• SONDAJ

    [socialpoll id="2304033"]
  • Cozma, condamnat si arestat pentru a treia oara

    Cozma, condamnat si arestat pentru a treia oara

    Miron Cozma a fost condamnat ieri la 10 ani de inchisoare pentru mineriada de la Costesti, prin sentinta definitiva si irevocabila. La auzul sentintei, Cozma a organizat o conferinta de presa si a acuzat ca este victima unei decizii politice. Apoi a fost saltat din trafic si dus in arest.

    In acelasi dosar au fost condamnati si ceilalti cinci lideri sindicali ai minerilor – Romeo Beja, Dorin Lois, Ionel Ciontu, Vasile Lupu si Constantin Cretan – care au fost alaturi de Cozma in fruntea minerilor care au marsaluit catre Bucuresti in ianuarie 1999. Fiecare dintre acestia a primit cinci ani de inchisoare.

    Toti sase au contestat la Inalta Curte sentinta de condamnare din decembrie 2003 a Curtii de Apel Bucuresti, dar instanta suprema le-a respins recursul.

    Bilbele lui Iliescu

    Aceasta sentinta il trimite din nou pe Miron Cozma la inchisoare. El a fost eliberat anul acesta, in luna iunie, in urma unui decret de gratiere semnat de fostul presedinte Ion Iliescu inca din decembrie 2004. A doua zi dupa gratiere, speriat de reactiile pe care le-a stirnit gestul sau de clementa, Iliescu a revocat gratierea printr-un alt decret, iar Cozma a fost reincarcerat la doar o zi dupa ce fusese eliberat. El a mai stat inca sase luni in detentie, pina cind Justitia a rezolvat complicatiile juridice create de „nehotarirea” lui Iliescu si a decis ca revocarea gratierii a fost ilegala. In final, Cozma a ramas cu 7 ani si 11 luni executati din pedeapsa initiala de 18 ani.

    Avocatii cer eliberare conditionata

    Potrivit avocatului sau, Adrian Roseti, noua pedeapsa de 10 ani urmeaza sa fie contopita cu cea mai veche, de 18 ani, din care o mare parte a fost deja gratiata prin decretul lui Iliescu. „Noi am depus deja o cerere la instanta. In cazul lui Cozma exista aceasta gratiere si se va lua in considerare doar perioada de 7 ani si 11 luni pe care a executat-o deja. Prin contopire cu cea de 10 ani, va rezulta ca mai are de executat doi ani si o luna, adica diferenta dintre noua pedeapsa si cea pe care a executat-o deja. Perioada gratiata nu se va lua in calcul”, ne-a declarat Roseti. Avocatii lui Cozma urmaresc acum o noua strategie prin care spun ca vor obtine din nou eliberarea lui Cozma in maximum citeva saptamini, prin eliberare conditionata. „Acum el va fi incarcerat din nou, nu se poate altfel. Dar, se poate constata ca a executat deja mai mult de doua treimi din pedeapsa de 10 ani si atunci are dreptul la eliberare conditionata. Ne vom adresa Comisiei de eliberare conditionata si credem ca nu vor fi probleme”, a mai explicat avocatul.

    Arestat din trafic

    Ieri, dupa ce a aflat verdictul, Miron Cozma a organizat o conferinta de presa, in care a declarat ca sentinta este una politica, el considerindu-se nevinovat, dar ca se asteapta sa fie arestat. Ceea ce s-a si intimplat imediat dupa conferinta de presa. Miron Cozma a plecat impreuna cu noua sa prietena, Elena, care conducea un Audi A6. La nici o suta de metri de hotelul unde fusese organizata conferinta de presa, masina a fost oprita in trafic de Politia Rutiera, iar mai multi politisti in civil l-au legitimat pe Miron Cozma si l-au invitat sa urce in duba, fara a-i pune catusele.

    Sursa: Narcis Iordache, Claudiu Tarziu, Cristina Hurdubaia, Cotidianul, 28.09.2005

    Suspans in cazul Cozma

    Suspans in cazul Cozma

    Avocatii lui Miron Cozma au depus ieri la Curtea de Apel Bucuresti o cerere de contopire a pedepselor primite pentru mineriadele din 1991 si ianuarie 1999. Dupa solutionarea acestei cereri, va putea fi solicitata instantei punerea in libertate.

    Avocatul Viorel Dumitrescu a declarat, joi, ca cererea de contopire vizeaza perioada executata de Cozma (sapte ani si 11 luni) din pedeapsa de 18 ani gratiata de fostul presedinte cu cea de zece ani confirmata, miercuri de instanta suprema. Astfel, lui Cozma i-ar mai ramine de executat in jur de doi ani de inchisoare, a spus Dumitrescu. Potrivit practicii si precedentelor, in situatia in care o persoana are doua condamnari pentru fapte similare, pedepsele se contopesc, fiind executata condamnarea mai mare.

    In cazul lui Cozma, pedeapsa mai mare – de 18 ani de inchisoare pentru mineriada din 1991 – a fost gratiata de fostul presedinte Ion Iliescu, in ultimele zile ale mandatului sau.

    Atunci cind este vorba despre o pedeapsa gratiata, la cererea de contopire nu se poate ignora faptul ca o parte din condamnare a fost deja executata, a sustinut avocatul. Potrivit legii, Cozma ar putea formula si o cerere de eliberare conditionata, deoarece a executat o perioada mai mare de doua treimi din pedeapsa in dosarul Costesti. Aceasta solicitare nu poate fi luata insa in discutie de instanta decit dupa ce judecatorii s-au pronuntat in privinta contopirii, timp in care este valabila si se aplica sentinta de zece ani, iar Miron Cozma sta in arest.

    Executarea a doua treimi din pedeapsa este numai una dintre conditiile prevazute de lege pentru formularea unei cereri de eliberare conditionata, alte conditii fiind buna purtare si lipsa antecedentelor penale.

    Sursa: Cristina Hurdubaia, Cotidianul, 29.09.2005

    Principalii vinovati pentru mineriada din iunie ’90 – Iliescu, Voican-Voiculescu, Roman

    Principalii vinovati pentru mineriada din iunie ’90 – Iliescu, Voican-Voiculescu, Roman

    2.434 de oameni au raspuns invitatiei organizatiilor studentesti (USR, ASUB si ASSP – UB) de a nominaliza, la 13 iunie a.c., persoanele pe care le considera vinovate pentru mineriada de acum 15 ani. 99,4 la suta din acestia (2.420) considera ca presedintele de atunci, Ion Iliescu, poarta vina pentru acele evenimente tragice. Gelu Voican-Voiculescu, fost vicepremier in primul guvern Roman, ocupa treapta a doua, fiind socotit vinovat de 1.820 de persoane. Locul al treilea este ocupat, la mica distanta de primul-ministru de atunci, Petre Roman, cu 1.724 de nominalizari. Alti actori principali ai evenimentelor din iunie 1990 sunt Miron Cozma, invinovatit de 1.147 de oameni, generalul Mihai Chitac (1.120), Dan Iosif (935) si generalul Athanasie Stanculescu (620). Pe lista mai figureaza Virgil Magureanu (sef al SRI), Razvan Theodorescu (pe atunci directorul general al TVR), Silviu Brucan, generalul Dan Voinea etc. In coada tabelului se afla colonelul Trutulescu, despre care doar 4 votanti cred ca a avut un rol in mineriada, Traian Basescu (7) si Viorel Hrebenciuc (9). S.P.A.  Sursa: Adevarul, 15.06.2005

    Dosarul lui Iliescu privind mineriada din iunie 1990 a ajuns la 250 de volume

    Dosarul lui Iliescu privind mineriada din iunie 1990 a ajuns la 250 de volume

    Fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, ar trebui sa se prezinte astazi la Parchetul Militar, fiind citat pentru audieri in dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Invinuit pentru o serie de fapte, printre care si crime impotriva umanitatii, dosarul lui Ion Iliescu a adunat 250 de volume. Asa stand lucrurile si pentru ca el si-a schimbat avocatul, audierea lui Ion Iliescu ar putea fi amanata pana cand avocatii sai vor studia dosarul. Avand in vedere volumul mare al dosarului, studierea lui s-ar putea intinde pe o perioada de aproximativ trei luni. Maine urmeaza sa fie audiat si ministrul de Interne din iunie 1990, Mihai Chitac. (L.N.)Sursa: Adevarul, 20.06.2005

    Sa nu uitam Piata Universitatii!

    Sa nu uitam Piata Universitatii!

    “Mai bine golan decit activist, mai bine mort decit comunist!”

    15 ani de la debutul fenomenului Piata Universitatii :Inceputul luptei impotriva Romaniei vechi

    La citeva luni dupa caderea regimului Ceausescu, fortele anticomuniste ocupau centrul Capitalei

    In urma cu exact 15 ani incepea, in Piata Universitatii, cea mai lunga manifestatie de protest din Romania. Toti cei de acolo si sustinatorii lor isi asumau zilele de 16-21 decembrie 1989 si isi cautau legitimitatea in continuarea luptei din acele momente. Ei acuzau faptul ca principalele institutii ale statului erau in mina comunistilor, regrupati la conducerea statului pe 22 decembrie. In fruntea lor era Ion Iliescu, devenit peste noapte cel mai puternic om din Romania.

    A fost mai intii consensul antidictatorial de pina pe 22 decembrie 1989, a urmat consensul “antiterorist” de pina la moartea dictatorului pe 25 decembrie.

    In acest timp, doar Doina Cornea parasea FSN-ul, pe 23 decembrie, nemultumita de gorbaciovismul noii puteri de la Bucuresti. Pe 12 ianuarie 1990, societatea romaneasca iesea brusc din consens o data cu manifestatia la care s-a cerut scoaterea in afara legii a PCR. Pe 29 ianuarie, in urma unui miting al partidelor de opozitie, minerii vin la Bucuresti si devasteaza sediile acestora.

    O alta mineriada urmeaza pe 18 februarie si ruptura dintre putere si opozantii ei pare sa devina ireversibila.

    Atmosfera in tara este tot mai tensionata, in conditiile in care puterea detine controlul total asupra televiziunii si radioului publice. In aceste conditii, pe 22 aprilie se declanseaza manifestatia din Piata Universitatii.

    Multime ingenuncheata, cu luminari in miini

    Inregistrari video de atunci arata multimea ingenuncheata, tinind luminari in mina, in timp ce in Piata rasuna piesa “Nopti” a lui Valeriu Sterian. Discursurile din balconul Universitatii aveau un caracter maniheist, opunind piosenia protestatarilor ateismului reprezentat de Ion Iliescu, puritatea celor din Piata intinarii celor de la putere, libertatea si democratia manifestatiei ierahiei coercitive a organelor represive, discursul slobod limbii de lemn comuniste. In Piata erau doar buni, la putere erau doar rai. Tara intreaga era rupta, ireconciliabil, in doua.

    Revendicarile Zonei libere de neocomunism

    Dupa ce Emil Constantinescu a deschis balconul, pe 24 aprilie, aici au luat cuvintul sute de vorbitori care au contestat puterea de la Bucuresti si actiunile ei, au cerut inlaturarea vechilor comunisti din functiile de conducere, reforme si aflarea adevarului despre evenimentele din decembrie 1989. S-au ridicat baricade, s-au instalat corturi, iar perimetrul de la Universitate a fost declarat “Zona libera de neocomunism”. Mai multi manifestanti au intrat in greva foamei. In zilele de weekend numarul participantilor ajungea la 30.000, conform textelor din presa vremii. Printre cei care au vorbit aici s-au numarat Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Ovidiu Iuliu Moldovan, Victor Rebengiuc, Gheorghe Zamfir, Marian Munteanu, Doina Cornea si multii altii.

    Dinspre putere venea, in acest timp, un discurs incriminator care arata Piata Universitatii drept un loc nociv in care erau la liber toate tarele capitalismului salbatic. Manifestatia si-a pierdut din elan dupa ce FSN, partidul care a organizat alegerile, a zdrobit practic formatiunile de opozitie in urma alegerillor din 20 mai. Era deschis terenul pentru interventia brutala ce a urmat.

    Marian Munteanu, liderul manifestantilor

    Marian Munteanu este figura cea mai proeminenta a Pietei Universitatii. In februarie 1990 se inscrie in organizatia nationalista Vatra Romaneasca. Ascunde faptul si, ca lider al studentilor si al Pietei Universitatii, este elogiat de cele mai importante nume ale culturii romane. In 1991, fondeaza Miscarea Pentru Romania, formatiune politica cu tendinte de extrema dreapta, care se destrama dupa cinci ani. Are o tentativa de a candida la presedintie, in 2000, din partea Aliantei Nationale a lui Virgil Magureanu. Lipsit de orice sansa, se retrage din cursa. A devenit un prosper om de afaceri din comertul cu armament si este surprinzator ca numele sau nu apare in topul celor mai chivernisiti romani.

    Iliescu: “In Piata sint golani si huligani”

    In sedinta CPUN din 24 aprilie 1990, Ion Iliescu deschide seria etichetelor jignitoare pe care le va atribui opozantilor sai. Atunci el a afirmat ca in Piata Universitatii manifesteaza “golani” si “grupuri de huligani”.

    Termenul a fost asumat, devenind marca protestatarilor anti-Iliescu din Romania acelor ani. Manifestantii si-au pus in piept eticheta “Golan”, zona Pietei a primit supranumele de Golania, au aparut cintecele “Imnul Golanilor”, “Vivat Golania”, “Golan Postmortem”.

    De la Paris, dramaturgul Eugene Ionesco se declara “golan academician”. Studentii din Oxford, Sorbona, Cambridge se arata solidari cu spiritul Golaniei.

    “Golaniada” a ajuns in dictionarele enciclopedice

    “Golaniada” a ajuns in dictionarele enciclopedice mondiale, care pot fi consultate inclusiv pe Internet. Dictionarele il mentioneaza si pe cel care a fost la originea termenului: Ion Iliescu. “Presedintele Ion Iliescu i-a numit pe protestatari “golani” (insemnind “huligani”), ceea ce a dat ulterior numele protestului, potrivit dictionarului Wikipedia. In presa romana, protestele ce au urmat alegerilor din Ucraina (2004) au fost comparate cu “Golaniada”, scriu autorii.

    Imnul Golanilor

    “A fost odata ca-n povesti, a fost in Romania

    O gasca mare de golani ce-au alungat sclavia

    Noi nu ne-am confundat nicicind cu oamenii de bine

    Veniti si neocomunisti si fara de rusine.

    Refren

    Mai bine haimana decit tradator,

    Mai bine huligan decit dictator,

    Mai bine golan decit activist,

    Mai bine mort decit comunist,.

    Vrem libertate, nu comunism si nici schimbari de forma

    Si de aceea, securisti, sa nu ne puneti norma.

    Noi nu vrem neocomunism nici neolibertate

    Democratii originale si nici minciuni sfruntate.

    Ne-ati intrebat ce vrem aici, dar stie toata tara

    Noi sustinem punctul 8 de la Timisoara.

    A cazut 473, ce tinea TVR

    Legata in lanturile ei, dar tot degeaba e.

    Alegeri fara comunisti, fara nomenclatura

    Si nu va temeti de golani fara coloratura.

    Din cei care-au murit aici, ne-am reintors naluci

    Sa nu mai fie cum a fost, macelul de atunci.”

    (muzica Cristian Paturca, versuri Laura Botolan)

    Cronologia unei manifestatii-maraton

    21 aprilie: In Piata Aviatorilor are loc un miting PNTCD.

    22 aprilie: Au loc mai multe marsuri si mitinguri in memoria celor morti pe 22 decembrie. Coloana de manifestanti trece pe calea Dorobanti, venind dinspre TVR, cind, de la etajul VII al unui bloc, este aruncat un ghiveci care raneste grav o femeie. A fost, dupa cum sustin mai multi participanti, un moment care a influentat decizia manfestantilor de a continua protestele in Piata Universitatii. Se fac baricade si apar trupe de scutieri care, in cele din urma, se retrag.

    23 aprilie: Miting cu mii de participanti in Piata Universitatii. Se striga lozinci virulente anti-Iliescu. Sint trimise forte ale Ministerului de Interne.

    24 aprilie: La primele ore ale diminetii se efectueaza citeva zeci de arestari, politia loveste manifestantii. Are loc sedinta CPUN-ului, parlamentul provizoriu de atunci. Presedintele Ion Iliescu cere eliberarea “prin forta a Pietei Universitatii”. Seara, in Piata, se aduna 20.000-30.000 de protestatari. Se fac baricade la Strada Batistei si la pasaj. Emil Constantinescu deschide balconul de la Facultatea de Geografie, devenit pentru urmatoarele 30 de zile tribuna Pietei Universitatii.

    27 aprilie: Revendicarile manifestantilor sint formulate intr-un comunicat scris, apropiat ca fond de comunicatul FSN din 22 decembrie si de Proclamatia de la Timisoara. Singura demisie ceruta este a ministrului de interne Mihai Chitac.

    30 aprilie: La ora 20.00, intra in greva foamei 14 demonstranti. Pe 4 mai, numarul acestora se ridica la 56.

    17 mai: Din Piata se solicita naiv trecerea zonei protestatare sub protectia ONU

    20 mai: Au loc alegerile parlamentare si prezidentiale, cistigate cu scoruri covirsitoare de FSN (66%) si Ion Iliescu (85%).

    23 mai: Doina Cornea, in numele Grupului pentru Dialog Social, le cere grevistilor foamei sa renunte la aceasta forma de protest pentru a incepe “o altfel de lupta”

    24 mai: Liga Studentilor, Asociatia 21 Decembrie, Grupul Independent pentru Democratie, Asociatia Studentilor Arhitecti isi anunta retragerea din Piata. In Golania mai ramin aproximativ 250 de oameni.

    Presa lui Iliescu ii terfelea pe manifestanti

    Presa apropiata FSN (formatiunea condusa de Ion Iliescu si Petre Roman), ziarele “Adevarul”, “Azi” si “Dimineata” s-au intrecut in a aduce acuzatii care de care mai fanteziste manifestantilor din Piata Universitatii. “Platiti” din exterior sau de partidele din opozitie, “ drogati” sau “lumpeni” ai societatii au fost calificative date celor care manifestau in “zona libera de neocomunism”. La aceste acuzatii a marsat si TVR, care la aceea vreme ii prezenta pe manifestanti ca fiind “drojdia societatii” si care ar vrea sa rastoarne puterea la indemnul serviciilor secrete occidentale. La vremea respectiva, conducatorii manifestatiei, dar si cei apropiati ei au fost tavaliti prin noroiul inventiilor din presa. Doina Cornea era amanta ba a lui Corneliu Coposu, ba a Regelui Mihai, iar liderul liberal Radu Cimpeanu avea un bordel la Paris. Toti ar fi “actionat” sub conducerea lui Horia Sima, liderul din emigratie al Miscarii Legionare. De altfel, si in 15 iunie, Iliescu sustinea aceast lucru. De asemenea, ziarele amintite sustineau ca manifestantii din Piata Universitatii ar avea drapele verzi (n.r. – steagul Miscarii Legionare). De asemenea, societatea “Timisoara”, care a cerut excluderea din viata publica a activistilor comunisti si a carei activitate era sustinuta in Piata a fost acuzata ca ar vrea, de fapt, “federalizarea” Romaniei.

    Ziarul cel mai virulent era “Azi”, condus atunci si acum de Octavian Stireanu, fost consilier prezidential al lui Iliescu, in prezent senator. La “Azi” a lucrat si Corina Cretu, fostul purtator de cuvint al presedintelui Iliescu.

    13-15 iunie 1990” mineriada care ne-a aruncat in preistorie : Hoarda cu bite si lampase

    La 15 ani de la cea mai crunta dintre mineriade, politicienii si “organele” care au orchestrat-o nu au patit nimic

    Manifestatia-maraton din Piata Universitatii a fost curmata cu brutalitate. Au murit oameni, au fost sute de raniti. Mineriada din 13-15 iunie a aruncat tara in intuneric, iar imaginile represiunii au facut inconjurul planetei, aducind Romania in izolare internationala. Fara indoiala, principalul vinovat moral este omul cel mai puternic al acelor vremuri, Ion Iliescu. Justitia insa nu a facut lumina in acest caz nici pina acum, desi au trecut aproape 15 ani.

    Mineriada din 13-15 iunie 1990 a reprezentat cel mai negru episod din istoria postrevolutionara a Romaniei. Oameni nevinovati batuti in plina strada si apoi arestati de civili. Oficial au murit sase oameni, dar suspiciunile sint ca lista este mult mai mare. Istoricul Andrei Pippidi a comparat evenimentele din 14-15 iunie 1990 cu “Noaptea de cristal”, din Germania nazista, sau cu actiunile echipelor de “camasi negre” ale lui Mussolini, in Italia.

    Bilant: Oficial sase morti, neoficial peste 100

    Peste 550 de persoane, avind contuzii, taieturi, plagi prin impuscare, fracturi au fost tratate in spitalele din Capitala in perioada 13-18 iunie. Pe 29 iunie, conform ziarului “Romania libera”, la Cimitirul Straulesti II au fost sapate gropi comune pentru peste 40 de cadavre, probabil victime ale evenimentelor din 13-15 iunie. Oficial au fost anuntati doar sase morti. Patru persoane au fost impuscate, una injunghiata, iar o alta a facut atac de cord. Viorel Ene, presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor (AVM), ne-a declarat ieri ca, de fapt, au fost peste 100 de morti.

    Arestari fara motiv in plina strada

    In total, in aceea perioada, au fost arestate 1.021 de persoane, multi fiind tinuti in detentie fara nici o explicatie mai multe luni. Unii au fost ridicati de la locurile de la munca sau din spital, cum a fost cazul lui Marian Munteanu. Persoanele retinute in 14 si 15 iunie au fost duse la o unitate militara de la Magurele si la Academia de Politie din Baneasa, unde au fost” maltratate.

    O mare parte din cei arestati au fost eliberati in luna august. Un comunicat comun al Procuraturii Generale si al Ministerului de Interne preciza, pe 25 septembrie 1990, ca se mai aflau in arest 185 de persoane, printre care 36 de minori.

    Minerii, “cazati” in cazarmile armatei, pe banii guvernului

    Fostul ministru al apararii, generalul Victor Athanasie Stanculescu, a precizat pe 25 decembrie 1990, in fata comisiei parlamentare, ca 958 de mineri au fost pastrati in Capitala, la dispozitia fortelor de ordine, pina pe 19 iunie. Acestia ar fi stat in cazarmi si ar fi fost echipati in uniforme militare. “In perioada 14-17 iunie 1990, potrivit dispozitiilor primite din partea guvernului, MApN a asigurat hranirea si echiparea unor forte civile ce au participat la restabilirea linistii si ordinii publice in Capitala”, se preciza intr-un raport dat publicitatii. MApN a distribuit produse in valoare de 886.000 de lei. Cei aproape 1.000 de mineri care au primit uniforme militare nu le-au mai predat unitatii, astfel ca MApN a fost pagubit, in 1990, cu un milion de lei.

    Autoincendierea masinilor politiei, pretext pentru represiune

    Analistul Stelian Tanase a afirmat, intr-un articol publicat de revista “22”, ca incendierea cladirilor oficiale din ziua de 13 iunie a fost asemanatoare cu incendierea Reichstagului, pusa la cale chiar de nazisti. Afirmatiile sale au fost confirmate citeva luni mai tirziu prin publicarea stenogramelor ordinelor transmise de fortele politienesti in ziua de 13 iunie, care au dovedit” strategia de autoincendiere a masinilor politiei, ca pretext pentru a declansa represiunea. Cel care a coordonat actiunea de incendiere a masinilor politiei a fost chiar ministrul de interne, Mihai Chitac.

    Ofiteri de Securitate si SRI, “ghizi” ai minerilor

    Presa a relatat pe larg despre implicarea unor fosti ofiteri de securitate, unii cadre ale SRI, in organizarea minerilor veniti la Bucuresti. Acestia i-au dus pe ortaci la sediile partidelor si ziarelor independente sau la locuintele unor lideri politici ai opozitiei. Unul dintre acestia a fost Nicolae Camarasescu. Fiind in centrul Capitalei, el a observat doua femei care aratau minerilor un articol publicat in ziarul “Romania libera”, in care se afirma ca guvernul este vinovat de violentele din Capitala. Camarasescu i-a condus pe ortaci la sediul ziarului, iar ei au distrus aparatura si au batut pe cine au gasit prin redactie, anuntind ca “Romania libera” nu va mai aparea.

    Dan Voinea, seful Sectiei Parchetelor Militare intre 1998 si 2000, a declarat ca, in evenimente, au fost implicate serviciile secrete, afirmind ca minerii actionau in locurile unde erau dusi de ofiteri. La rindul sau, colonelul Mihai Popov a spus ca mineriada din iunie 1990 a fost planuita cu putin timp inainte, una dintre dovezi fiind pregatirea garniturilor de tren, unele dintre acestea apartinind Regionalei Timisoara. De asemenea, in urma cercetarilor s-a stabilit ca, pe 13 iunie 1990,” doi ofiteri au organizat sosirea la Bucuresti a minerilor, iar unul dintre acestia, imbracat in haine de lucru ca ale ortacilor, i-a condus la diferite locatii.

    Din 2.000 de mineri plecati din Valea Jiului, au ajuns in Bucuresti peste 10.000

    Ionel Ciontu, vicepresedinte al sindicatului Minei Livezeni, a afirmat ca din Vale au plecat circa 2.000 de mineri, insa la Bucuresti erau cel putin vreo 10.000.

    “Acolo erau fete cu totul necunoscute mie”, a precizat Ciontu. “Pentru ce s-a intimplat atunci cred ca ar trebui pedepsiti Petre Roman, Ion Iliescu, Gelu Viocan Voiculescu si N.S. Dumitru. Acestia sint cei care au pus de acea mineriada”, a declarat ziarului “Hunedoreanul” Frederic Cirlig, fost miner la Aninoasa, fost lider sindical. El povesteste ca, inainte de 13-15 iunie, a fost cazat la Hotel Ambasador, in Bucuresti, apoi la Unitatea Militara 01014 din Bucuresti de catre “domnul Iliescu, pentru a sparge studentimea din Piata Universitatii”. Minerilor li se aduceau jumatati de porc, lazi de bere, sticle de coniac Napoleon. Fostul sindicalist mai afirma ca ortacii urmau sa imprastie manifestatia studenteasca inainte de 14 iunie, insa au primit comanda sa astepte.

    Discursul de multumire al lui Ion Iliescu catre mineri

    “Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. (…) Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica ati simtit momentul dificil si cu o daruire exemplara v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noua.(…) Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile. (…) Cu ajutorul dumneavoastra au fost descoperite in subsolul cladirii PNT-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stateau in Piata Universitatii si armament. La cladirea Asociatiei 16-21 Decembrie, depozite de bite si de alte asemenea arme albe, lanturi si asa mai departe. In subsolul cladirii Universitatii s-au descoperit arme: 22 de pusti Jeco, dar care sint arme periculoase in asemenea conditiuni, si saci cu prafuri euforizante pe care probabil ca le-au tot folosit in aceasta perioada. (“) Noi consideram ca raspunderea morala o au si unii gazetari, unii intelectuali care au incitat in aceasta perioada (…) Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta, din partea populatiei Capitalei, pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile. (Aplauze si urale.) (…) Stim ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde, cind va fi nevoie, vom apela! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra (…)”.

    (Complexul Expozitional, 15 iunie 1990)

    Cronologia evenimentelor din iunie 1990

    11-12 iunie: Presedintele Ion Iliescu si premierul Petre Roman hotarasc” lichidarea demonstratiei din Piata Universitatii.

    13 iunie, dimineata: Politia descinde in forta. Cei care faceau greva foamei sint agresati si arestati.

    Apar si “oamenii muncii”. Este atacata si Universitatea. Manifestantii riposteaza.

    ora 14.30: Presedintele Iliescu cere “fortelor fidele democratiei” sa apere institutiile statului. In comunicatul guvernului se afirma ca este vorba de acte de terorism legionar.

    ora 18.00: Sint atacate sediile Politiei Capitalei, MI si SRI. Se arunca sticle incendiare, au loc altercatii violente cu trupele de ordine. Mii de manifestanti ocupa curtea TVR, desi aceasta era aparata. Indivizi inarmati cu ciomege si arme de atac sint lasati de fortele de ordine sa intre in sediul televiziunii. Se inregistreaza violente si este intrerupta emisia.

    14 iunie: Sosesc trenurile cu mineri din Valea Jiului.

    Din balconul sediului guvernului, presedintele Ion Iliescu ii indeamna sa mearga in Piata Universitatii “pentru a face curatenie”.

    La ora sosirii minerilor, in Capitala nu mai aveau loc violente. Studentii prinsi sint batuti cu bestialitate si tiriti in strada. Unul dintre mineri a vrut sa ii taie cu securea capul lui Marian Munteanu.

    Ortacii controleaza actele masinilor si actele de identitate, iar oricine este banuit a fi intelectual sau “golan” este agresat. “Vizite” ale minerilor au loc la sediile unor partide sau ziare.

    15 iunie: Continua arestarile.

    Ion Iliescu: “Minerii au plantat flori”

    Intr-o declaratie facuta televiziunii publice dupa evenimentele din 13-15 iunie, Ion Iliescu a afirmat ca minerii au actionat “patriotic” si ca, de fapt, ar fi curatat Piata Universitatii” si ar fi “plantat” flori.

    Trimisi in infern

    Mircea Surdu este astazi un om de 51 de ani, fara dantura, cu operatie la ficat si la piciorul sting. “Am participat de pe 22 aprilie. Am fost ridicat fara mandat de niste politisti care m-au dus la Sectia 21, actuala 22”, spune Surdu. Aceasta se intimpla pe 15 iunie 1990. Surdu a ajuns la unitatea militara Magurele. Aici a ramas pina pe 19 iunie 1990. “A fost infernul pe pamint. Am fost dus acolo incatusat. Eram sase sute de persoane inchise intr-un hambar. Eram paziti de jandarmi cu ciini lupi. Pe acolo se plimbau si politisti, si mineri. Ne-au culcat pe jos, pe ciment”, isi aminteste Mircea Surdu. “Erau oameni carora li s-a pus pistolul la timpla. Daca voiam sa ne facem nevoile, eram dusi in cimp, unde eram iarasi batuti. Au fost si violuri. De fapt, eu am fost batut pentru ca am incercat sa intervin in apararea unei femei. Au fost oameni cu ochi scosi, cu un plamin sau un rinichi scos, oameni cu miini rupte”.

    Mineriada a dus la izolare internationala

    Intr-o declaratie din 15 iunie, Departamentul de Stat de la Washington aprecia ca “actiunile autorizate de presedintele Iliescu si guvernul sau au lovit in inima democratiei”.

    Se anunta ca administratia americana a hotarit sistarea acordarii de ajutoare economice neumanitare. Marile companii internationale spun si ele ca nu vor investi in Romania datorita orientarii neocomuniste a regimului Iliescu si este aminata primirea in Consiliul Europei. Romania devine practic izolata pe plan international. Media internationala prezinta pe larg evenimentele din 13-15 iunie, inclusiv imagini cu minerii care ocupasera Capitala si bateau pe oricine li se parea ca ar fi intelectual. Ambasadorul SUA la Bucuresti, Alan Green, declara ca “este clar ca in Romania procesul democratic a fost stopat”. Mai mult chiar, pe 20 iunie, ambasadorul american a refuzat sa participe, in semn de protest, la depunerea juramintului de catre presedintele Iliescu.

    Anchetele au batut pasul pe locAnchetele au batut pasul pe loc. Recent, s-a reluat ancheta despre cele intimplate. Asociatia Victimelor Mineriadei considera insa ca Parchetul General nu a procedat corect in ultimele zile, deoarece Petre Roman ar fi trebuit audiat ca “invinuit” si nu ca “martor”. Aceasta solicita demiterea celor care instrumenteaza dosarul “Mineriada din iunie 1990”, pe care ii considera raspunzatori de musamalizarea acestuia. Asociatia mai spune ca la dosar s-ar afla “suficiente” probe pentru incriminarea lui Ion Iliescu sau Petre Roman. De organizarea mineriadei au fost acuzati Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Dan Iosif, N.S. Dumitru, Mihai Stan (fost adjunct SRI), Mihai Chitac, Adrian Sirbu (secretar de stat) si Gheorghe Diamandescu, fost sef al politiei. Printre cei acuzati se afla si Traian Basescu, ministru al transporturilor la aceea vreme, sau actualul ministru Gheorghe Dobre.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 22.04.2005

    Zdrobiti de mineriada

    Zdrobiti de mineriada

    Oameni sechestrati, loviti cu bestialitate, acuzatii absurde si echipe de batausi formate din mineri si politisti. Acestea au fost citeva dintre ingredientele evenimentelor din iunie 1990. Dupa 15 ani, cei maltratati spera sa li se faca dreptate.

    Oameni sechestrati, loviti cu bestialitate, acuzatii absurde si echipe de batausi formate din mineri si politisti. Acestea au fost citeva dintre ingredientele evenimentelor din iunie 1990. Dupa 15 ani, cei maltratati spera sa li se faca dreptate. (Catalin Bulat)

    Pentru ca a dus de mincare celor care, in 1990, manifestau in Piata Universitatii, Elena Necula a fost luata din casa de o echipa formata din politisti si mineri, batuta cu bestialitate, anchetata si retinuta fara nici un temei legal, vreme de mai multe saptamini.
    M-au luat pe sus si m-au scos afara din casa asa cum eram imbracata, adica in maiou si in pantaloni de pijama. Nu stiam ce se intimpla. Cind i-am intrebat, mi-au spus ca sint anchetata pentru ca am tinut sedinte ale legionarilor la mine in casa?, isi aminteste Elena.
    M-au dus cu un ARO la Universitate, unde m-au lovit cu bitele minute in sir.

    Viorel Ene, presedinte al Asociatiei Victimelor Mineriadelor din iunie 1990, isi aminteste de evenimentele din 15 iunie: Am iesit de la metrou la Universitate si am dat de un grup imens de mineri. Au inceput sa ma loveasca in cap cu bitele. In scurt timp am lesinat. Cind mi-am revenit am incercat sa fug spre Ministerul Agriculturii, dar m-au prins din urma si au inceput din nou sa ma loveasca. Aveau bite si furtunuri cu piulite de fier la cap.

    Nicolae Bostinaru, un pensionar bolnav de diabet, a fost luat de acasa de politisti pe motiv ca participase la devastarea Pietei Universitatii. In fapt, fusese denuntat de niste vecini ca fiind membru al partidului PNTCD. Am fost bagat intr-un ARO si plimbat prin oras vreme de mai multe ore, spune Nicolae Bostinaru. Pina la urma am fost dat jos din masina in fata unei unitati militare despre care ulterior am aflat ca era Unitatea 1215 Magurele. Cind am coborit din masina, mai multe persoane in civil au inceput sa ma loveasca bezmetic pina cind am cazut jos.

    Dumitru Feraru, de profesie sofer, a fost luat intr-o masina si dus la Magurele. Pina la urma nu am mai intrat acolo pentru ca, spre norocul meu, nu mai era loc. Spun spre norocul meu pentru ca m-am ingrozit cind am vazut ce era acolo. Oameni batuti in ultimul hal, mai mult morti decit vii. Si acum ma gindesc ca, daca intram acolo, nu mai eram in viata.

    Copiii mineriadei vor dreptate

    Chiar daca erau copii la vremea mineriadei, tinerii care activeaza acum in miscarea studenteasca si-au format o parere despre ce s-a intimplat pe 13-15 iunie 1990. Unii au perceput evenimentele de atunci ca pe o a doua revolutie. Pe masura ce au crescut, au aflat mai multe lucruri de la parinti, profesori, din manuale sau din presa. Parerea lor este ca miscarea minerilor a avut sustinere politica si cer ca justitia
    sa-si faca datoria si sa-i descopere pe vinovati, indiferent ce functii ar avea acum aceste persoane.
    Aveam zece ani in 1990. Imi amintesc ceea ce am vazut la televizor. Erau studenti in Piata Universitatii care manifestau pasnic si-si spuneau golani. Am vazut cum au venit minerii cu autobuze si a fost ca un fel de revolutie, isi aminteste Marian Rujoiu, masterand in filozofie si liderul Uniunii Studentilor din Romania.
    El recunoaste ca nu intelegea prea multe la acea virsta. Am facut asocierea cu Revolutia din decembrie 1989, care tocmai se incheiase si pe care o vazusem tot la televizor. Mi s-a parut ca lucrurile se derulau cam la fel. Acum imi este clar ce s-a intimplat acolo: a fost o manifestatie de strada a minerilor, pusa la cale de nu se stie cine. Acest lucru este si motivatia nemultumirii noastre, faptul ca nu stim cine sint vinovatii. Personal, cred ca fara sustinere politica nu ar fi fost posibila miscarea minerilor, spune Rujoiu.
    El adauga faptul ca, din experienta protestelor de strada organizate ca lider al studentilor, nu este usor sa mobilizezi lumea. Acest lucru presupune costuri mari, pentru portavoce, bannere, ecusoane, hrana si poate si cazare. Bugetul mineriadei si de unde au venit banii ar fi iarasi interesant de aflat?, ne-a declarat Marian Rujoiu.
    Justitia trebuie sa-si faca datoria. Antonio Ciocan Fontanine, presedinte al Asociatiei Studentilor in Stiinte Politice din Universitatea Bucuresti, avea sase ani in 1990. Nu imi amintesc aproape nimic. Tot ce stiu este ca scutierii bateau pe cineva, asta am vazut la televizor. Insa ceea ce am citit ulterior m-a determinat sa-mi formez o opinie. Constat ca democratia in aceasta tara a ramas un ideal atit timp cit, 15 ani dupa Revolutie, nu stim cine sint vinovatii, spune el. Nu as vrea sa numesc pe cineva, nu imi place sa arat cu degetul. Unii vehiculeaza nume, poate ca si eu am o opinie, dar nu vreau neaparat sa o spun. Justitia este cea care trebuie sa aduca normalitatea in tara, chiar si dupa ce a trecut atita timp de anormalitate. A fi o tara europeana inseamna sa avem, in primul rind, o justitie care sa-si faca datoria, afirma Antonio Ciocan.
    Toata lumea stie cine sint vinovatii. Un alt lider al studentilor, Florin Ion, de la Facultatea de Fizica a Universitatii Bucuresti, avea noua ani la vremea mineriadei. El spune ca mare parte a informatiilor le-a primit ulterior, din ziare. (Ana-Maria Vieru)

    Sursa: Evenimentul Zilei, 11.06.2005

    „Criminalii se plimba liberi si rad de noi”

    Criminalii se plimba liberi si rad de noi”

    Ieri, numerosi reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale, dar si persoane fizice au venit inca de dimineata in Piata Universitatii pentru a comemora implinirea a 15 ani de la reprimarea violenta a manifestatiilor anticomuniste. Pe data de 13 iunie 1990, la comanda politica a regimului Iliescu, fortele de asigurare a ordinii (politie si armata) sustinute de organizatii paramilitare au actionat in forta. Sute de persoane au fost arestate, cateva zeci de persoane au fost ranite si cel putin patru persoane au decedat prin impuscare.

    La ora 11.30 membrii Asociatiei „21 Decembrie 1989” au depus o coroana de flori la monumentul „Km 0” din fata Teatrului National. Membrii asociatiei au pastrat un moment de reculegere, dupa care cantautorul Vlad Galis a interpretat mai multe melodii din timpul Pietei Universitatii. Manifestarea initiata de „21 Decembrie” a continuat apoi la sediul asociatiei, fostii „golani” din Piata Universitatii rememorand momentele manifestatiei de acum 15 ani.

    Iliescu, considerat principalul vinovat

    Intre orele 14 si 15 Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 au organizat o adunare publica in fata Palatului Cotroceni. Fostele victime ale mineriadelor au solicitat reprezentantilor Administratiei Prezidentiale continuarea anchetei in cazul represiunii sangeroase din 13-15 iunie 1990 si au cerut ca cei vinovati de crimele de atunci sa fie urgent trasi la raspundere. In jurul orei 15 reprezentantii asociatiei au plecat in mars spre Piata Universitatii, unde s-a tinut o slujba de pomenire si s-a stationat pana la ora 17.30 la troita din fata Teatrului National. Asociatiile neguvernamentale organizeaza anual astfel de manifestari.
    Referitor la evenimentele din 13-15 iunie 1990, majoritatea celor care au avut de suferit in urma actiunii in forta a politiei si armatei este nemultumita de derularea anchetei timp de 15 ani. Redam in cele ce urmeaza declaratiile unor martori importanti ai acelor evenimente:
    l Dumitru Dinca, participant activ si fost grevist al foamei in Piata Universitatii: „Traiesc in conti-nuare o mare dezamagire. Timp de 15 ani nu s-a facut nimic pentru tragerea la raspundere a celor vinovati. Au fost anchete, dar in afara unor persoane neimportante nimeni nu a fost condamnat pentru varsarea de sange de atunci. Am trait mereu cu impresia ca nu se doreste cu nici un chip gasirea vinovatilor. Speram ca acum Traian Basescu, conform declaratiilor facute, sa lase justitia sa-si faca datoria asa cum trebuie. Dorinta mea este sa vad vinovatii judecati si – de ce nu? – condamnati. Iliescu este unul din principalii vinovati si toate probele indica acest fapt. Daca eu am fost inchis pentru fapte imaginare si declarat apoi nevinovat, nu vad de ce sa nu fie pedepsiti asa cum trebuie cei care au comis crime. Daca cineva trebuie sa raspunda pentru faptul ca am facut inchisoare pe nedrept, daca cineva trebuie sa plateasca pentru asta, atunci nu statul roman trebuie sa ma despagubeasca, ci Ion Iliescu si acolitii sai”.

    „Bande criminale au actionat impotriva demonstrantilor”

    Dumitru Dinca a fost condamnat in urma evenimentelor din 13-15 iunie 1990 la 4 luni si jumatate de inchisoare pentru subminarea autoritatii statului, pentru instigare la violenta si altele.
    l Viorel Ene, presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991, molestat in timpul evenimentelor: „Suntem in situatia sa cerem sprijinul presedintelui Traian Basescu pentru ca cei vinovati din perioada mineriadelor sa fie trasi la raspundere si pedepsiti pentru fap-tele lor. Exista un dosar la Parchetul Militar de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dosar care este urmarea numeroaselor noastre plangeri. Cine sunt vinovatii? Pai, Iliescu si acolitii lui, care vor trebui sa plateasca. Pana acum nu s-a facut dreptate. Au fost condamnati doar doi-trei mineri si in rest nimic despre membrii guvernului de atunci, despre capii fortelor de represiune. Noi cerem in continuare sa se faca dreptate”.
    l Doru Maries, liderul Asociatiei „21 Decembrie 1989”: „Capii bandelor criminale care au terorizat populatia Bucurestiului in perioada 13-15 iunie 1990 trebuie identificati si trasi la raspundere, adica condamnati. In 13 iunie ’90 am trait clipe de cosmar. Sediul asociatiei noastre, imobilele partidelor politice si redactiile ziarelor (printre care si „Romania libera”) au fost luate cu asalt de mineri, armata, politie si informatori si au fost devastate. Eu am fost arestat si condamnat pe nedrept, in timp ce criminalii de atunci se plimba liberi si rad in continuare de noi intrebandu-ne ce am cautat sa luptam pentru democratie si libertate in Piata Universitatii. Deoarece nu au fost condamnati adevaratii vinovati, suntem tot noi aratati cu degetul. Iliescu este unul dintre principalii vinovati si am sa spun tot timpul asta. La fel, a existat o banda criminala care a raspuns la comenzi politice”.
    Doru Maries a fost condamnat la 4,5 luni inchisoare pentru apologia infractiunii, pentru subminarea puterii de stat, instigare la violenta etc. Cei condamnati in loturile 13-15 iunie au fost eliberati fara a li se plati nici o despagubire.

    Ancheta parchetelor militare trebuie finalizata

    Nelu Iofciu, participant la manifestatiile din Piata Universitatii, membru AVMR si al Asociatiei „21 Decembrie 1989”: „Este cazul ca acum, la 15 ani de la acele evenimente sangeroase, sa ni se spuna adevarul si sa ni se arate cine sunt vinovatii. Cu toate ca noi am manifestat pasnic in Piata Universitatii, puterea politica de atunci a reactionat in forta, sute de persoane fiind batute si altele fiind impuscate. Credem ca acum e momentul sa se spuna adevarul, sa se faca dreptate, sa se clarifice toate crimele de atunci. Noi vom continua sa cerem sa se faca dreptate si cei vinovati sa fie trasi la raspundere. Ancheta care este in derulare la Parchet, declansata la solicitarea asociatiilor neguvernamentale (de exemplu, Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 a facut numeroase demersuri), trebuie urgent finalizata”.
    l Nicolae Carjan, participant la demonstratiile din Piata Universitatii, membru in Liga Nationala a Luptatorilor: „Manifestatiile de la Universitate din 13-15 iunie 1990 au fost nonviolente si s-a raspuns in forta de catre puterea politica de atunci. Pentru a repara nedreptatea facuta miilor de oameni care au fost molestati atunci, pentru a asigura linistea sociala este nevoie sa se finalizeze ancheta Parchetului Militar referitoare la aceste evenimente. Este normal ca cetatenii Capitalei sa fie nemultumiti atat timp cat nu se spune cine sunt vinovatii. Sa nu uitam ca au murit oameni, alte cateva zeci au fost ranite prin impuscare si au existat manifestanti condamnati la inchisoare pe nedrept. Lucrurile trebuie lamurite si ne vom putea intoarce la normalitate”.

    Actiuni pentru clarificarea adevarului

    Cu ocazia actiunilor de comemorare organizate ieri in Piata Universitatii organizatiile studentesti au instalat o urna in care trecatorii au fost indemnati sa scrie pe un bilet cine ar putea fi considerati vinovati de reprimarea sangeroasa a manifestantilor din 13-15 iunie 1990.
    Astazi actiunile de comemorare vor continua, mai multe asociatii de revolutionari, printre care si „21 Decembrie 1989”, vor organiza o adunare publica in fata Palatului Cotroceni, intre orele 11 si 18. Scopul manifestarii este acela de a atentiona ca ancheta in cazul mineriadelor trebuie continuata si finalizata in cel mai scurt timp. Seara, revolutionarii si membrii Organizatiei Tineretului Liberal vor veni in Piata Universitatii, in fata Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”, pentru comemorarea evenimentelor din 13-15 iunie 1990.

    „Romania s-a aflat in pragul unui razboi civil”

    „Ion Iliescu ar trebui sa fie judecat pentru atrocitatile de atunci, la fel cum este judecat Pinochet acum in Chile”, a declarat Corneliu Puiu, unul dintre sefii „golanilor” de acum 15 ani.
    Seful grupului de grevisti ai foamei din Piata Universitatii, Puiu, cel care a semnat protocolul cu Guvernul Romaniei din 11 iunie 1990, l-a indicat direct pe Ion Iliescu ca fiind primul responsabil pentru evenimentele din iunie 1990 din Bucuresti. „In momentul in care am fost arestat in 13 iunie facusem deja 32 de zile de greva foamei. Am avut un singur tel: inlaturarea de la putere a clicii securisto-comuniste conduse de Ion Iliescu. Iliescu este principalul responsabil pentru evenimentele regizate din 13 iunie, dar si pentru chemarea hoardelor de mineri din zilele de 14 si 15 iunie”, a precizat Corneliu Puiu. „Golanul” din Piata Universitatii a tinut sa adauge ca Iliescu nu este singurul vinovat si ca alaturi de el responsabili mai sunt Gelu Voican Voiculescu, Chitac, fost ministru de Interne, amiralul Cico Dumitrescu, generalul Diamandescu, dar si ex-premierul Petre Roman. „Pe cand Europa ne admira pentru curajul si sacrificiul facute in Revolutia din decembrie 1989, tovarasul Iliescu a gasit cu cale sa arunce Romania, in iunie 1990, in pragul unui razboi civil. Numai decenta si intelepciunea unui om politic ca seniorul Corneliu Coposu au facut posibila o stopare a gravei crize social-politice in care se afla tara”, a mai adaugat Puiu.

    Sursa: Romulus Cristea si Marian Garleanu, Romania Libera, 14.06.2005

    13-15 iunie 1990 – stim adevarul, vrem dreptate!

    13-15 iunie 1990 – stim adevarul, vrem dreptate!

    „Vestea ca Ion Iliescu este cercetat penal pentru rolul sau in evenimentele din 13-15 iunie 1990 ne-a bucurat, dar nu ne-a multumit pe deplin.
    Faptul ca dupa 15 ani de la o barbarie de stat, in urma careia au murit peste 100 de oameni, au fost peste 700 de raniti si peste 1000 de persoane retinute si arestate abuziv din ordin politic, un singur om este cercetat penal nu este suficient.
    In primul rand – nu un singur om se face vinovat de atrocitatile comise in 13-15 iunie, ci toti cei aflati la acea vreme in functiile-cheie de conducere ale statului. Din pacate, binecunoscutii instigatori politici ai mineriadelor nu sunt inca pedepsiti. Mai mult, tot ei continua sa manipuleze fara nici o jena opinia publica in legatura cu adevarul despre ceea ce s-a intamplat in 13-15 iunie.
    De aceea, ancheta in dosarul Mineriadelor, la fel ca si in cazul dosarului Revolutiei, trebuie grabita si inaintata in instanta!
    Revenind la manipulare:
    – Cum poate Gelu Voican Voiculescu sa spuna astazi ca Guvernul din iunie 1990 a fost impotriva chemarii minerilor, cand exista probe indubitabile, video si audio, care demonstreaza exact contrariul?
    – Destituirea inginerului Manucu de la Regionala CFR Craiova, cel care a incercat sa opreasca curentul pentru ca trenurile cu mineri sa nu mai ajunga la Bucuresti, la fel ca si stenograma sedintei de Guvern in care s-a hotarat „curatarea” Pietei Universitatii sunt alte cateva probe.
    – Reamintim ce a spus Iliescu din balconul Guvernului in dimineata zilei de 14 iunie, adresandu-se minerilor: „Va multumesc pentru raspunsul de solidaritate muncitoreasca pe care si de asta data l-ati dat la chemarea noastra”!
    – Citat din nou din Ion Iliescu: „Delegatia de mineri, in frunte cu dl Cozma, se va deplasa spre Piata Universitatii pe care vrem sa o reocupati dumneavoastra!”
    – Iar daca Ion Iliescu – dupa cum sustin unii – n-a prevazut violentele la care s-au dedat ulterior minerii, iata ce mesaj le transmitea tot el, dupa ce vandalizasera Bucurestiul: „Va multumesc pentru ce ati demonstrat si in aceste zile, ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica si muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu”.
    Le-a multumit pentru niste barbarii care au speriat o Europa intreaga si care au adus Romania cu ani buni in urma, care au facut ca sute de mii de tineri valorosi sa caute calea exilului.
    – Faptul ca statul roman nu i-a sanctionat pe autorii evenimentelor din 13-15 iunie, aceasta a condus la viitoarele mineriade, din 1991, si cele de la Costesti si Stoenesti, din 1999. Nefacandu-se justitie la timp, s-a permis in continuare folosirea minerilor in scopuri politice, sub conducerea lui Miron Cozma.
    – Ca argument pentru chemarea minerilor, Ion Iliescu tot invoca „actele de vandalism” la adresa bunurilor si institutiilor statului. Dar in privinta autorilor reali ai acestor acte de vandalism este deja notorie inregistrarea audio a convorbirii dintre seful Inspectoratului General al Politiei de atunci, Gheorghe Diamandescu, si generalul Chitac, caruia ii raporta: „Am dat foc autobuzelor, conform intelegerii”.
    – Tot oamenii puterii din 1990 au tupeul sa mai afirme ca demonstrantii din Piata Universitatii nu mai aveau ce cauta acolo dupa alegeri. Dar daca intr-o democratie niste oameni vor sa protesteze, asta nu inseamna ca trebuie chemati minerii ca sa faca ordine! Faptul ca s-a stat in piata si dupa ce FSN a castigat alegerile nu justifica in nici un fel interventia monstruoasa ce a urmat. In numele celor omorati, schiloditi, torturati, arestati, cerem sa se faca dreptate. Cerem ca vinovatii sa fie pedepsiti! Cerem justitiei sa faca macar acum dreptate!”

    Mineriada batelor, precedata de mineriada zvonurilor

    La implinirea a 15 ani de la atrocitatile din Piata Universitatii, Alianta Civica si Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania au lansat catre autoritati un apel disperat pentru infaptuirea dreptatii si pedepsirea celor vinovati de cele intamplate in 13-15 iunie 1990. Apelul, pentru care s-a demarat si o campanie de strangere de semnaturi in Piata Universitatii, a fost prezentat ieri intr-o conferinta de presa, la care au participat personalitati ale societatii civile, direct legate de evenimentele dramatice din 1990. Ana Blandiana, Dorana Cosoveanu, Dr. Barbi (autorul cantecelor care au animat Piata Universitatii), Sorin Iliesiu si Viorel Ene (presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor) sunt doar cativa dintre cei care au rememorat principalele momente ale Pietei, dar si eforturile intreprinse in ultimii 15 ani pentru aflarea adevarului si demascarea minciunii. Ana Blandiana crede ca „mineriada batelor” a fost precedata de o „mineriada a zvonurilor”, cand protestul pasnic al celor din Piata Universitatii a fost prezentat intr-un mod denaturat de catre o mare parte a mass-media romanesti.

    Sursa: Romania Libera, 14.06.2005

    Victimele mineriadelor considera sentinta data „un abuz de drept”

    Victimele mineriadelor considera sentinta data „un abuz de drept”

    Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 a adresat Parchetului general o plangere prin care solicita atacarea cu recurs a sentintei date la Judecatoria Craiova, de punere in libertate a lui Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului. Reprezentantii asociatiei considera sentinta data ca fiind un „abuz de drept, o instanta de judecata de prim rang judecand o hotarare a presedintelui tarii pe care o anuleaza”. Viorel Ene, presedintele asociatiei, a afirmat ca „eliberarea teroristului Cozma arata inca o data ca e nevoie de reforma in justitie”.
    Este timpul sa se faca dreptate, sa se arate adevarul, pentru ca, asa cum reiese din documentele oficiale, la actiunile de degajare a Pietei Universitatii au participat nu mai putin de 1400 de militari (650 cadre de politie, 500 de militari in termen, 250 de elevi), pompieri, efective ale Serviciului Roman de Informatii, batalionul de Politie Militara a Ministerului Apararii Nationale, sustinuti de 2000-3000 de muncitori de la intreprinderile din Capitala. Tot acest dispozitiv urias a fost pus in miscare impotriva catorva zeci de demonstranti care mai ramasesera in Piata Universitatii.

    Sursa: Romulus Cristea, Romania Libera, 16.06.2005

    Diamandescu, audiat in dosarul mineriadei din iunie ’90

    Diamandescu, audiat in dosarul mineriadei din iunie ’90

    Generalul in rezerva Corneliu Diamandescu, fost sef al Politiei Romane, a fost audiat de procurori in dosarul privind mineriada din iunie 1990, in timp ce Mihai Chitac – citat si el pentru ziua de miercuri – a cerut, prin avocat, amanarea cu cateva zile a intalnirii sale cu anchetatorii.

    Generalul (r) Diamandescu a ajuns la sediul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie – unde au loc audierile – in jurul orei 10.00. Fostul sef al Politiei a sosit insotit de avocat si nu a facut declaratii presei inainte de a se intalni cu procurorii militari.
    Tot pentru miercuri era citat si fostul ministru de Interne Mihai Chitac, care nu s-a prezentat insa. In locul sau a venit avocatul, care – potrivit unor surse judiciare – a depus la Parchet o cerere de amanare pentru saptamana viitoare, din motive medicale, a audierii generalului (r) Mihai Chitac. Generalul (r) Chitac fusese asteptat la audieri si marti, de magistratii militari, insa acesta – prin avocatul sau – anuntase ca se va prezenta in cursul zilei de miercuri.
    Mihai Chitac a fost inculpat intr-un proces privind moartea, in data de 13 iunie 1990, a patru persoane, insa dosarul a fost declarat incomplet de instanta suprema. Astfel, in 30 iunie 2003, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis – dupa aproape trei ani de dezbateri – completarea urmaririi penale in dosarul in care erau inculpati generalul Mihai Chitac, fost ministru de Interne, generalul Gheorghe Andrita, fost adjunct al ministrului de Interne, coloneii de Politie Calin Traian Stefan, Costea Dumitru si Constantin Vasile.
    Procurorii militari au stabilit, prin rechizitoriu, ca cei vinovati de uciderea celor patru persoane in 13 iunie 1990 sunt ofiterii superiori care s-au aflat la comanda Ministerului de Interne in momentele acelea, respectiv generalul (r) Mihai Chitac – fost ministru de Interne, generalul (r) Gheorghe Andrita – fost adjunct al ministrului de Interne, coloneii de Politie in rezerva Calin Traian Stefan, Costea Dumitru si Constantin Vasile.
    In cadrul procesului, judecatorii l-au audiat pe generalul Diamandescu, care a sustinut ca pe 12 iunie 1990 a facut un plan de degajare a Pietei Universitatii, unde timp de mai multe saptamani au avut loc manifestatii impotriva celor care au preluat puterea dupa decembrie 1989. Pe 13 iunie 1990, dupa ce fortele de ordine au inceput sa „elibereze” Piata Universitatii, manifestantii au luat cu asalt sediile Ministerului de Interne si Politiei Capitalei, pentru a fi eliberati cei ridicati de politisti.
    Despre evenimentele din seara de 13 iunie, cand au fost ucise mai multe persoane, Diamandescu a spus ca a auzit de la televizor, pana pe 15 iunie 1990 generalul nedeplasandu-se in centrul Bucurestiului.
    Intre timp, generalul Mihai Chitac a fost condamnat in dosarul revolutiei de la Timisoara, alaturi de generalul Victor Athanasie Stanculescu, ambii fiind acum invinuiti in cazul mineriadei din 13-15 iunie 1990. In dosarul mineriadei din iunie ’90 sunt cercetati si Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu – sustin surse judiciare. Ion Iliescu trebuia audiat luni, insa avocatii sai – senatorii PSD Ioan Neagu si Antonie Iorgovan, precum si fostul deputat PSD Cornel Badoiu – au solicitat un alt termen pentru a putea studia cele peste 200 de volume ale dosarului mineriadei ’90.

    Sursa: Romania Libera, 23.06.2005

  • FACEBOOK

  • STATISTICI SITE

  • Taguri

  • Calendar

    septembrie 2019
    L Ma Mi J V S D
    « apr.    
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    30  
  • Comentarii Recente

  • Articole Recente

  • Categorii