• SONDAJ

  • Gratierea lui Miron Cozma: act de clementa sau gest electoral?

    Gratierea lui Miron Cozma: act de clementa sau gest electoral?

     Miercuri, 23 iulie a.c., la GDS a avut loc dezbaterea cu tema Gratierea lui Miron Cozma: act de clementa sau gest electoral?, moderata de Rodica Palade si Andrei Cornea, la care au participat reprezentanti ai organizatiilor civice, politicieni, jurnalisti. Publicam in continuare fragmente de la aceasta dezbatere.

    Andrei Cornea (GDS): Acum un an si jumatate ne-am mai adunat aici si am discutat in legatura cu ideea unui recurs in anulare, unei amnistii. Imi place sa cred ca reactia de atunci a societatii civile a avut un oarecare efect, pentru ca un timp nu s-a mai vorbit despre asta. Acum aflam ca chestiunea recursului in anulare e in dubiu, fiindca, chipurile, dosarul e prea gros, zice procurorul general. In schimb, chiar presedintele a vorbit despre posibilitatea unei gratieri. Gratierea e mult prea putin fata de o rejudecare a procesului. Ea il elibereaza pe vinovat, dar nu-l absolva de vina; el nu-si mai executa pedeapsa, dar cazierul ramane si rearestarea este posibila oricand, la orice delict, lucru cu atat mai semnificativ cu cat se stie ca Miron Cozma este in continuare judecat pentru cele ce i se atribuie in timpul mineriadei din ’99. Prin urmare, o eliberare a lui poate fi urmata de o rearestare.

    Suntem intr-un an preelectoral si nu putem sa nu ne gandim ca in spatele intregii povesti este un calcul al presedintelui si al partidului de guvernamant, care incearca sa-si atraga de partea lor un electorat de altminteri destul de dezamagit si care, pare-se, pana acum ar fi votat mai degraba cu PRM.
    Calcul electoral sau nu, se pune firesc intrebarea: este justificata o astfel de gratiere, in ipoteza ca s-ar intampla? Este legitim sa fie gratiat un om care, de fapt, a avut o activitate seditioasa si care a instigat in mod direct la actiuni violente impotriva ordinii democratice de doua ori?
    In textul cererii de gratiere pe care a semnat-o Miron Cozma, el nu-si recunoaste vinovatia. Un om nu poate sa ceara sa fie iertat daca nu-si recunoaste vina.

    Cred ca raportul complicat si sumbru al lui Ion Iliescu cu Miron Cozma ramane o chestiune delicata a istoriei noastre din ultimii 14-15 ani. Ion Iliescu vrea acum in mod evident sa treaca drept un presedinte luminat care, iata, reuseste sa aduca Romania in NATO si in Uniunea Europeana, insa istoria nu poate sa se scrie dupa cum doreste un presedinte, oricat de luminat ar fi. Istoria trebuie sa tina seama si de fata intunecata a lucrurilor. Ion Iliescu trebuie sa stie foarte bine ca nu va putea evita aceasta judecata gratiindu-l pe Cozma, ci dimpotriva, nu va face decat sa sugereze legaturile pe care le are cu liderul minerilor.

    Din aceasta perspectiva as vrea sa amintesc recenta decorare a lui Adrian Paunescu, bardul national, poetul de curte al lui Ceausescu, un lucru rusinos din partea unui presedinte democrat si care vrea sa introduca Romania in Uniunea Europeana. Intrebarea este in ce masura totusi societatea romaneasca, astazi in 2003, poate sa accepte linistita, ca presedintele tarii sa decoreze cu o mana pe cel care l-a elogiat pe Ceausescu si cu cealalta mana sa-l gratieze pe cel care s-a straduit sa rastoarne bruma de democratie care se infiinta in Romania.

    Andrei Oisteanu (GDS): Pare ca bate un vant de restaurare mai mult decat pana acum: numirea lui Octav Cozmanca la conducerea campaniei electorale pare sa anunte ceva de rau augur; decorarea lui Adrian Paunescu si modul pompos in care a fost facuta; mascarada cu inculparea in fine a celor doi ofiteri, Stanica si Creanga, responsabili de asasinarea dizidentului Gheorghe Ursu, dar lasarea lor sa fuga inainte de a fi inculpati si arestati; in fine, dorita gratiere a lui Cozma. Toate astea par a indica o anumita revenire pe pozitii dure a partidului de guvernamant in preajma anului electoral.

    In privinta lui Miron Cozma, ne putem gandi ce va face dupa eventuala gratiere. Cred ca va opta pentru a fi un prosper om de afaceri si intrarea in politica de partea Partidului Romania Mare. Sa nu uitam, Corneliu Vadim Tudor organiza, simultan cu apropierea lui Cozma de Bucuresti in ’99, comitete revolutionare. Este previzibil ca Miron Cozma va deveni deputat sau senator al Partidului Romania Mare si va castiga in felul acesta imunitate parlamentara.

    Ion Iliescu nu s-a schimbat

    Radu F. Alexandru (PNL): Ion Iliescu nu mai are nici un fel de ezitare in a-si exercita imixtiunile grave si inadmisibile in domeniile in care are interes. In cazul de fata suntem din nou martorii felului inadmisibil in care Ion Iliescu intervine in functionarea justitiei. Daca ar fi sa contabilizam datoriile pe care Romania le are la CEDO ca urmare a unei pareri personale rostite de acelasi Ion Iliescu la Satu Mare ne-am da seama de nocivitatea si de felul in care aceste pareri personale schimba cursul firesc al istoriei prezente a Romaniei. In fapt, presedintele tarii are deplina si totala latitudine sa decida asupra unei cereri de gratiere. Cu siguranta, opinia comisiei din Ministerul de Justitie se va alatura mesajelor pe care presedintele le-a primit din partea unora sau altora, pana la urma revenindu-i lui rolul de-a da doar curs unei anumite stari de spirit generale.

    In enumerarea motivelor care pareau sa justifice un gest de clementa dintr-un om cu suflet urias, Ion Iliescu a spus un adevar extraordinar: „Miron Cozma a fost doar un pion. Miron Cozma a fost doar prezent, a fost doar o conjunctura”. Ion Iliescu nu a spus cine a creat acea conjunctura si in numele cui a activat Miron Cozma. Dar nu putem trece peste faptul ca si mineriada din 13-14 iunie ’90, si mineriada din ’91 s-au incheiat cu rezultate cu totul si cu totul satisfacatoare pentru Ion Iliescu.

    Am avut ocazia sa aud o opinie venita din partea unei persoane pe care o pretuiesc in mod deosebit si care spunea: „Trebuie sa recunoastem: Ion Iliescu s-a schimbat”. Nu s-a schimbat. Pe fond, Ion Iliescu este acelasi, are aceeasi sete de putere impotriva intereselor Romaniei. Serban Radulescu-Zoner (Alianta Civica): A pune in libertate un infractor periculos doar dupa 4 ani, este scandalos. Cozma este un infractor care a condus patru actiuni de o barbarie fara margini, prima chiar la chemarea presedintelui Iliescu, cu scopul distrugerii societatii civile si a celorlalte partide politice, chiar de rasturnare a ordinii de drept din Romania.

    Comportamentul d-lui Iliescu mai este revoltator, deoarece incearca sa aduca criminalului Cozma din 1990, cand acesta s-a conformat ordinelor primite de la Bucuresti, si in 1991, cand a fost pare-se tot de coniventa, circumstante atenuante cand, de fapt, acestea sunt agravante. In ’99, Miron Cozma a incercat sa se sustraga executarii unei sentinte judecatoresti. Ba mai mult, a participat la doua incercari in forta de rasturnare a ordinii de drept in Romania, cu sprijinul pe fata al PRM.

    D-na Rodica Stanoiu, cand a fost vorba de acea amnistie, a declarat textual ca, atata timp cat ea va fi ministrul Justitiei, Miron Cozma nu va fi eliberat. Intrebarea mea, evident retorica, pentru d-na Stanoiu este: mai recunoaste declaratia aceasta, urmeaza o demisie de onoare? Mai am o intrebare pentru d-l Adrian Nastase: va contrasemna decretul de gratiere conform prevederilor constitutionale (Art 69, alin. 2 coroborat cu Art. 94, lit. d)? Fara contrasemnatura primului ministru, decretul nu poate fi publicat si nu are valabilitate.
    Propunerea pe care o fac este urmatoarea si apartine Aliantei Civice: strangerea de semnaturi pe un nou protest mai cuprinzator, care sa fie trimis presedintelui Iliescu, guvernului, reprezentantilor Uniunii Europene in Romania si dat in acelasi timp publicitatii. Numai prin actiuni concrete de protest cunoscute in tara si strainatate, putem stopa marsavia punerii in libertate a lui Miron Cozma, printr-un asa-zis act de clementa, in spatele caruia se ascund santaje reciproce.

    Ana Sincai (GDS): Ion Iliescu a propus gratierea lui Cozma nu numai pentru electorat, pentru ca bietii mineri sunt destul de putini acum, ci pentru ca nu doreste sa se afle cei care au tras odgoanele in spatele lui Miron Cozma.
    Mugur Ciuvica (Actiunea Populara): Intre ’96 si 2000 s-au pus pe rol si au inceput anchetele referitoare la toate mineriadele de pana atunci. Probabil ca primul dosar incheiat s-a referit la mineriada din septembrie 1991, dar in anul 2000 generalul Dan Voinea a inaintat in Justitie rechizitoriul cu privire la mineriada din iunie 1990, un rechizitoriu care continea o serie intreaga de dovezi cu privire la abuzurile care s-au facut atunci, cu privire la anumite crime care s-au produs in timpul mineriadei din iunie. Acel rechizitoriu a fost retrimis de curand inapoi la Parchetul General pentru a fi probabil ingropat definitiv acolo.

    Noi, la ASPEC facem o serie intreaga de analize ale vietii politice si ajungem la concluzia ca in ’90 s-a instaurat un sistem mafiot care functioneaza dupa cele mai clasice reguli, care are ca obiectiv final aspectul economic, iar episodul Miron Cozma si mineriadele vin sa sublinieze existenta acestui sistem mafiot.
    In primul rand, de mineriada din ’90 Iliescu nu avea nevoie. Castigasera cu doua-trei saptamani in urma alegerile: Iliescu cu peste 80%, FSN cu peste 60%. Este una din legile de functionare ale unui sistem mafiot: instaurarea terorii. Scenele apocaliptice care s-au petrecut pe strazile Bucurestiului in iunie ’90 au contribuit tocmai la acest lucru.
    O alta lege extrem de dura a unui sistem mafiot este legea tacerii. Nimeni nu spune adevarul, indiferent ca sunt condamnati – cum este cazul lui Miron Cozma -, anchetati sau nu. De aceea, dosarele au intarziat foarte mult in perioada in care justitia a fost libera sa instrumenteze aceste dosare.
    Posibila gratiere a lui Miron Cozma este o alta lege de functionare si de actiune a unui sistem mafiot, care nu-si abandoneaza oamenii, ii protejeaza si-i recupereaza in cazul in care acestia sufera vreun atac din exteriorul sistemului.

    Dosarul mineriadelor in timpul administratiei Constantinescu

    Viorel Ene (Asociatia Victimelor Mineriadelor): Ca victima directa si ca presedinte al Asociatiei Victimelor Mineriadelor am facut cercetari, mai mult de sapte ani si am strans foarte multe informatii, documente. Pana in 1997 nu exista un dosar al mineriadei din ’90, ci doar dosare individuale care erau tratate ca orice dosar de lovire, de vatamare s.a.m.d. In 1997, prin presiunile facute, s-a creat un dosar al mineriadei din 1990. Dosarul din 1991 era in acelasi stadiu de cercetare cu ’90. In ianuarie ’97, cand a fost arestat Miron Cozma, procurorul Cinteza, care avea dosarul din ’91, a refuzat sa faca cercetari si pentru ’90, desi veneau mineri sau alti martori care spuneau: „Domn’e, eu am fost si in ’91, si in ’90”, dar din considerente politice nu s-a vrut cercetarea si pentru ’90. Relatia cu Petre Roman a dus la blocarea cercetarilor dosarului 1990.

    Dosarul ’91 a fost instrumentat, Miron Cozma a fost trimis in judecata, iar dosarul ’90 s-a plimbat prin mai multe maini, ajungand in final la generalul Dan Voinea care a facut trei luni de zile cercetari in Valea Jiului, a instrumentat un dosar foarte bun. Se cunosc autorii, cine i-a organizat, cine a dat ordin. Faptele au fost de natura politica, cercetarea si luarea hotararilor au fost si ele de natura politica. Ajungand in regimul Iliescu, dupa doi ani de zile s-a constatat ca rechizitoriul facut de Dan Voinea nu este bun si a fost retrimis la Parchet.
    Acum doi ani, Miron Cozma a facut o cerere de gratiere asemanatoare, prin care el nu-si asuma raspunderea. Ministerul de Justitie nu si-a dat avizul si Ion Iliescu a refuzat sa semneze gratierea, pentru ca in acelasi timp avocatii lui Miron Cozma si el personal doresc recurs in anulare.

    Daca in perioada ’96-2000, acest dosar ar fi progresat, acum d-l Iliescu, chiar daca ar fi fost aparat de imunitate si n-ar fi fost pedepsit pentru ’90, nu si-ar mai permite sa acorde gratiere lui Cozma. Consider ca este o vina a vechii guvernari ca n-a rezolvat dosarul ’90, pentru ca in actuala conducere nu vad cum s-ar mai rezolva.
    Zoe Petre (Actiunea Populara): Nu stiu de unde are d-l Ene informatia ca dosarul ’91 era in acelasi stadiu ca dosarul ’90. Din informatiile mele – poate sunt eronate – dosarul ’91 era foarte avansat in ianuarie ’97.
    In al doilea rand, dosarul 1991 privea atentatul la institutiile fundamentale ale statului. Presedintele Constantinescu personal l-a aparat impotriva tuturor pe procurorul Dan Voinea, pentru ca au existat niste presiuni uriase pentru ca Dan Voinea sa nu faca acest lucru. D-l Petre Roman, care a fost sustinut mai degraba de unii dintre dvs. decat de mine, nu si-a ingaduit niciodata sa intervina direct in relatia cu presedintele in sensul uneia sau alteia dintre optiuni. Justitia si-a urmat cursul. Cred ca e mult prea simplist sa spunem: a fost o ingerinta politica, dar n-a fost destul de buna.

    Gratierea – gest electoral care nu serveste PSD

    Alexandru Lazescu (MIX FM): Ion Iliescu, chiar daca respinge cererea de gratiere, a castigat niste puncte in perspectiva unei orientari ca strategie politica pe teren. El se pozitioneaza si are nevoie de puterea unui partid politic. O prima miscare a dat-o prin plasarea lui Cozmanca in conducerea operationala a partidului, dar pe de alta parte el are nevoie ca PSD sa obtina un scor foarte important, astfel incat, ca presedinte al PSD, el sa mentina o influenta considerabila in Romania fara a detine functia executiva. Ion Iliescu a calculat de asemenea ca influenta externa si costul politic este suportabil. Eu nu ma astept ca o astfel de discutie, chiar si gestul de gratiere sa provoace mari probleme din punctul de vedere al pozitionarii externe.

    E clar ca Miron Cozma nu va putea sa fie explicit impotriva lui Ion Iliescu, daca va fi gratiat. Deci nu va putea fi folosit de Vadim, de exemplu, ca un cap de atac impotriva lui Ion Iliescu personal. Exista probabil cateva zeci bune de procente in Romania care nu-l privesc deloc rau pe Cozma. Este categoria care-l intereseaza din punct de vedere electoral pe Ion Iliescu, e categoria oamenilor muncii care vad in aceste izbucniri impotriva sistemului partea justitiara, ceea ce va capitaliza probabil din punct de vedere electoral.

    Livius Ciocarlie (GDS): Vreau sa atrag atentia asupra argumentului umanitar. D-l Iliescu spune ca 18 ani e mult. Intr-adevar, pare mult si de aici se poate naste un sentiment de compasiune care sa sprijine actiunea lui. Or, in realitate este un fals argument, pentru ca nu e vorba de a fi eliberat la 15 ani, la 12 ani, la 10 ani, ci cand nu a facut nici un sfert din durata pedepsei. O asemenea gratiere are deja o semnificatie clara, si anume ca nu a fost foarte grav ce a facut Miron Cozma, ba mai mult, ca ce s-a intamplat in ’99 nu-i agraveaza situatia in asa masura incat cei 4 ani sa nu fie prea mult. Asta deja devine o ingerinta in actiunea justitiei, pentru ca-i sugereaza pur si simplu ca nu este cazul sa dea curs acelui dosar care probabil nici nu va mai vedea vreodata salile tribunalului.

    Adrian Cioroianu (PNL): In opinia mea, presedintele Iliescu face o mare greseala. Am fost unul dintre cei care s-au iluzionat nu neaparat intr-o schimbare a presedintelui Iliescu, cat intr-o abilitate a domniei sale de a se da in ton cu vremurile, ceea ce e o calitate, in primul rand tinand seama de presedintele Iliescu cel care a fost pana in ’96. Ceea ce ma ingrijoreaza este ca d-l Iliescu vrea sa dea senzatia ca cei care l-au ajutat la un moment dat sunt rasplatiti cum trebuie. Fie ca este vorba de premierea sau decorarea lui Adrian Paunescu, fie ca este vorba de gratierea lui Miron Cozma.

    Cui serveste acest gest? Serveste oare PSD? Permiteti-mi sa am mari indoieli. Eu cred ca personaje precum Adrian Paunescu sau Miron Cozma sunt persoane care, dincolo de vointa mai mult sau mai putin expresa a presedintelui Iliescu, sunt trecute pe o linie moarta de generatia mai noua din PSD. Am impresia ca cei din jurul lui Adrian Nastase il lasa pe Adrian Paunescu sa se dea in spectacol la orice televiziune doreste, tocmai in ideea ca el astfel nu mai este activ in campul politic. E drept, s-ar putea argumenta orientarea spre stanga a PSD, intentionata in ultima vreme prin alianta cu PSM, dar chiar si in aceste conditii povestea cu Miron Cozma mie mi se pare mai profitabila pentru un gen de partid iubitor al haosului precum PRM.

    Ion Varlaam (Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi): Va aduc aminte de un eveniment care a avut loc tot in aceasta sala in ziua de 16 sau 17 iunie 1997, fiind de fata mai multi membri ai guvernului. Intre altii, d-l Dejeu, ministrul de Interne, si d-l Valeriu Stoica. Din declaratiile lor am aflat ca nu exista nici o secunda din evenimentele acelea din iunie 1990 care sa nu fi fost inregistrat intai pe banda video si apoi in procese verbale de catre chiar faptuitori si pe care ministrul de Interne le-avea intr-un seif la minister si ca nu exista nici un fel de indoiala in ceea ce priveste autorii faptelor: cine a dat dispozitiile, care au fost discutiile dintre ei, cine erau persoanele de fata. In momentul in care noi am intrebat: „Daca aveti toate aceste elemente, de ce nu-i puneti pe faptasi sub urmarire si nu incepeti cu mineriada din 1990, care din punct de vedere politic si uman a fost mult mai grava decat cea din 1991?”. Si d-l ministru de Justitie a raspuns: „Avem cu totul alte prioritati politice si nu vom pune in discutie mineriada”.

    Nimeni din clasa politica de astazi si in special partidul la putere nu este dispus sa vada deschizandu-se cu adevarat un proces al mineriadelor, pentru ca mineriadele sunt faptul generator al actualului regim politic. Exista o complicitate tacita a tuturor beneficiarilor actualului regim politic, printre care sunt si reprezentantii opozitiei.
    Z. Petre: Pedeapsa pe care a primit-o d-l Miron Cozma este pedeapsa minima pentru infractiunea la care a fost incadrat. Alternativa a fost cea data de Curtea de Apel, care il trecuse de la subminarea puterii de stat la tulburarea ordinii publice, cu o condamnare de cativa ani. Cand s-a revenit la adevarata incadrare, in Codul Penal aceasta este de minimum 18 ani, pentru ca orice Cod Penal considera ca trebuie aparata existenta statului. Or, problema fundamentala a sefului statului roman actual este ca nu a inteles ce rau a facut statului pe care el il reprezinta.

    Eu cred ca cheia demersului de azi este o negociere pe sub masa cu Vadim, fiindca e foarte clar ca e un semnal care favorizeaza PRM. Sa fie negocierea unei surdine la adresa viitorului candidat la presedintia partidului de guvernamant? Sa fie dimpotriva negocierea unui nou joc pe muchie de cutit, asa incat din nou societatea civila sa-l voteze pe celalalt candidat al PSD ca un salvator?

    Justitia si Presedintia – doua institutii bolnave

    Cristian Levant (Evenimentul Zilei): Trebuie plecat de la aceasta intalnire cu un angajament – sa amendam nu numai posibila gratiere a lui Cozma, judecarea corecta a acestui caz si gasirea vinovatilor, ci si indreptarea a doua institutii foarte bolnave: Justitia si Presedintia. Nu am auzit aici numele lui Virgil Magureanu, care este capul tuturor acestor mineriade, inclusiv a celei din 1999. Virgil Magureanu a recunoscut la postul national de televiziune ca, inainte de a se declansa mineriada ’91, Miron Cozma a venit la el in august sa dea raportul despre ce s-a intamplat in Valea Jiului. A recunoscut ca Miron Cozma era agentul lui de influenta in Valea Jiului, ca si alti lideri sindicali. Unii au ajuns foarte sus in politica.

    Procurorul Dan Voinea a mers foarte departe cu mineriada din ’90, dar dosarul a stopat. Am cerut in numele legii liberului acces la informatii date si nu mi s-a dat raspuns.
    Rodica Culcer (BBC): Tocmai pentru ca este un caz atat de important, va trebui sa facem nu numai un protest, ci o campanie pentru redeschiderea procesului mineriadei din iunie ’90. Sigur ca a existat politica in momentele legate de cercetarea cazului Miron Cozma, pentru ca mineriadele au fost unul din momentele fondatoare ale actualei ordini politice de dupa decembrie ’89. Considerente elementare de realism politic ne spun ca o coalitie, in care Petre Roman era seful unui partid, membru al acestei coalitii, nu putea din motive politice sa abordeze cazul mineriadei din ’90. Ion Iliescu jongleaza cu cele doua posibilitati pe care le are in fata. El poate sa forteze nota cu un recurs in anulare sau poate sa semneze o cerere de gratiere.

    Gratierea ii va aduce poate o parte din simpatiile unor peremisti pe care le avea oricum: n-am crezut niciodata in rivalitatea dintre Corneliu Vadim Tudor si Ion Iliescu, ci intr-o complicitate intre ei, inclusiv la alegerile din 2000. Un Miron Cozma in libertate, fie ca intra in Parlament, fie ca este folosit la actiuni teroriste locale, pentru ca asta a fost pana la urma mineriada, este un element de care sa tinem seama, un pericol. De aceea cred ca ar trebui sa initiem o campanie prin care sa cerem redeschiderea dosarelor din ’90. Sorin Alexandrescu (Actiunea Populara): Ne aflam probabil in fata unicului punct, care poate provoca o aliniere a opozitiei. Un singur lucru este inedit in acest caz si anume faptul ca poate sa fie eliberata de presedintele statului, care este garant al ordinii statului, o persoana care a subminat aceasta ordine de stat de patru ori. Sigur ca trebuie semnat un protest de toate gruparile, partide, tot ce inseamna opozitie astazi, evident in afara de PRM. Eu cred ca trebuie sa incepem o contraofensiva juridica.

    Carmen Musat (Observator cultural): Intr-adevar, pana la a ne opune gratierii, trebuie sa redeschidem sau sa readucem in atentia tuturor problema vinovatiei lui Miron Cozma, pentru ca el practic este condamnat doar pentru o singura infractiune, o singura mineriada. Or, atata vreme cat exista deja antecedente, nu poti gratia cata vreme el este inca sub ancheta si intr-un alt proces.

    Sursa: Revista 22, 08.2003

    President of 1990-1991 Miner’s Victims Association thinks civil society should involve more in peace defense actions

    President of 1990-1991 Miner’s Victims Association thinks civil society should involve more in peace defense actions

    Viorel Ene, president of 1990-1991 Miner’s Victims Association believes the fact that only about 100 persons participated to the “Picket for World Peace” -organized Saturday in Bucharest by the association he leads against war in Iraq- represents “just the beginning of the fight for peace”

    Viorel Ene, president of 1990-1991 Miner’s Victims Association believes the fact that only about 100 persons participated to the “Picket for World Peace” -organized Saturday in Bucharest by the association he leads against war in Iraq- represents “just the beginning of the fight for peace”.

    No other association supported this action. Viorel Ene believes this shows the big problems that civil society has in our country. According to the organizers, this action was meant to sensitize the Romanian public opinion and to send a message of peace.

    Amer Eyada, the representative of the Iraqi community in Romania, attended the manifestation. He thanked the organizers for their concern regarding the fate of the Iraqi people.

    In the same day, in Craiova, a similar protest was organized by Association for Worker’s Emancipation, “Underground” Young’s Movement, National Labor Federation, Social Studies Association and Romanian Council for Peace. Only approximately 110 persons participated.

    Sursa: ro-gateway.ro, 17.03.2003 (Rompres 01.03.2003)

    Nici un vinovat pentru mineriada din septembrie `91

    Nici un vinovat pentru mineriada din septembrie `91

    Dupa aproape doi ani de cind procesul „mineriadei” din septembrie `91 a fost restituit pentru completarea dosarului, anchetatorii Parchetului Militar de pe linga Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti au decis ca maiorul SPP Dorel Gabor este nevinovat. Totusi, procurorii militari promit ca vor continua cercetarile pentru a descoperi conditiile in care au fost ucisi Andrei Frumusanu si Aurica Crainiceanu, in urma cu 13 ani, in timpul „mineriadei” din 1991.

    Pina la aceasta decizie, Dorel Gabor a fost considerat vinovat de moartea celor doi. El era acuzat ca, in timp ce „ortacii” luau cu asalt sediul Guvernului, ar fi lansat catre multimea adunata in Piata Victoriei cele doua proiectile-reactiv care si-au incheiat traiectoria in trupurile celor doua victime.

    Trimis in judecata pentru aceasta fapta, Gabor a fost condamnat initial la opt ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav. Ulterior insa, Curtea Militara de Apel a decis achitarea sa. In motivarea acestei decizii a iesit la iveala ca, in seara de 25 septembrie 1991, in afara cadrelor SPP, sediul guvernului a fost aparat si de alte forte militare pe care anchetatorii nu le-au identificat. Achitarea lui Gabor a fost atacata cu recurs atit de familiile victimelor, cit si de Parchet. In urma recursului, Curtea Suprema de Justitie a decis, pe 10 martie 2001, restituirea dosarului la Parchet pentru completarea anchetei. Prin scoaterea lui Gabor de sub urmarirea penala fara nominalizarea altor posibili vinovati este posibil ca dosarul „Frumusanu-Crainiceanu” sa ramina in categoria celor cu „autor necunoscut”.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 05.06.2003

    Miron Cozma, inca 10 ani de puscarie

    Miron Cozma, inca 10 ani de puscarie

    Procesul „mineriadei de la Costesti” s-a incheiat ieri la Curtea de Apel Bucuresti, unde Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, a fost condamnat la zece ani de puscarie pentru instigare la subminarea puterii de stat. Sentinta nu este definitiva si poate fi atacata cu recurs. Judecati sub aceeasi acuzatie, „locotenentii” lui Cozma, liderii sindicali Romeo Beja, Dorin Lois, Vasile Casapu, Ionel Ciontu si Constantin Cretan, au primit si ei cite” cinci ani inchisoare. Prin aceeasi sentinta, toti cei sase inculpati vor trebui sa plateasca Ministerului de Interne trei miliarde de lei ca daune materiale pentru distrugerea tehnicii de lupta si a echipamentelor politistilor agresati in confruntarile de la Costesti.

    „Mineriada” din ianuarie „99 a fost declansata la scurt timp dupa ce Cozma fusese condamnat, printr-o sentinta definitiva, la 18 ani de inchisoare, pentru implicarea sa in „mineriada” din septembrie 1991. In rechizitoriul intocmit de procurorii Parchetului Curtii Militare de Apel se afirma ca toti cei sase lideri sindicali condamnati ieri au actionat impreuna, „determinind mase mari de oameni, mai ales mineri, dintre care multi erau inarmati cu bite, rangi si topoare, sa comita fapte cu consecinte deosebit de grave”. Este vorba despre un adevarat mars de asalt, a carui tinta finala urma sa fie Capitala. Punctul de virf al acestui mars a fost chiar „episodul” Costesti, care s-a desfasurat ca un adevarat adevarat razboi de gherila, organizat dupa rigorile artei militare.

    Condamnat in patru dosare

    Chiar daca nu este inca definitiva si poate fi atacata, cu recurs, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, codamnarea pronuntata ieri la Curtea de Apel se adauga celei definitive, de 18 ani de inchisoare, pe care Cozma o executa, incepind cu februarie 1999, pentru implicarea in „mineriada” din septembrie 1991, incheiata prin „debarcarea” cabinetului Petre Roman. In ultimii ani, Cozma a facut, fara nici un succes, mai multe demersuri pentru a obtine fie gratierea pedepsei, fie promovarea unui recurs in anulare. Dupa ce sentinta pronuntata ieri va deveni definitiva, chiar si in cazul in care, la un moment dat, ar obtine gratierea pedepsei de 18 ani, Cozma tot nu va putea fi eliberat deoarece va urma sa execute si condamnarea pentru „mineriada” de la Costesti. De asemenea, saptamina viitoare, se va pronunta sentinta, in apel, din procesul „Stoenesti”. In acest dosar, Cozma a fost condamnat, in prima instanta, la sapte ani de inchisoare, pentru impotrivire la executarea unei sentinte si la cinci ani pentru tulburarea linistii publice. Un alt dosar deja incheiat prin sentinta definitiva este cel in care Cozma a fost condamnat la un an de inchisoare pentru ultragierea fostului prefect Nicolae Curcaneanu. In schimb, dosarul „Vega”, in care Miron Cozma a fost judecat pentru agresarea unui ziarist intr-un bar, a fost deja prescris.

    Liderul disponibilizatilor din Oltenia contesta condamnarea

    Liderul minerilor disponibilizati din Oltenia, Constantin Cretan, a declarat ieri ca va face apel la decizia Curtii de Apel Bucuresti prin care a fost condamnat la inchisoare, alaturi de Miron Cozma si alti patru lideri sindicali, in dosarul Costesti. Constantin Cretan a fost condamnat la cinci ani de inchisoare pentru instigare la subminarea puterii de stat si spune ca va contesta decizia la Inalta Curte de Casatie si Justitie, considerind ca sentinta este „una politica”. Presedintele Ligii Miron Cozma spune ca, „daca justitia ar fi fost corecta si nu oarba, ar fi trebuit sa trimita dupa gratii si alti lideri ai minerilor care au semnat, cu Radu Vasile, Pacea de la Cozia”.” Cretan afirma ca in protocolul incheiat dupa episodul „Costesti” se spune ca autoritatile statului nu vor actiona impotriva nici unui lider sindical participant la mineriada din ianuarie 1999, dar prevederile acestui act nu au fost respectate. Cretan contesta si decizia prin care cei sase lideri sindicali trebuie sa plateasca, in solidar, 3 miliarde de lei drept despagubiri catre Ministerul de Interne. (Claudia Tipluica)

    Sursa: Evenimentul Zilei, 13.12.2003

    Miron Cozma, condamnat la sapte ani pentru mineriada de la Stoenesti

    Miron Cozma, condamnat la sapte ani pentru mineriada de la Stoenesti

    In procesul mineriadei de la Stoenesti, Miron Cozma a fost condamnat, miercuri, la sapte ani de inchisoare, sentinta survenind pedepsei de zece ani de detentie aplicate liderului minerilor din Valea Jiului pentru mineriada de la Costesti, din 1999. Tribunalul Bucuresti a respins apelul declarat de liderii minerilor Miron Cozma si Romeo Beja. Potrivit sentintei judecatoriei, Miron Cozma a primit o pedeapsa de sapte ani de inchisoare pentru instigare la nerespectarea unei hotarari judecatoresti. Romeo Beja a primit o pedeapsa de cinci ani si jumatate de inchisoare, Sterian Casapu – cinci ani de inchisoare, iar Dorin Lois – patru ani de inchisoare, toti trei fiind condamnati pentru favorizarea infractorului. Tribunalul Bucuresti a stabilit, miercuri, ca pedepsele lui Casapu si Lois sunt gratiate. 

     Sursa: Adevarul, 18.12.2003

    Miron Cozma, 10 ani de puscarie pentru mineriada de la Costesti

    Miron Cozma, 10 ani de puscarie pentru mineriada de la Costesti

    Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, s-a mai ales cu inca 10 ani de puscarie. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti l-au condamnat, ieri, pe „Luceafarul huilei” la zece ani de detentie pentru instigare la subminarea puterii de stat in dosarul privind mineriada de la Costesti, din ianuarie 1999. Pentru aceeasi infractiune, alti cinci lideri ai ortacilor – Romeo Beja, Doru Lois, Ionel Ciontu, Vasile Lupu si Constantin Cretan – au fost condamnati la cate 5 ani de inchisoare. Totodata, Cozma si locotenentii sai trebuie sa plateasca in solidar 3 miliarde de lei despagubiri catre Ministerul de Interne. Decizia CAB poate fi contestata la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Amintim ca, in 15 februarie 1999, Miron Cozma a fost condamnat definitiv de Curtea Suprema de Justitie la 18 ani de inchisoare pentru mineriada din septembrie 1991.

    Sursa: Iulius Cezar, Adevarul, 13.12.2003

  • FACEBOOK

  • STATISTICI SITE

  • Taguri

  • Calendar

    august, 2017
    L Ma Mi J V S D
    « Iul    
     123456
    78910111213
    14151617181920
    21222324252627
    28293031  
  • Comentarii Recente

  • Articole Recente

  • Categorii