• SONDAJ

  • Cozma, liber si flamand de patru milioane de euro

    Cozma, liber si flamand de patru milioane de euro

    Abia iesit din penitenciar, Ortacul-Sef al Romaniei, Miron Cozma, se repede la judecata cu statul roman, cerand despagubiri de patru milioane de euro pentru ca nu a beneficiat de pe urma decretului de gratiere semnat de fostul presedinte, Ion Iliescu. Pe data de 14 decembrie vine in Bucuresti la Curtea de Apel, unde este dosarul pe rol, desi are interdictie de intrare in Capitala. Intre timp, victimele mineriadelor protesteaza fata de complicitatea Justitiei corupte cu “adevaratul vinovat al mineriadelor, Ion Iliescu”, al carui serv fidel a fost Miron Cozma.
    Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a parasit duminica Penitenciarul Rahova unde a fost inchis pentru mineriade, si a declarat ca a facut 10 ani de puscarie pentru ca si-a facut datoria de lider de sindicat. Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 (http://mineriada.org) din Romania considera ca eliberarea lui Cozma s-a facut cu complicitatea Justitiei din Romania, despre care sustine ca are reprezentanti corupti si executanti ai adevaratului vinovat, Ion Iliescu, a afirmat presedintele AVMR, Viorel Ene, contactat de reporterul ZIARUL. “Teroristul Cozma Miron este pus in libertate cu complicitatea procurorilor si magistratilor corupti din Justitia romana. Ex-presedintele Ion Iliescu l-a gratiat, si televiziunile il prezinta pe acest terorist ca mare aparator al drepturilor minerilor. Victimele mineriadelor suporta in continuare tergiversarea solutionarii dosarelor Mineriadei iunie 1990 si de 17 ani sunt marginalizati si ignorati”.
    Ortacii din Valea Jiului se bucura
    Liderii de sindicat din Valea Jiului se bucura ca fostul lor conducator, Miron Cozma, a fost eli-berat, duminica, din inchisoare si sustin ca acesta a fost condamnat pe nedrept la o pedeapsa mare in raport cu faptele sale. “Ma bucur ca va fi eliberat Miron Cozma, dar este prea tarziu. Nu cred ca el singur trebuia sa faca atata puscarie, deoarece nu mi se pare corect ca el sa faca atatia ani, pentru ca nu a fost singurul vinovat, el singur nu putea sa faca mineriadele”, a declarat Zoltan Lacatas, presedintele Ligii Minerilor din Valea Jiului. “Miron Cozma a fost condamnat la mult prea mult pentru ce a facut el. Are dreptate cand spune ca banditii nu sunt in puscarie si ca umbla liberi”, a mai spus unul dintre ortacii lui Cozma.
    22.000 de euro pe zi
    Avocatul lui Miron Cozma va cere Politiei Bucuresti o notificare prin care solicita suspendarea interdictiei clientului sau de a intra in Capitala. Cozma vrea sa poata fi prezent pe data de 14 decembrie la Curtea de Apel la procesul impotriva statului roman. Cozma a cerut patru milioane de euro compensatie, deoarece sustine ca a fost retinut ilegal in cele 178 de zile, care reprezinta intervalul dintre 17 decembrie 2004, cand a fost gratiat de fostul presedinte, Ion Iliescu, si 14 iunie 2005, momentul in care a fost eliberat.
    Sase mineriade – o singura condamnare
    In perioada postdecembrista, au existat 6 mineriade, in anii 1990, 1991 si 1999. Cea mai cunoscuta ramane interventia violenta a minerilor chemati de autoritatile feseniste, in zilele de 14 si 15 iunie 1990, pentru imprastierea manifestantilor pasnici din Piata Universitatii. In dimineata zilei de 14 iunie 1990, au ajuns in Bucuresti peste 10.000 de mineri, continuand sa soseasca alte si alte garnituri. ën total, s-au adus aproape 20.000 de mineri, ca o demonstratie de forta fara precedent adresata bucurestenilor ce trebuiau cumintiti. Ortacii au fost adusi cu 11 garnituri de tren si zeci de autobuze. Cozma insa nu a fost judecat pentru mineriada impotriva Pietei Universitatii.
    Ion Iliescu, marele vinovat
    Ion Iliescu a cerut in data de 13 iunie 1990 Armatei sa traga in plin asupra manifestantilor Pietei Universitatii, sustinand ca “miscarea este o rebeliune legionara si se trateaza ca atare”. Actiunea a fost completata cu aducerea minerilor lui Cozma in Bucuresti, pentru a-i nauci cu bataia pe bucuresteni, si s-a soldat cu 746 de raniti, sase violuri (cifra oficiala) si retinerea ilegala a peste o mie de “barbosi”, studenti din Universitate si Arhitectura, de catre mineri, politie si fortele aflate in slujba FSN-ului.

    Autor: George Roncea – Ziarul Ziarul – 03.12.2007

    Miron Cozma este liber

     Miron Cozma este liber

    Dupa zece ani de detentie, fostul lider al minerilor spune ca Romania este” cea mai corupta tara”

    Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, este un om liber. El a parasit, duminica, Penitenciarul Rahova unde a fost inchis pentru mineriade si a declarat ca a facut zece ani de puscarie pentru ca si-a facut datoria de lider de sindicat. „S-ar parea ca ma simt bine. Ce nu te omoara de intareste”, a afirmat Cozma imediat ce a iesit pe poarta inchisorii, subliniind ca spiritul „Cozma” nu s-a pierdut. Liderul minerilor a mai spus ca a executat zece ani de detentie pentru ca si-ar fi facut datoria de lider de sindicat. „Am facut zece ani pentru ca am avut curajul sa infrunt politicienii corupti in aceasta tara, politicieni care au reusit o performanta trista, sa faca din Romania cea mai corupta tara din Europa”, a declarat liderul minerilor, care a adaugat: „Daca cred ca m-au invins, s-au inselat”.

    Potrivit avocatului lui Miron Cozma, clientul sau nu are voie sa intre in Petrosani si Bucuresti tiimp de cinci ani, dupa punerea sa in libertate, masura ce a fost dispusa de instanta. Adrian Roseti a declarat ca va solicita escorta, deoarece parintii lui Cozma sunt inmormantati in Valea Jiului si ar dori sa treaca prin localitatea respectiva. Pe langa interdictiile de a intra in Bucuresti si Petrosani, liderul minerilor are alti sapte ani de interdictie pentru anumite drepturi civile, mai exact pana in 2014. „Voi solicita pentru clientul meu sa i se permita sa vina in Bucuresti, chiar insotit de escorta, la procesul pe care il are cu statul roman”, a mai spus avocatul. Potrivit acestuia, Cozma va dori sa petreaca mai mult timp cu familia. „Este un om la peste 50 de ani care vrea sa-si petreaca timpul cu familia”, a afirmat Roseti. Avocatul a adaugat ca, alaturi de clientul sau, va continua procesele care sunt deja pe rol. El a facut referire la cauza care are in vedere recuperarea prestigiului moral suferit prin reincarcerarea abuziva si nelegala a fostului lider al minerilor. „Absolut toate dosarele pe care le-a avut Miron Cozma in Romania – si ma refer aici si la dosarul prin care am solicitat anularea decretului de revocare a gratierii, deoarece un presedinte (n.r. – Ion Iliescu) nu poate sa revoce o clementa deja acordata – toate acestea se afla la CEDO. Pastram o corespondenta concreta si curenta cu aceasta inalta autoritate. Mi-au fost furnizate numeroase documente pe care le-am pus la dispozitia Inaltei Curti, si asteptam solutiile care se vor da in aceasta cauza”, a afirmat avocatul.

    In urma celor sapte actiuni de protest ale ortacilor, care s-au concretizat si prin manifestari violente, mai ales in Bucuresti, Miron Cozma a primit mai multe condamnari, o gratiere si o revocare. El a ispasit ultima pedeapsa de 10 ani .”Cozma nu mai poate fi condamnat pentru mineriade, dar in cazul lui regulile au un alt mod de aplicare”, sustine avocatul Adrian Roseti, care l-a si preluat pe Miron Cozma de la Penitenciarul Rahova.

    „Teroristul Cozma este pus in libertatea cu complicitatea justitiei”

    La doar cateva ore dupa ce Miron Cozma a parasit Penitenciarul Rahova, Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990 – 1991 din Romania critica dur eliberarea din inchisoare a fostului lider al minerilor din Valea Jiului. In opinia Asociatiei, eliberarea lui Cozma, pe care il califica drept „terorist”, s-a facut cu complicitatea justitiei din Romania despre care sustine ca are „reprezentanti corupti si executanti ai politicului,ai lui Ion Iliescu si PSD”. „Teroristul Miron Cozma este pus in libertate cu complicitatatea procurorilor si magistratilor corupti din Justiaia Romana. Expresedintele Ion Iliescu l-a gratiat si televiziunile il prezinta pe acest terorist ca mare aparator al drepturilor minerilor. Victimele „Mineriadelor” suporta in continuare tergiversarea solutionarii dosarelor „Mineriadei iunie 1990″ si de 17 ani sunt marginalizate, inclusiv de catre televiziuni care le ignora”, se arata intr-un comunicat transmis duminica de Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania.

    „S-au facut multe abuzuri”

    Pe de alta parte, Tiberiu Cozma, fratele fostului lider al minerilor din Valea Jiului, a declarat ca Miron Cozma nu va pleca din Romania in perioada urmatoare si va locui in Timisoara. „Nu va parasi Romania. Miron va ramane un bun roman, un bun sindicalist. Singura lui vina este ca s-a aflat in fruntea unor mase de oameni. Are interdictie pentru Bucuresti si Petrosani, dar nu va parasi tara”, a spus acesta. Tiberiu Cozma a adaugat ca in urmatoarele zile fratele sau va avea mai multe probleme de rezolvat, dar nu stie cu exactitate ce presupune programul acestuia.”Miron nu va refuza invitatiile venite din strainatate de la diverse foruri sindicale. Suntem singura tara din Europa care incarceram liderii de sindicat. Ei (liderii – n.r.) nu sunt criminali, nu sunt hoti, ei doar conduc si apara interesele oamenilor lor”, a mai spus Tiberiu Cozma, reclamand ca fratele sau a trebuit sa ispaseasca zece ani de puscarie pentru o „condamnare politica”. „In cazul fratelui meu s-au facut multe abuzuri, toate fiind de notorietate, dar acum nu se mai poate intampla nimic. Miron si-a ispasit integral pedeapsa. Nu-l mai pot reincarcera”, a explicat fratele fostului lider de sindicat.

    Miron Cozma isi va petrece sarbatorile de iarna in Timisoara, la vila pe care fiul sau, Dani Cozma, o detine intr-un cartier de lux, unde mai au proprietati si fotbalistii Cristi Chivu si Cosmin Contra.

    Autor : Oana Rotaru – Ziarul Ziua – 02.12.2007

    Generalul Voinea, contestat de victimele Mineriadei

    Generalul Voinea, contestat de victimele Mineriadei

    Dosarul Revoluţiei şi dosarul Mineriadei reprezintă adevărate bombe cu explozie întarziată. Cel care ar fi vinovatul principal al „întarzierii” este Dan Voinea, cred membrii Asociaţiei Victimelor Mineriadelor. Cele două dosare cheie – deoarece implică nucleul grupării Iliescu – au pană astăzi o soartă incertă datorită unui şir nesfarşit de tergiversări şi amanări.

    Victimele Mineriadei s-au întalnit ieri cu procurorul general al Romaniei, Laura Codruţa Kovesi solicitand trecerea dosarelor Mineriadei la secţia civilă a Parchetului General conform deciziei Curţii Constituţionale. Din documentele justificative prezentate se arată că principalii organizatori au fost persoane cu statut civil (oficial) cum ar fi Ion Iliescu, Petre Roman, Miron Cozma, lideri ai FSN-ului etc. Reprezentanţii victimelor Mineriadei consideră că dosarele nu au ce căuta la secţia militară şi au cerut verificarea activităţii procurorilor militari şi a predecesorilor, începand cu procurorul Eugen Vasiliu, primul care a avut dosarul cu morţii şi răniţii prin împuşcare. Viorel Ene, preşedinte al organizaţiei victimelor Mineriadelor crede că magistratul militar Dan Voinea nu are credibilitate în instrumentarea „cazului Ion Iliescu”, deoarece a fost participant în decembrie 1989 la procesul soţilor Ceauşescu, proces ordonat de Ion Iliescu, care a dispus constituirea tribunalului militar excepţional.

    Procurorul general al Romaniei a notat obiecţiile membrilor Asociaţiei Victimelor Mineriadelor şi a anunţat că la jumătatea lunii octombrie va avea loc o inspecţie a CSM la parchetul militar şi abia după pronunţarea inspectorilor se vor putea trage concluzii cu privire la activitatea procurorului Voinea. Laura Codruţa Kovesi a fost cea care i-a propus generalului Voinea la iniţiativa reprezentantului seniorilor Ligii Studenţilor, să treacă în rezervă, pentru o perioadă de timp, pană la finalizarea dosarelor, pentru ca să nu sufere cercetarea penală datorită treceri dosarelor la alt grup de procurori civili, conform deciziei Curţii Constituţionale. Iniţial ideea păruse a fi o soluţie acceptabilă însă la la scurtă vreme s-a anunţat că Voinea s-a răzgandit „din motive financiare”.

    Autor : George Roncea – Ziarul Curentul – 11.10.2007

    Mineriada continuă

    Mineriada continuă

    Autorităţile nu au reuşit nici după 17 ani …

    Sociologii spun că violenţele din anii ’90 s-au transformat în unele indirecte, mai ales prin internet şi televiziuni

    Azi se împlinesc 17 ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990. Cu toate acestea, nu se mai vorbeşte aproape deloc despre unul dintre cele mai mari prejudicii ale mineriadei: exodul tinerilor. Zeci de mii de tineri au părăsit atunci definitiv România. În tot acest timp, mineriada, ca formă de violenţă, continuă zi de zi. De multe ori, se trece, de la simple injurii, către incitări la violenţă discriminatorie.

    Sociologii spun că mineriadele i-au determinat pe mulţi dintre români să plece şi să nu se mai întoarcă vreodată în ţară. Specialiştii sunt de părere că, după 1990, românilor le-a intrat în reflex să se comporte violent în societate pentru a-şi susţine diferitele drepturi. Mineriadele au fost un şoc nu numai pentru români, ci şi pentru lumea occidentală, care de atunci a început să-i vadă ca pe nişte sălbatici. În anii de după mineriadă, românii ieşeau în stradă pentru acţiuni de tot felul, de la proteste antiprivatizare până la cereri de măriri de salarii”, spune sociologul Marius Kivu, directorul institutului IPSOS.

    Violenţele anti-gay, o mică mineriadă

    Sociologul adaugă că, în timp, mineriadele din stradă s-au estompat, iar violenţa directă din stradă s-a transformat într-o violenţă indirectă, prin intermediul mijloacelor mass-media şi a internetului. În opinia acestuia, modul de gândire amintit mai sus, chiar dacă nu se mai manifestă cu bâta în stradă, a rămas în societate, iar românii când cer ceva recurg la argumentul că ce vor ei e voinţa generală. Marius Kivu spune că violenţele de la „Festivalul Diversităţii” au fost tot un fel de mineriadă. „Spun asta pentru că un grup de oameni considerau că ceea ce e normal pentru ei trebuie să fie normal pentru toată lumea”, mai precizează sociologul.

    Mentalităţile s-au schimbat foarte puţin

    Psihiatrul Florin Tudose arată că intoleranţa românilor a rămas la fel ca în anii ’90. „Prejudecăţile şi mentalităţile s-au schimbat foarte puţin, iar sintagma „cine nu e cu noi e împotriva noastră” s-a schimbat de fapt în „cine nu e ca noi e împotriva noastră”, spune Florin Tudose. Specialistul consideră că mineriada a sădit în mintea oamenilor faptul că violenţa ar putea rezolva ceva şi huiduindu-i pe ceilalţi înseamnă că ai dreptate. „Din cauză că tot ce s-a întâmplat atunci nu s-a clarificat, şi în continuare autorii morali ai violenţei sociale extreme din anii ‘90 au continuat să considere public modul de manifestare de atunci ca fiind calea corectă, violenţele s-au perpetuat”, explică Florin Tudose.

    Depăşirea limitelor decenţei, alt mod de manifestare a violenţei

    După aproape două decenii de la evenimentele din 1990, liderii partidelor, şi nu numai, nu ezită să folosească, în disputele politice, un limbaj inadecvat cu demnitatea publică pe care o exercită.

    Limita decenţei este depăşită cu precădere înaintea momentelor electorale. Campania pentru referendumul din 19 mai şi moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Tăriceanu, care puteau conduce la anticipate, au zdruncinat serios nervii politicienilor. Preşedintele Traian Băsescu a dat tonul insultelor şi aprecierilor jignitoare din ultima vreme, adresându-se unei jurnaliste mai insistente cu apelativul „păsărică”, pentru ca apoi să o catalogheze drept „ţigancă împuţită”.

    Ce-i drept, şeful statului a folosit expresia amintită într-o discuţie privată cu soţia sa. Nici liderul PNG, Gigi Becali, nu se arată indulgent cu ziariştii, el apreciind că aceia care îl critică sunt „homosexuali”. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a dovedit, zilele trecute, în parlament, că nu le poartă prea mult respect foştilor parteneri din PD. El i-a făcut „momâi” pe senatorii şi deputaţii democraţi, iar pe vicepreşedintele Cezar Preda „tâmpit”. Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, nu a făcut notă discordantă cu şeful său pe linie guvernamentală şi de partid, trimiţându-l la psihiatru pe Traian Băsescu. Nicolăescu a apreciat că preşedintele suferă de mai multe boli care intră în categoria bolilor psihice.

    Justiţia, în corzi

    Actul de justiţie nu a fost lipsit nici el de diverse forme de „mineriade”. Astfel că tot mai multe persoane ajunse în faţa anchetatorilor au reclamat dosarele deschise pe numele lor ca fiind o formă de presiune politică. Deşi arestările în lumina reflectoarelor cu cătuşe fluturate la ore de maximă audienţă au mai apus, condamnările definitive şi irevocabile încă se lasă aşteptate. Formele de presiune manifestate de politic asupra justiţiei sunt încă reclamate fie că s-a vorbit despre dosare închise pentru a proteja pe cineva, fie despre anchete deschise pentru a „dărâma” o persoană. La nivel public, aceaste practici au fost însă mereu infirmate de politicienii aflaţi la putere.

    Intoxicare on-line

    Violenţa a cunoscut în ultimii ani escaladări şi în media. Specialişti din publicitate apreciau recent, pentru „Adevărul”, că violenţa prezentă în reclame apare mai frecvent tocmai din cauza răspândirii acesteia în viaţa reală. Violenţa a trecut şi în mediul on-line, unde protecţia anonimatului permite multora să se exprime peste limita decenţei pe forumuri şi bloguri. Cu atât mai mult, se trece adesea peste simple injurii, către incitări la violenţă discriminatorie, împotriva unor categorii fie ele etnice, sexuale sau sociale. Mai mult, internetul a devenit o puternică sursă de intoxicare şi manipulare, prin răspândirea de mesaje menite să pună pe jar o mare masă de oameni.

    Mii de „golani” au ales exilul în epoca mineriadelor

    Videograme din filmul „Speranţa…” de Sorin Ilieşiu

    După ce au fost alungaţi din Piaţa Universităţii, „golanii”, şi nu numai ei, s-au cam săturat de România. Unii spun că au plecat de frică, alţii din cauza perspectivelor sumbre.

    Regizorul Sorin Ilieşiu povesteşte pentru ziarul „Adevărul” cum, în iunie 1990, a fost la un pas de a deveni francez. În iunie 1990, era la Paris, ca să filmeze „Apocalipsa după Cioran”. „Am filmat acel interviu cu Cioran pe 18-19-20, când minerii încă nu plecaseră din Bucureşti. Am înţeles, după aceea, că de fapt, au mai rămas o lună în Bucureşti. Cioran era pur şi simplu cutremurat! Evident că am fost tentat să rămân la Paris, dar nu puteam face asta fără acordul soţiei mele, care, în cele din urmă, mi-a spus că ea vrea să rămânem în România. De fapt, şi eu, în sinea mea, doream să mă întorc, dar nu voiam ca nevasta să-mi scoată ochii, mai târziu, pentru că nu am profitat de chestia asta. Poate că, din punct de vedere material, aş fi avut o viaţă mult mai bună la Paris, dar, spiritual, în niciun caz”, explică Ilieşiu. Spre deosebire de Ilieşiu, alţi doi foşti studenţi la IATC, Sorin Drăgoi şi Alina Teodorescu, nu au rezistat tentaţiei de a deveni „golani” autoexilaţi.

    „A fost o perioadă foarte neplăcută din viaţa noastră. Am fi rămas în România dacă nu s-ar fi întâmplat atunci. Noi am plecat cu o săptămână înainte de venirea minerilor la un festival de film, în Israel. Urma să revenim peste două săptămâni. Rebengiuc, rectorul nostru, ne-a trimis vorbă prin familiile noastre să rămânem încă o perioadă, pentru că se ştiu numele tuturor celor care au participat în Piaţa Universităţii”, povesteşte Alina Teodorescu. La rândul său, Sorin Drăgoi povesteşte: „Era o situaţie debusolantă. Aproape o lună, colegi de-ai noştri şi prieteni din Piaţa Universităţii fuseseră închişi. Din cauza acestei situaţii neclare prelungite, cu ajutorul unei vize turistice, am hotărât să mergem în Germania. Aici, ne-am terminat studiile la Institutul de film din Munchen, ne-am căsătorit. În ’96, aşteptam mai mult de la mandatul lui Emil Constantinescu. Credeam că mineriada a luat sfârşit. Nu a fost aşa”.

    Ziarul „Adevărul” le pune la dispoziţie celor care vor să-şi povestească exilul de după mineriadă următoarea adresă de e-mail: christian.levant@adevarul.ro. Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

    Numărul emigranţilor a crescut anual

    Mineriada a fost motivul principal care a determinat plecarea din ţară a sute de mii de români. Fuga devenise un fenomen social. „Adevărul” are la îndemână cifre de la Institutul de Statistică: 96.929 de emigranţi în 1990, 44.160, în 1991 şi 31.152, în 1992, faţă de o medie de 8.000-10.000 de emigranţi în perioada 1999-2005. Conform aceleiaşi surse, după profesii, în perioada 1990-1991, inginerii, arhitecţii, profesorii şi medicii au fost cei mai mulţi.

    Manualele de istorie vorbesc despre fenomenul „Piaţa Universităţii”
    Elevii spun că nu au aflat de la televizor că Iliescu a …
    Manualele de istorie după care predau profesorii conţin foarte puţine informaţii despre mineriadele din anii ’90. În opinia profesorilor de istorie, atâta vreme cât justiţia nu a dat verdictul final în privinţa evenimentelor de atunci, ei nu le pot politiza în vreun fel. Cărţile de istorie vorbesc despre fenomenul „Piaţa Universităţii” şi despre căderea Guvernului Roman.

    „Mineriadele sunt prezentate fără să se facă o analiză pertinentă asupra implicaţiilor ulterioare. Copiii iau cunoştinţă despre evenimentele de atunci, dar fenomenul este tratat la suprafaţă”, spune Eugen Orghidon, profesor de istorie de la Liceul „Ion Creangă” din Capitală.

    Profesorii de la Asociaţia Profesorilor de Istorie din România (ARIR) spun că, de la toamnă, programa de istorie se va schimba. „Până acum, mineriadele erau predate la clasele mari de liceu. La clasa a XI-a e prezentă ca studiu de caz, într-o lecţie de recapitulare şi evaluare, cu tema «Mineriada din 1990 în mărturii divergente», iar la clasa a XII-a, mineriada apare la tema «Statul de drept şi instituţiile sale», temă care priveşte România de după 1989″, spune Mihai Manea, profesor de istorie, preşedintele Asociaţiei Profesorilor din România. Acesta adaugă că mineriada e predată din mai multe perspective. „Sunt prezentate faptele şi elevii de clasa a XI-a sau a XII-a sunt puşi să le judece, sub îndrumarea profesorului, dacă a fost bine sau rău ce s-a întâmplat”, mai spune profesorul Manea.

    „Mineriada din manuale e subiectivă şi neclară”

    Născuţi în acelaşi an în care minerii din Valea Jiului devastau Bucureştiul, adolescenţii în vârstă de 17 ani ştiu foarte multe lucruri despre Mineriada din 13-15 iunie 1990. Nu le este încă foarte clar filmul evenimentelor de atunci. „Îmi place foarte mult istoria noastră, dar descrierile contemporane sunt subiective şi neclare.

    Mai multe am aflat din reportajele televizate, din care am înţeles că Iliescu a chemat minerii”, a spus Natalia, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti. „Tot ce ştiu despre Mineriadă am aflat de la televizor şi din ce mi-au povestit părinţii. A fost o mişcare a unui grup de tineri care nu erau de acord cu ideile clasei politice de atunci. Ei au fost opriţi cu ajutorul minerilor. În urma acestor manifestaţii, Miron Cozma a fost încarcerat. Apoi a fost eliberat şi reîncarcerat, de mai multe ori”, ne-a povestit Dragoş Rizescu, elev în clasa a XI-a la acelaşi liceu. Andreea Stanciu, elevă în clasa a XI-a E la Liceul „Nicolae Iorga” din sectorul 1 al Capitalei, consideră că încă „nu se ştie exact cine i-a chemat pe mineri”. Manualul de istorie contemporană tratează în ultimele capitole unele aspecte ale acestui fenomen social, care, potrivit unuia dintre profesorii de istorie de la Liceul „Nicolae Iorga”, Cosmin Niculae, „a implicat depăşirea din partea unor categorii sociale limitele democraţiei şi care a afectat credibilitatea României pe plan extern”.

    Iliescu a cerut intervenţia armatei

    Ion Iliescu

    Un document, din care redăm câteva fragmente, aflat la anchetatori, arată jurnalul activităţii desfăşurate de unităţile Armatei în Garnizoana Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990. În acest document, numele lui Ion Iliescu apare de nenumărate ori. Ora 15.45. „Preşedintele României a cerut telefonic la generalul mr. Schiopu Nicolae, care îl înlocuia pe şeful MStM, să se intervină cu două detaşamente de militari din Unităţile MApN în sprijinul trupelor MI existente în Piaţa Universităţii. Gr. mr. Schiopu Nicolae a propus preşedintelui ca MApN să nu intervină în Piaţa Universităţii, ci să se întărească paza la guvern şi televiziune. Ora 16.20. Preşedintele ţării a cerut ca armata să întărească apărarea la celelalte obiective de stat (MI, SRI etc). Ora 17.35 Transmite ordinul să se folosească gazele lacrimogene în zona MI. Spre seară, se solicită chiar un elicopter pentru a lansa fiolele lacrimogene. Ora 19.25 Ion Iliescu îl informează pe prim-adjunctul ministrului apărării naţionale că pe sediul Poliţiei Capitalei s-a ridicat steagul verde legionar.

    Ancheta, încă la Parchet

    În ultimii 17 ani, dosarul evenimentelor din iunie 1990 a trecut pe la numeroşi procurori civili şi militari, dar, de aproape fiecare dată, s-a întors la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul General. În prezent, procurorii militari conduşi de magistratul Dan Voinea lucrează, pe de o parte, la completarea dosarului întors de la instanţă, cauză care privea intervenţia armată din 13 iunie 1990. În dosarul respectiv, cap de afiş era generalul Mihai Chiţac, pe atunci ministru de interne. Dosarul 13 iunie, completat, mai are acum un acuzat de marcă: Ion Iliescu, Un al doilea dosar cuprinde zeci de nume mari ale demnitarilor aflaţi în 1990 la putere: de la Ion Iliescu şi Petre Roman la Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu.

    Sursa: Adevarul.ro, 13.6.2007

    Justitia isi bate joc de victimele mineriadelor

    Justitia isi bate joc de victimele mineriadelor

    Iliescu este protejat in continuare prin tot felul de manevre legale, acuza victimele represiunilor salbatice ordonate de intemeietorul FSN-ului

    Victimele Mineriadei lui Iliescu din iunie 1990 nici pana astazi nu sunt luate in considerare de Justitie. Desi s-au adresat in repetare randuri Ministerului Public, respectiv Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si personal Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi pentru urgentarea cerecetarilor si redeschiderea dosarului mortilor Mineriadei nici pana astazi autoritatile nu au catadicsit sa ofere vreun raspuns. Asociatia Victimelor Mineriadelor reprezentata de presedintele Viorel Ene si avocatul Rapcea Mihai, in temeiul art. 8 din O.G. nr. 27/2002 privind petitiile si in temeiul Legii nr. 544/2004, s-au adresat Sectiei Contencios Administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie cerand sanctionarea legala fata de lipsa raspunsului. Ei precizeaza ca la data de 01.08.2007 Asociatia a inregistrat la Ministerul Public, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sub nr. 10135, cererea de redeschidere a dosarului nr. 77/P/1998 privind pe cei ucisi in represiunea din iunie 1990 si ingropati la Cimitirul Straulesti II, Cimitirul Domnesti si cei arsi la Crematoriul Cenusa. Desi a trecut termenul legal prevazut de lege pentru raspunsul administrativ, Ministrul Public nu dat nici un raspuns solicita rii sfidand in continuare victimele mineriadelor si legea. Situatia speciala in care se afla victimele nu mai poate suferi amanari si asteptari interminabile. Intrucat au trecut deja 17 ani de la evenimentele ce fac obiectul dosarelor penale, Asociasia Victimelor solicita obligarea paratilor la comunicarea raspunsului privind cererea de redeschidere a dosarului nr. 77/P/1998 ,,Mineriada iunie 1990. Dosarul a fost inchis la vremea respectiva chiar de catre procurorul militar Dan Voinea. Asociatia Victimelor Mineriadelor l-a acuzat direct pe Ion Iliescu ca principal responsabil al crimelor si represiunii sangeroase din 1990, executate cu complicitatea organelor de partid ale FSN, a SRI si MI. Iliescu a mai produs o scrisoare deschisa in care nu numai ca nu isi recunoaste in nici un fel implicarea in evenimentele din iunie 1990, ci mai are si tupeul sa ne acuze pe noi, care am fost victimele mineriadelor, a mai declarat Ene, care s-a plans si ca Procurorul General Codruta Kovesi refuza orice dialog cu reprezentantii Asociatiei si nu se implica in solutionarea dosarelor mineriadei. Asociat ia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 a depus de mai bine de 10 ani plangere penala impotriva lui Ion Iliescu si a celor pe care-i considera vinovati de represiunea din iunie 1990.

    Autor : George Roncea – umbraonline.ro– 03.09.2007

    Comemorarea mineriadelor din 13-15 iunie 1990

     Comemorarea mineriadelor din 13-15 iunie 1990

    Astăzi 13 iunie „Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990 – 1991 din România” a comemorat la kilometrul zero, în Piaţa Universităţii, tragicele evenimente petrecute în urmă cu 17 ani. S-au depus coroane, au fost aprinse lumânări şi a avut loc o slujbă religioasă în memoria victimelor mineriadelor din iunie 1990.

    În ciuda faptul că în zonă au fost prezenţi reporteri de la două televiziuni şi din presa scrisă, care se pregăteau să filmeze marşul organizat de „Asociaţia 21 decembrie 1989” şi „Grupul de iniţiativă Noii Golani”, aceştia au ignorat total evenimentul organizat de AVMR.

    Reamintim că în iunie 1990 în Piaţa Universităţii mii de demonstranţi au scandat în mod paşnic „Jos Iliescu!” şi „Jos comunismul!”. Într-un comunicat prezentat de televiziunea publică Ion Iliescu a cerut „forţelor fidele democraţiei” să apere instituţiile statului de grupurile de demonstranţi, iar Guvernul a calificat acţiunea maselor drept „acte de tip legionar, care trebuie oprite cu toată fermitatea”. După ce miile de manifestanţi au ocupat Televiziunea Română, Ion Iliescu a cerut venirea minerilor la Bucureşti, unde aceştia au recurs la violenţe greu de imaginat.

    La plecare, Ion Iliescu le-a adresat mulţumiri minerilor: „Vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut în aceste zile, pentru toată atitudinea dumneavoastră de înaltă conştiinţă civică. Exemplul dumneavoastra a fost plin de îmbărbătare pentru toţi cei de bine, care doresc progresul societăţii româneşti.Vreau să vă mulţumesc deci pentru acest act de înaltă solidaritate pe care l-aţi demonstrat in aceste zile.”

    În prezent în dosarul Mineriada ’90 sunt anchetaţi Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu şi o serie de alte oficialităţi ale vremii. Ion Iliescu este acuzat de comiterea a 13 infracţiuni de o gravitate excepţională printre care genocid, subminarea puterii de stat şi a economiei naţionale.

    Autor : Catalin Dobrescu – Yogaesoteric – 13.06.2007

    AVMR cere recuzarea lui Voinea

    AVMR cere recuzarea lui Voinea

    Asociatia Victimelor Mineriadelor sustine ca procurorul Dan Voinea tergiverseaza finalizarea urmaririi penale in dosarul Mineriadei din iunie ’90

    Asociatia Victimelor Mineriadelor din Romania (AVMR) a inaintat, in calitate de reclamanta, parte vatamata si parte civila in dosar, procurorului general al Romaniei, Codruta Kovesi, o cerere de recuzare a generalui Dan Voinea- cel care coordoneaza dosarul Mineriadei din 1990- acuzandu-l pe procuror ca s-ar fi ante-pronuntat si ca ar apara interesele anumitor „vinovati” pentru intamplarile din 13-15 iunie. AVMR sustine si ca, potrivit noilor prevederi ale Codului de Procedura Penala, Parchetul Militar nu are dreptul de a instrumenta dosarul mineriadei din iunie 1990.

    Acuzat ca favorizeaza vinovatii

    AVMR il acuza pe Dan Voinea ca a facut parte din echipa de procurori implicati in procesul de la Targoviste al familiei Ceausescu, proces ce i-a avut ca organizatori pe Gelu Voican Voiculescu, generalul Victor Atanasie Stanculescu, Virgil Magureanu si altii, persoane acuzate de Asociatie chiar in dosarul mineriadei. AVMR sustine chiar ca Voinea ii favorizeaza pe cei indicati de organizatie ca vinovati pentru evenimentele din iunie 1990, audiindu-i in dosar in calitate de martori, spre nemultumirea organizatiei care-i considera „invinuiti”. „Domnul magistrat general Dan Voinea tergiverseaza finalizarea urmaririi penale, favorizandu-i in acest fel pe invinuiti si pe cei care trebuie sa devina invinuiti”, se arata in cererea de recuzare a lui Voinea. Pe de alta parte, Voinea este acuzat, potrivit Mediafax, ca refuza sa-i cerceteze pe procurorii implicati in represiunea din 13-15 iunie 1990, „in frunte cu procurorul Tuculeanu Alexandru”, care s-ar face vinovati de lipsirea de libertate „a celor peste o mie de oameni tinuti timp de patru luni la Magurele si Baneasa”. De asemenea, AVMR sustine ca, in 1998, un subaltern al lui Voinea – pe atunci sef al Parchetelor Militare -, Gheorghe Surdescu, a instrumentat urmarirea penala in dosar si a propus neinceperea urmaririi penale, propunere „aprobata si supervizata” de Voinea. Asociatia il acuza astfel pe Voinea ca s-ar fi antepronuntat in dosar.

    Se grabeste finalizarea dosarului

    Generalul-magistrat Dan Voinea, seful procurorilor militari din Romania, declara in urma cu o saptamana ca dosarul mineriadei din 1990 si cel al Revolutiei din decembrie 1989 ar putea fi incheiate cu rechizitorii pana la sfarsitul acestui an. „Sper ca pana in toamna dosarul Revolutiei sa fie finalizat cu rechizitoriu. Mai mult, inainte de acesta speram sa-l putem inchide pe cel referitor la mineriada din 13-15 iunie 1990. Nu va pot garanta insa aceste date, caci ele nu depind in totalitate de noi. Va pot spune insa ca facem tot posibilul pentru ca termenele pe care le-am avansat aici sa nu fie depasite”, spunea Voinea intr-o intalnire a Asociatiei 21 Decembrie, la aniversarea a 17 ani de la manifestarile din Piata Universitatii din 1990. La inceputul lunii martie, Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi declara ca numarul procurorilor care investigheaza faptele comise in timpul Mineriadei si Revolutiei a fost suplimentat. Kovesi a precizat ca in dosarul mineriadei sunt 35 de invinuiti, acest caz fiind anchetat de cinci procurori si politisti. Procurorul general a mai spus ca a dispus constituirea acestui grup de lucru format din procurori si politisti pentru a se finaliza dosarul. Noul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, sesizat de societatea civila cu privire la dosarele revolutiei si mineriadei din 1990, declara, in 13 aprilie, ca a avut o discutie pe aceasta tema cu procurorul general al Romaniei, fiind asigurat ca au fost luate masurile optime pentru solutionarea acestor cauze. Ancheta privind mineriada din 1990 – in care sunt cercetate in jur de 20 de persoane, printre care si Ion Iliescu – include acuzatii precum subminarea puterii de stat si a economiei nationale, lipsire de libertate in mod ilegal si crime contra umanitatii. Potrivit datelor oficiale, intre 13 si 15 iunie 1990, in timpul evenimentelor din Bucuresti, au fost ucise sase persoane, alte cateva zeci au fost ranite, iar cladirile Politiei Capitalei si Ministerului de Interne, precum si sedii de partide si alte institutii importante ale statului au fost devastate.

    Autor : Andrei Ghiciusca – Ziarul Ziua – 2.05.2007

    „Luceafărul“ rămâne în beci

    „Luceafărul“ rămâne în beci

    Miron Cozma – liderul minerilor din Valea Jiului – va rămâne în continuare în arest, după ce magistraţii Tribunalului Municipiului Bucureşti au admis, ieri, recursul procurorilor formulat împotriva eliberării condiţionate decise, în 9 ianuarie, de Judecătoria Sectorului 5. Sentinţa este definitivă şi a fost luată cu o majoritate de voturi, unul dintre cei trei judecători din complet considerând că ar trebui respins recursul procurorilor, iar Cozma să fie eliberat din închisoare. De asemenea, instanţa a mai dispus ca Miron Cozma şi Asociaţia Victimelor Mineriadelor din România să plătească fiecare câte 100 de lei cheltuieli de judecată.

    În acest context, „Luceafărul huilei“ îşi va duce pedeapsa de 10 ani de puşcărie până la capăt, dat fiind faptul că poate reitera cererea de eliberare condiţionată abia în 15 noiembrie 2007, iar mandatul de arestare expiră la 2 decembrie 2007. Şedinţa de judecată de ieri a fost una destul de agitată, şi asta pentru că Asociaţia Victimelor Mineriadelor a încercat să convingă judecătorii să îi accepte ca parte în proces. Concret, avocatul AVM a susţinut că hotă rârea Judecătoriei Sectorului 5 ar fi ilegală deoarece nu le-a admis excepţ ia de neconstituţionalitate şi, implicit, trimiterea dosarului la Curtea Constituţională.

    După deliberare, instanţa a respins respectiva excepţie, moment în care reprezentantul AVM a recuzat judecătorul, dar şi procurorul de şedinţă. Recuzarea a respins solicitarea, iar discuţiile privind eliberarea condiţ ionată a lui Cozma au fost reluate. Imediat după reluarea discuţiilor, Cozma s-a declarat încrezător în hotărârea instanţei. „Am convingerea că decizia pe care o veţi lua va fi în interesul legii“, a susţinut fostul lider de tristă amintire al minerilor din Valea Jiului. Aceasta nu e prima tentativă a lui Miron Cozma de a obţine eliberarea înainte de termen. În 2 iunie 2006, cei şase membri ai comisiei speciale de la Rahova au amånat, pentru iunie 2007, judecarea cererii de eliberare condiţionată a fostului lider al minerilor, însă „Luceafărul huilei“ a obţinut în instanţă reducerea termenului în care mai poate formula o astfel de cerere. În timpul celor nouă ani şi trei luni de arest, Miron Cozma a gustat, preţ de câteva zile, libertatea, însă, spre ghinionul său, a fost reîncarcerat.

    Spre exemplu, fostul preşedinte al României, pesedistul Ion Iliescu, l-a graţiat pe Miron Cozma la sfârşitul anului 2004, printr-un decret prezidenţial, însă în urma protestelor venite din partea opiniei publice şi a Asociaţiilor revoluţionarilor, Iliescu s-a răzgândit şi a revocat decretul, iar Cozma a fost trimis din nou la închisoare. Fostul lider al minerilor a contestat revocarea decretului, astfel că a părăsit închisoarea în luna iunie 2005, după ce magistraţii craioveni, unde s-a judecat cauza, au apreciat că încarcerarea sa este nelegală. La doar trei luni după eliberare, Cozma a ajuns din nou după gratii în urma deciziei instanţei supreme prin care a fost confirmată pedeapsa de 10 ani de închisoare pentru mineriada de la Costeşti.

    Fostul lider de tristă amintire al minerilor din Valea Jiului a putut cere eliberarea condiţionată după ce instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, la începutul lunii decembrie 2005, contopirea pedepselor pe care Cozma le-a primit pentru implicarea în două mineriade: şapte ani şi 11 luni închisoare (pedeapsă executată deja pentru mineriada din 1991) şi 10 ani de închisoare (pedeapsă aplicată de instanţa supremă pentru mineriada de la Costeşti, din februarie 1999).

    Autor : Dan Bacan – Ziarul Atac online – 20.02.2007

    Sediul PSD, pichetat de Asociatia Victimelor Mineriadelor

    Sediul PSD, pichetat de Asociatia Victimelor Mineriadelor  

     

    La 18 ani de la primele alegeri democratice din România, sediul PSD a fost pichetat de aproximativ douăzeci de membri ai Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din 1990-1991, acţiune care s-a bucurat de participarea a doi voluntari exotici, un cetăţean de culoare şi un cubanez, scrie NewsIn.

    Deşi liderul asociaţiei, Viorel Ene, miza pe participarea a cel puţin 40 de protestatari, doar vreo 20 de persoane s-au adunat în faţa sediului central al PSD, atracţia grupului fiind doi „voluntari care fac practică la locul de muncă”, un afro-american şi un cubanez.
     

    Pe ritmul deja popularei melodii „România, trezeşte-te!”, a trupei Moromeţii, piesă folosită şi de PD în campania electorală din 2004, victimele mineriadelor din 1990 au cerut arestarea „infractorului Ion Iliescu”.
     

    „Suntem foarte nemulţumiţi că suntem iar în prag de alegeri şi Iliescu vine şi ne dă sfaturi, poveţe, distorsionează adevărul despre ce s-a întâmplat în ’90, ce bine şi frumos a fost. Noi dorim să le spunem tinerilor că nu a fost aşa, au fost violenţe mari”, a prezentat liderul Asociaţiei Victimelor Mineriadelor scopul acţiunii de protest.
     

    Viorel Ene a mai spus că, deşi mulţi dintre membrii asociaţiei sunt liberali, îl critică pe „trădătorul” Radu Câmpeanu, spunând că „este păcat că acel PNL care a avut sediul devastat ca şi celelalte partide este acum de partea acestui infractor Ion Iliescu”. De altfel, protestatarii au pichetat, potrivit declaraţiilor lui Ene, şi sediul PNL Bucureşti, în urmă cu câteva zile.
     

    „Avem şi voluntari care, în ghilimele, fac practică la locul de muncă. Le-am explicat despre ce e vorba şi sunt alături de noi”, a explicat Ene prezenţa celor doi străini în mijlocul protestatarilor, şi a adăugat că numărul celor care pichetează în faţa PSD se datorează faptului că majoritatea sunt la muncă.
     

    Liderul PSD Mircea Geoană, prezent la sediul central al partidului pentru o întâlnire cu preşedintele asociaţiei investitorilor italieni din România a catalogat acţiunea de protest a asociaţiei drept o acţiune de tip electoral, spunând că probabil „este vorba de mâna perfidă a adversarului politic”.

    Sursa : Rol.ro    20.mai 2008

  • FACEBOOK

  • STATISTICI SITE

  • Taguri

  • Calendar

    aprilie, 2018
    L Ma Mi J V S D
    « Feb    
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    30  
  • Comentarii Recente

  • Articole Recente

  • Categorii