dezbatute subiecte intre bucuresteni sunt mineriada si traficul. Fiecare dintre ele isi are rostul in aceasta perioada electorala. Mineriadele din 1990 au trecut de faza dezvaluirilor penale. Nu cred ca vreun om lucid se mai asteapta ca ele sa se mai transforme vreodata in dosare care sa ajunga complete la instantele de judecata. Ele acum sunt istorie si, ca orice element venit din vechime, sunt doar invataturi, amintiri, tare pe care o anumita comunitate le poarta in constiinta colectiva. Cred ca acest lucru l-a stiut si Calin Popescu-Tariceanu cand a propus data de 15 iunie pentru turul al doilea al alegerilor. Era normal, dintre partidele mari care au mai ramas pe scena importanta politica, doar PNL a avut de suferit de pe urma venirii minerilor la Bucuresti. Cand liberalii au facut acest calcul, nu se banuia ca Sorin Oprescu le va devansa candidatul. Ei sperau ca se vor lupta cu unul dintre partidele provenite din vechiul FSN. Data alegerilor nu are ca scop dezvaluirea vreunei vinovatii, Oprescu nu a calauzit minerii spre casele protestatarilor de atunci, iar Vasile Blaga nu a batut studenti. Asta e evident, dar tot atat de evident este ca impactul negativ il da Ion Iliescu, sustinand un anumit candidat. Fostul presedinte trebuia sa stie ca bucurestenii ii antipatizeaza sau nu ideile politice, dar trei zile pe an este unanimitate: toti bucurestenii il urasc intre 13 si 15 iunie. Nu ca au vreo sentinta care il declara vinovat, ci il urasc pentru ca acum 18 ani le-a fost frica sa iasa pe strada. Si nu pot uita asta. Asadar, oricat s-ar zbatea actualii rivali sau sustinatorii lor sa demonstreze implicarea doctorului sau democrat-liberalului in evenimentele de acum 18 ani, nu poate avea nimic un efect mai devastator decat declaratia facuta duminica seara de Iliescu. Asta e! De cealalta parte se foloseste bomba traficului ucigator din Capitala. De numele lui Blaga este legata toata incurcatura lasata de Adriean Videanu pe strazi. Santierele neterminate printre care ne taram zilnic, enervandu-ne, injurand. E o problema dificil de rezolvat pentru Blaga, care nu are aceeasi dezinvoltura ca Oprescu, disponibil oricand sa-l injure pe Iliescu.

    Autor: Alecu Racoviceanu – Gardianul – 5.06.2008

    Ancheta în două dosare privind mineriada din iunie 1990 este aproape de finalizare

    Ancheta în două dosare privind mineriada din iunie 1990 este aproape de finalizare

     

    Dosarul care cuprinde evenimentele 14 – 15 iunie, adică sosirea şi staţionarea minerilor în Bucureşti, şi dosarul în care este anchetat fostul şef al statului, Ion Iliescu, sunt aproape de finalizare, procurorii urmând să dea în curând o soluţie.

    „În cele două dosare declinate la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, ancheta este într-un stadiu foarte avansat şi sunt aşteptate într-un termen rezonabil soluţiile” a declarat, pentru NewsIn, procurorul Ramona Bulcu din cadrul Biroului de Presă al Parchetului General.

    După decizia Curţii Constituţionale din iunie 2007, Secţia Parchetelor Militare din Parchetul General a declinat către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică două dosare dintre cele instrumentate cu privire la mineriada din 1990.

    Astfel, este vorba de marele dosar al mineriadei care cuprinde evenimentele 14 – 15 iunie, adică momentul sosirii minerilor în Bucureşti şi staţionarea lor din capitală, iar cel de-al doilea dosar este cel în care este anchetat fostul şef al statului, Ion Iliescu.

    Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost audiat ultima oară în decembrie 2007 la Parchetul General în legătură cu evenimentele din 13 iunie 1990.

    Iliescu a dat la audieri 12 pagini de declaraţii. Procurorul general, Laura Kovesi, a declarat, pe 7 decembrie, după ce a anunţat infirmarea rezoluţiei de începere a urmăririi penale a lui Ion Iliescu în dosarul mineriadei, pentru faptele din 13 iunie 1990, că a constatat mai multe încălcări ale legii în instrumentarea cauzei. 

    „În primul rând, procesul verbal de începere a urmăririi penale trebuie să întrunească câteva condiţii de formă prevăzute în mod expres în codul de procedură penală. Sunt mai multe încălcări ale legii, în primul rând persoana care a început urmărirea penală şi în al doilea rând nu au fost respectate condiţiile de fond şi de formă ale actului procedural. În ceea ce priveşte calitatea celui care a întocmit urmărirea penală, pot să vă spun că urmărirea penală a fost începută de procurorul Dan Voinea, deşi acesta nu era legal investit să facă urmărire penală în cauză. În momentul în care soluţia în acest dosar a fost infirmată, cauza nu a fost repartizată procurorului Dan Voinea”, a declarat Kovesi.

    Nefiind învestit să efectueze acte de urmărire penală în dosar, procurorul Dan Voinea nu avea calitate procesuală să emită un proces verbal, a mai spus Kovesi. „Procurorul Dan Voinea era incompatibil să efectueze acte de urmărire penală în acest dosar întrucât iniţial dumnealui a fost cel care a sesizat instanţa de judecată şi a făcut cercetările iniţiale în acest caz. Dosarul a fost restituit pentru refacerea urmăririi penale, motiv pentru care din acel moment procurorul Dan Voinea era incompatibil să mai facă acte de urmărire penală”, a mai spus procurorul general.

    Kovesi a explicat raţiunile actului de infirmare a rezoluţiei de începere a urmăririi penale împotriva învinuitului Ion Iliescu. „Încrederea oamenilor în ceea ce fac procurorii nu va veni decât atunci când instanţele de judecată vor pronunţa hotărâri de condamnare pe rechizitoriile întocmite de procurori. Hotărârile dispuse în ultimul timp de instanţele de judecată în dosarele mari au indus ideea că procurorii întocmesc acte de urmărire penală lipsite de rigurozitatea necesară. Nu sunt dispusă niciun moment să acopăr erori în activitatea procurorilor”, a declarat Kovesi

    Kovesi a precizat la acel moment că infirmarea soluţiei de începere a urmăririi penale în cazul lui Ion Iliescu nu înseamnă sistarea anchetei, cercetarea în acest dosar urmând să continue.

    Procurorul general Codruţa Kovesi a declarat, pe 5 decembrie, că Parchetul General nu analizează soluţia în dosarul mineriadei, ci doar verifică legalitatea emiterii actului de procedură penală, din timpul urmăririi penale, în cazul unui învinuit din dosar. Avocatul lui Ion Iliescu a contestat recent actul de procedură penală. “S-a depus plângere împotriva actului de procedură penală emis în timpul urmăririi penale. Acum analizăm dacă s-au îndeplinit condiţiile de fond şi formă pentru emiterea lui. Deocamdată avem un caz în lucru care este o disjungere cu privire la anumite aspecte ale mineriadei din 1990. Nu priveşte însă întregul dosar al mineriadei, ci este doar o parte care priveşte persoanele civile”, a declarat procurorul general al României.

    Procurorul general a mai precizat că nu vrea ca cineva din acest dosar să scape din cauza unor vicii de procedură şi a subliniat că urmărirea penală a unui învinuit nu înseamnă neapărat că acesta este şi vinovat.

    Ion Iliescu este în continuare anchetat în dosarul mineriadei ’90, aflat în lucru la Secţia l de Urmărire Penală şi Criminalistică, unde a fost transferat după ce Curtea Constituţională a decis că procurorii militari nu mai pot acheta civili. În această cauză, apărătorul fostului preşedinte Ion Iliescu, avocatul Ion Neagu, a formulat o plângere împotriva rezoluţiei din 2007, de începere a urmăririi penale a clientului său.

    Ion Iliescu a fost pus sub învinuire, prin rezoluţia din 19 iunie 2007, sub acuzaţia că la data de 13 iunie 1990 a determinat cu intenţie intervenţia în forţă a militarilor împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti şi din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane.

    Fostul şef al statului era acuzat că a ordonat intervenţia militară pentru reprimarea manifestanţilor din Piaţa Universităţii. Planul de acţiune a fost elaborat din ordinul său şi, în calitate de preşedinte ales, a ordonat intervenţia militară, cu muniţie de război, TAB-uri şi alte forţe, împotriva demonstranţilor, depăşindu-şi atribuţiile prevăzute de art. 82 din Decretul Lege nr. 92/1990, se arăta în rechizitoriu. Conform procurorilor, mobilizarea parţială sau generală a armatei putea fi declarată numai cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, în cazuri excepţionale. 

    Fostul preşedinte este cercetat în partea disjunsă din dosarul în care generalul (r) Mihai Chiţac a fost deja trimis în judecată pentru moartea a patru persoane, în faţa Ministerului de Interne, în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990.

     

    12 iunie 2008 12:16

    reporter Cristi Ciuperca

    editor Ionela Tudor

     

    Comemorarea victimelor Mineriadei din iunie 1990

    ASOCIATIA VICTIMELOR MINERIADELOR
    1990-1991 DIN ROMANIA
    str. Batistei nr. 11, sect. 2, Bucuresti,
    tel/fax: 021.310.73.32 / 0766.482.999 / 0724.363.418

     

    Comemorarea victimelor

    Represiunii din iunie 1990

    si

    Rememorarea

    tragicelor evenimente iunie 1990

     

    Vineri 13 iunie 2008, incepand cu orele 14:00.

    Actiunea se va desfasura in Piata Universitatii – Crucea Victimelor Mineriadelor.

     

  • FACEBOOK

  • STATISTICI SITE

  • Taguri

  • Calendar

    noiembrie 2018
    L Ma Mi J V S D
    « oct.    
     1234
    567891011
    12131415161718
    19202122232425
    2627282930  
  • Comentarii Recente

  • Articole Recente

  • Categorii