• SONDAJ

  • Presa internationala comenteaza pe larg a cincea mineriada

    Presa internationala comenteaza pe larg a cincea mineriada

    Mass-media internationala a acordat ample spatii grevei minerilor din Valea Jiului. Comentariile, in marea lor majoritate pline de obiectivitate, releva faptul ca provocarea de tulburari grave de catre mineri este ultimul lucru de care Romania avea nevoie in acest moment.Canalele de televiziune CNN si Euronews au prezentat informatii referitoare la marsul minerilor spre Bucuresti. Cele doua posturi au mentionat faptul ca minerii au reusit sa treaca de barajele fortelor de ordine. „Altadata, favoriti fii ai regimului comunist, minerii romani sint afectati acum de o necesara reforma financiara. Minerii cistiga circa 90 de euro pe luna, de doua ori salariul mediu din Romania”, comenta Euronews.Cotidianul italian „Il sole 24 ore” consacra un amplu articol agravarii crizei economice si sociale din Romania. „In orele acestea, este in joc credibilitatea unei tari care, timp de aproape 10 ani, nu a reusit sa determine demararea reformei economice, in ciuda potentialului, indiscutabil, al unei piete interne de 23 de milioane de consumatori”, se arata in articol. Ziarul italian reaminteste ca, dupa evenimentele din decembrie „89, Silviu Brucan preconiza ca Romania are nevoie de 20 de ani pentru a deveni o democratie deplina. Revenirea minerilor la portile Bucurestilor, conchide cotidianul italian, ne face sa credem ca trebuie adaugati inca 10 ani la aceasta cifra.Postul de radio Deutsche Welle afirma ca, „in cazul in care mineriada din 1999 isi va atinge scopul, va duce la declansarea haosului si instaurarea unui regim antidemocratic”. „In acest moment, apreciaza comentatorul german, Romania nu mai poate iesi singura din criza, iar daca organismele financiare internationale isi vor retrage sprijinul pentru o perioada de timp nedefinita, soarta tarii este ca si pecetluita”.La rindul sau, cotidianul maghiar, „Magyar Nemzet” sustine ca, in ultimul timp, a devenit clar faptul ca actiunea „armatei negre” a minerilor este cauzata nu atit de conditiile sociale in care traiesc, ci, mai degraba, de instigarea lor de catre anumite forte de opozitie, in speta Partidul Romania Mare. Liderii PRM folosesc multimea intaritata ca instrument pentru a pune guvernul si pe presedinte intr-o situatie cit mai grea, iar Radu Vasile si echipa sa se afla in fata unei decizii deloc de invidiat. Cabinetul nu poate ceda presiunilor deoarece ar ingropa propriul program de reforme, concluzioneaza cotidianul ungar. Minerii impotriva foamei, titreaza saptaminalul bulgaresc „Sega”Revista bulgara „Sega” afirma, in articolul intitulat „Minerii impotriva foamei”, ca, spre deosebire de mineriadele anterioare, sarcina minerilor din Valea Jiului pare acum mult mai usoara – sa dea jos un guvern si asa fragil, parasit de FMI si hulit de propriul electorat. Comparativ cu colegii lor bulgari, minerii din Valea Jiului sint adevarati milionari, comenteaza autorul articolului. Aceasta bunastare aparenta este amenintata de decizia guvernului condus de Radu Vasile de a inchide, pina la sfirsitul lunii ianuarie, 49 de unitati industriale cu mari pierderi, printre care cinci mine din Valea Jiului.In fruntea minerilor se afla, din nou, Miron Cozma, care a fost eliberat in urma cu citeva luni din inchisoare, dupa executarea unei condamnari de 18 luni pentru port ilegal de arma, se arata in articol. Intre timp, el a devenit vicepresedinte al partidului ultranationalist Romania Mare, fapt care explica inversunarea sa impotriva guvernului Vasile. O eventuala infringere ar insemna pentru Cozma nu doar o ruptura definitiva cu politica, ci si intrarea, mai mult ca sigur, in inchisoare, sub acuzatia de subminare a autoritatii de stat, opineaza autorul articolului.Blocarea drumurilor in Valea Jiului a fost o greseala, este de parere semnatarul analizei, deoarece aceasta masura a guvernantilor a fost receptata drept o declaratie de razboi impotriva grevistilor. De asemenea, el considera ca, in cazul in care minerii ar fi avut permisiunea de a protesta de la inceput la Bucuresti, autoritatile romane ar fi avut mult mai putine probleme. „Miza este astazi mult prea mare. Deja nu mai este vorba despre salarii, ci despre o lupta pe viata si pe moarte intre fortele care militeaza pentru continuarea reformelor economice si cei care doresc sa intoarca lucrurile la inceputul anilor ’90”, se arata in articol. Minerii din toata lumea se comporta la felCotidianele britanice „Financial Times”, „Daily Telegraph” si „The Guardian” au prezentat ample articole si relatari despre actiunile minerilor. Marea Britanie s-a confruntat, de-a lungul timpului, cu miscari sociale de amploare ale minerilor, ultima actiune desfasurindu-se in vara anului 1993, cind peste 15.000 de demonstranti au strabatut capitala, instalindu-se in Hyde Park, dupa un mars de 300 de kilometri, fara ca fortele de ordine sa intervina. Seful guvernului de atunci, John Major, a primit o delegatie a minerilor, care a prezentat o lista cu 15 revendicari. Printre ele se afla revizuirea deciziei de inchidere a 20 de puturi de exploatare carbonifera, decizie luata ca urmare a unei analize temeinice din care rezulta ineficienta continuarii productiei. Initial, s-a convenit inchiderea in etape a minelor, dar cu aplicarea, in paralel, a unui amplu program de reprofilare profesionala. Expertii britanici apreciaza ca executivul de la Bucuresti trebuie sa angajeze negocieri directe cu delegatia minerilor, altfel risca manifestari sociale de amploare, in conditiile unei societati afectate de masuri reformatoare cu efect imediat si nepopular. CAMELIA MUNTEAN

    Sursa: Evenimentul Zilei, 23.01.1999

    Pe 15 februarie, minerul-infractor ar putea fi condamnat definitiv la cel putin 20 de ani de puscarie

    Pe 15 februarie, minerul-infractor ar putea fi condamnat definitiv la cel putin 20 de ani de puscarie

    Ghid de infundat Cozma

    Pe 15 februarie, minerul-infractor ar putea fi condamnat definitiv la cel putin 20 de ani de puscarie Aproape ca ramii interzis, ca cetatean al unei tari ce se vrea democratica, cind pe ecranele televizoarelor apare Miron Cozma si spune ca el nu va mai discuta cu justitia romana si ca nimeni nu va avea curajul sa-l aresteze, amenintind cu o a sasea mineriada devastatoare. E clar ca Miron Cozma l-a lasat in urma rau de tot pe prietenul sau Vadim Tudor, care se smiorcaie intr-o gazeta grotesca si „se da dupa gripa” ca sa nu-l stringa latul. Cozma a facut ceea ce nimeni n-a avut curajul pina acum in Romania. El pur si simplu a creat o „zona interzisa justitiei” in jurul sau. Acesta insa este un semn clar de terorism justitiar. Va prezentam mai jos citeva din pirghiile democratice prin care poate fi pus cu botul pe labe primul terorist al Romaniei. In afara citorva procese de senzatie care se anunta in urma ultimei mineriade, Miron Cozma mai are pe rol patru procese penale la diverse instante din tara, in diferite faze de judecata. La majoritatea Cozma refuza sistematic sa vina, in unele cazuri ajungindu-se la un numar de termene absolut aberant. La Pitesti, pe rolul judecatoriei din localitate exista dosarul 756/1998 (cu ziaristul Gigi Nicolau) – termen 22 februarie – si dosarul penal 10207/1998 (cazul „Vega”) – termen 18 februarie. Primul se afla la al 35-lea, iar al doilea la al 26-lea termen de judecata. Un al treilea dosar penal, 6960/1998, se afla la Tirgu Jiu pentru o infractiune din 14 februarie. Insa cel mai important dintre procesele lui Cozma, cel privind mineriada ’91, se afla in recurs la Curtea Suprema de Justitie.In mod normal, judecatorul, dupa citarea obisnuita a inculpatului, judecat in stare de libertate, emite un mandat de aducere. Dupa citeva mandate de aducere nepuse in executare dintr-o eventuala neglijenta a politistilor care se fac doar ca-l prind pe Cozma, judecatorul poate sa-i amendeze sau sa sesizeze Parchetul Militar pentru arestarea celor care nu-si fac datoria. In cel priveste pe inculpat, in cazul nostru Miron Cozma, judecatorul poate sa-l aduca emitind un mandat de arestare pentru sustragerea de la cercetarea judecatoreasca. Cel mai interesant dintre procesele lui Cozma, cel al mineriadei ’91, ar putea fi din punctul de vedere al lui Cozma (fuga de catuse) aparent cel mai usor, intrucit minerul-infractor se afla doar la al doilea termen. Insa Miron Cozma se insala amarnic intrucit la Curtea Suprema nu-l va avea in fata pe judecatorul Dinu, ci un complet condus de judecatorul Stefan Mateescu, unul dintre cei mai aspri si mai drepti judecatori din Romania. Dupa admiterea recursului Parchetului, Miron Cozma ar putea, pe 15 februarie, sa fie condamnat definitiv la cel putin 20 de ani de puscarie. Daca judecatorul Dinu ar fi vrut, Miron Cozma putea fi trimis in judecata pentru subminarea puterii de stat.

    Judecatorul Dinu Marin prosteste o tara intreaga incercind sa ne convinga ca eliberarea lui Miron Cozma prin schimbarea incadrarii juridice, din subminarea puterii de stat si infractiuni grave la CFR in tulburarea linistii publice, este cea mai dreapta si mai inteleapta sentinta. Dupa parerea noastra asta nu face decit sa atraga si mai mult rusinea asupra justitiei romane. Si aproape ca nu-ti vine sa crezi ca nici unul din judecatorii si penalistii de marca din aceasta tara nu reactioneaza in nici un fel cind Dinu Marin repeta si repeta ca Miron Cozma nu putea fi condamnat pentru subminarea puterii de stat intrucit fapta ar fi trebuit sa fie savirsita de cel putin trei persoane.Probabil insa ca Dinu Marin nu a citit rechizitoriul in totalitatea lui si nici dispozitivul – adica partea finala prin care inculpatul este trimis in judecata. Din rechizitoriu reiese, pe de o parte, ca o multime de oameni (mineri si nemineri) a venit la Bucuresti sa rastoarne guvernul si, pe de alta parte, ca Miron Cozma este singurul care i-a indrumat. Dispozitivul rechizitoriului conchide: se trimite in stare de judecata inculpatul Cozma Miron pentru infractiunile prevazute si pedepsite de art. 162 alin. 2 cp (subminarea puterii de stat), art. 274 – alin. 2, 275 – alin. 3, si 276 – alin. 3 (toate infractiuni contra sigurantei pe caile ferate pedepsite cu pina la 20 de ani de inchisoare), cu aplicarea art. 31 – alin. 2 cp. Acest ultim articol, care se refera la participatia improprie, este un rafinament juridic pe care putini magistrati il aplica si mult mai putin il inteleg. El spune ca „determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie, la savirsirea unei fapte prevazute de legea penala, de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune”. Asta vrea sa insemne ca Miron Cozma i-a determinat pe mineri sa devasteze o tara intreaga si sa dea jos guvernul, dar ei, minerii, nu sint vinovati, vinovatul principal fiind doar cel care i-a instigat (determinat). Poate unii ar vrea sa zica, asa cum a aratat-o si Cozma in timpul procesului, ca, de fapt, Ion Iliescu, Virgil Magureanu si altii ar trebui sa cada sub incidenta art. 31. Judecatorul Dinu Marin nu l-a audiat pe Magureanu, dar pe Ion Iliescu l-a avut in mina, ca martor. In acel moment, in loc sa faca un circ judiciar cu pupaturi si urale ca la o sedinta de pe vremea lui nea Nicu, asa cum s-a intimplat, judecatorul (daca n-ar fi fost simpatizant PDSR si aspirant PRM) ar fi trebuit sa extinda pe loc cercetarea judecatoreasca. N-a facut-o si, mai mult, a schimbat incadrarea juridica netinind deloc cont de articolul 31 nici la subminarea puterii de stat, si nici la infractiunile pe calea ferata. In ce priveste aceste infractiuni foarte grave, judecatorul Dinu Marin uita sa spuna ca la dosar se afla numeroase adrese ale Ministerului Transporturilor care arata ca, in septembrie 1991, in timpul mineriadei, circulatia trenurilor dinspre Valea Jiului era oprita. Probabil ca recursul ce se va judeca pe 15 februarie la Curtea Suprema va reusi sa spele definitiv rusinea adusa de judecatorul Dinu Marin justitiei romane si sa dovedeasca ca Miron Cozma trebuie sa primeasca pedeapsa pe care o merita si pe care legea penala o cere.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 05.02.1999

    In 13-15 iunie 1990, minerii au fost indrumati de ofiterii serviciilor secrete

    In 13-15 iunie 1990, minerii au fost indrumati de ofiterii serviciilor secrete

    Procurorii militari Voinea, Popov si Surdescu limpezesc apele mineriadelor In 13-15 iunie 1990, minerii au fost indrumati de ofiterii serviciilor secretePentru prima data, ieri, trei procurori militari cu functii importante au nominalizat institutiile care i-au chemat, condus, calauzit, precum si gazduit pentru citeva zile in doua unitati militare din Bucuresti pe mineri. Procurorii militari Dan Voinea, Mihai Popov si Gheorghe Surdescu au avut, in mai mare sau mai mica masura, curajul sa spuna ce s-a facut, dar, mai ales, ce nu s-a facut in dosarul „mineriada din iunie ’90” si de ce nu s-a facut. Col. Popov promisese finalizarea anchetei in 1998Procurorul general al Parchetului Curtii Militare de Apel, colonelul magistrat Mihai Popov nu se mai ocupa de dosarul celei de-a treia mineriade, din 13-15 iunie ’90. Totusi, colonelul Mihai Popov, care la inceputul anului 1998 a promis ca va finaliza dosarul in urma anchetarii a peste 40.000 de mineri si a eventualei inculpari a peste 1.000 de persoane, a venit ieri sa spuna presei ca un anume personaj dintr-un serviciu secret, audiat ca martor ar fi fost implicat in masluirea unor probe privind asa-zisa vinovatie a lui Marian Munteanu, caruia i s-a stabilit clar nevinovatia. Intrebat daca respectivul personaj din serviciul secret implicat in cazul Marian Munteanu ar putea fi fostul adjunct al lui Virgil Magureanu, respectiv generalul SRI Mihai Stan, demis anul trecut din SPP, in urma afacerii „Tigareta II”, Popov a spus ca nu stie. Cele patru dosare instrumentate de Gheorghe SurdescuDesi a inceput prin a spune ca tot materialul probator preluat de la colonelul Popov, in septembrie 1998, a primit neinceperea urmarii penale, maiorul magistrat Gheorghe Surdescu a evidentiat in mod elegant meritul echipei condusa de colonelul Popov, care a reusit sa salveze de la prescriere dosarul prin trimiterea in judecata pentru patrunderea abuziva in sediile unor institutii publice a fostului lider al minerilor Nicolae Camarasescu. Practic, Surdescu a dat viata, daca se poate spune asa, unui adevarat dosar al mineriadei din ’90, intrucit a ordonat materialul probator in patru dosare penale distincte. Dosarul 74/P/98 se refera la cele patru victime prin impuscare din data de 13 iunie 1990. Mocanu, Drumea si Lepadatu au fost impuscati in fata MI, iar Dunca a fost impuscat in fata la Romarta Copiilor. Cu privire la primele trei victime, Surdescu spune ca este o chestiune de timp gasirea vinovatilor, intrucit in MI, de unde s-a tras, au fost un numar determinat de persoane. Cu privire la cea de-a patra victima este aproape imposibila aflarea adevarului intrucit acolo au fost peste 200 de militari si politisti inarmati.Dosarul 75/P/98 este cel mai important dintre cele patru dosare intrucit ii priveste efectiv pe cei care i-au chemat, calauzit si cazat pe mineri in Bucuresti.Tot ce a putut sa spuna procurorul Surdescu despre dosarul „75” este ca au fost audiate citeva sute de persoane; ca, deocamdata, s-a inceput urmarirea penala impotriva actualului primar al orasului Lupeni, Ioan Napau si a generalului Victor Athanasie Stanculescu, care a apobat cazarea si echiparea cu haine militare, in doua unitati militare, in perioada 15-17 iunie 1990, a numai putin de 958 de mineri. De asemenea, procurorul Surdescu a spus ca acest dosar nu va fi finalizat sub presiunea strazii, ci peste aproximativ trei luni, dupa ce vor mai fi audiati inca vreo 200 de martori importanti. Un alt fapt important este ca in jur de zece persoane din fostul aparat de stat si din serviciile secrete vor fi invinuite in curind. Celelalte doua dosare, „76” si „77”, sint mai putin spectaculoase si se refera la eventualele pagube inregistrate prin pontarea minerilor ca fiind la lucru si prin pierderile datorate inactivitatii lor efective, si la asa-zisul rest de pina la 60 sau 100 de morti care n-au putut fi identificati in Cimitirul Straulesti 2. Vinovatia serviciilor secreteDaca procurorul Surdescu nu a putut sa spuna ce s-a intimplat exact in iunie 1990 si care a fost rolul serviciilor secrete, generalul Dan Voinea a avut curajul sa afirme ca in 1990, puterea de atunci a speculat nemultumirile sociale ale minerilor si i-a folosit pe acestia ca pe o simpla masa de manevra. Asa se explica faptul ca minerii, care nu stiau unde sint anumite sedii de partide sau locuinte particulare ale unor personalitati (Ratiu, Coposu etc.), au ajuns totusi sa devasteze acele imobile. Generalul Voinea este primul care a avut curajul sa acuze raspicat de aceste fapte (calauzirea minerilor prin Bucuresti) fosta unitate UM 0215, creata de Gelu Voican Voiculescu ca serviciu secret subordonat direct primului-ministru si condus atunci de coloneii Calapod si Tache. Maiorul Surdescu a recunoscut ca primul a fost deja audiat. Cu privire la implicarea si a altor cadre din UM 0215 sau alt serviciu secret in mineriada nu s-au mai facut ieri alte dezvaluiri. In valmasagul de informatii, o afirmatie a procurorului Surdescu a trecut aproape neobservata, in ciuda importantei ei. El a spus ca, la un moment dat, cind va fi sa trimita dosarul la instanta va disjunge cauza. Probabil ca acea disjungere se va referi la cei citiva parlamentari, senatori sau deputati din PD si PDSR care, cindva in 1990, au fost impreuna si atit i-a dus mintea. Sa sparga demonstratia din Piata Universitatii folosind politia politica si minerii.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 16.06.1999

  • FACEBOOK

  • STATISTICI SITE

  • Taguri

  • Calendar

    decembrie, 2017
    L Ma Mi J V S D
    « Oct    
     123
    45678910
    11121314151617
    18192021222324
    25262728293031
  • Comentarii Recente

  • Articole Recente

  • Categorii