• SONDAJ

  • Miron Cozma-eliberat, Parchetul a declarat recurs

    Miron Cozma-eliberat, Parchetul a declarat recurs

    Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie va declara recurs fata de decizia instantei de eliberare conditionata a lui Miron Cozma, a declarat, in aceasta dupa amiaza, purtatorul de cuvant al Ministerului Public, Somina Frolu.

    Judecatoria sectorului 5 Bucuresti a admis, astazi, cererea de eliberare conditionata a lui Miron Cozma, condamnat la 18 ani de inchisoare pentru mineriada din 1991, soldata cu caderea Guvernului Roman.

    Cozma ramane in arest pana la judecarea recursului Parchetul instantei supreme.

    Astazi, instanta Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti a admis propunerea comisiei speciale de la Penitenciarul Rahova privind eliberarea conditionata a lui Miron Cozma.

    Dupa anuntarea deciziei de catre judecator, avocatul lui Miron Cozma, Adrian Roset, a declarat jurnalistilor ca „toate piesele din dosar” sunt in favoarea clientului sau, sustinand ca chiar daca solutia va fi atacata „nu crede ca vreo alta instanta din Romania va da o alta solutie”. „Este o decizie corecta”, a apreciat avocatul Adrian Roset.

    Audiat de instanta, Cozma a spus ca, in cazul va fi eliberat, va sta un timp la Timisoara, cu membrii familiei sale – prezenti in sala de judecata – dupa care se va gandi „serios” la plecarea din tara, invocand faptul ca este membru al unei asociatii muncitoresti internationale.

    Cozma a adaugat ca de la raportul precedent privind comportamentul sau, in sase luni, a avut opt evidentieri, din care sase cu recompensa. Fostul lider al minerilor a adaugat ca nu a facut decat sa se supuna programului din penitenciar si sa participe la activitatile organizate. Avocatul sau a sustinut ca instanta ar trebui sa ia in considerare comportamentul lui Cozma din ultimele sase luni.

    Procurorul a spus ca propunerea comisiei speciale de la Penitenciarul Rahova este neintemeiata si ca Miron Cozma nu a dat semne de indreptare. El a adaugat ca dosarul privind eliberarea conditionata a fost completat cu date privind comportamentul din momentul in care acesta a fost arestat. Procurorul a mai invocat faptul ca Miron Cozma a avut antecedente penale si ca a savarsit fapte grave, cu violenta.

    Membrii Asociatiei Victimelor Mineriadelor au facut cerere sa fie parte in proces, insa aceasta a fost respinsa.

    Dupa repartizarea aleatorie a dosarelor, cel al lui Cozma a ajuns la acelasi judecator care anul trecut a respins propunerea de eliberare conditionata.

    Saptamana trecuta, membrii comisiei de la Penitenciarul Rahova s-au pronuntat pentru punerea in libertate a lui Cozma tinand cont de comportamentul decent al acestuia in relatiile cu personalul penitenciarului, relatiile neconflictuale cu ceilalti detinuti si interesul deosebit pentru activitatile religioase si sportive.

    Potrivit avizului favorabil intocmit de cei opt membri ai comisiei speciale de la Penitenciarul Rahova, in perioada detentiei, Miron Cozma a avut un comportament decent in relatiile cu personalul si a respectat regulamentele de ordine interioara. Totodata, el a avut „relatii neconflictuale cu ceilalti detinuti pastrandu-si propriul sistem de valori”.

    In acelasi aviz se arata ca fostul lider al minerilor a manifestat interes deosebit pentru activitatile cu caracter religios dar si pentru cele sportive si recreative (sah). El a participat la activitati cu caracter educativ desfasurate pe sectia de detinere si la Clubul central, respectiv Cenaclul literar. Comportamentul lui Cozma s-a manifestat creativ in pictura, decoruri si artizanat, potrivit avizului comisiei.

    In acelasi document se arata ca Miron Cozma nu a fost sanctionat disciplinar si ca a fost recompensat de patru ori cu suplimentarea dreptului la vizite si pachet. Cozma este caracterizat ca avand o personalitate cu bun potential, nivel de inteligenta peste medie, o buna imagine de sine, tendinta de a se impune ca lider si potential creativ ridicat.

    „Avand in vedere ca in perioada de amanare detinutul a avut un comportament corespunzator, a dat dovezi de indreptare in sensul ca a manifestat un interes deosebit pentru activitatile cu caracter religios, sportiv si recreativ, a participat la activitatile educative de la Clubul central, Cenaclul literar, pictura, artizanat observand si faptul ca antecedentele penale si comportamentul pana la 2 iunie 2006 au fost avute in vedere de catre comisiile anterioare precum si de catre instantele de judecata, comisia propune liberarea conditionata”, se arata in avizul intocmit de comisia de la Penitenciarul Rahova.

    Pentru a fi luata in dezbatere solicitarea, avocatii lui Cozma depunand la dosar toate actele necesare, inclusiv ultimele hotarari ale instantelor bucurestene privind respingerea precedentei cereri de eliberare conditionata.

    Dosarul cu cererea lui Miron Cozma a ajuns vinerea trecuta la Judecatoria Sectorului 5.

    Fostul lider al minerilor a avut posibilitatea sa ceara eliberarea conditionata dupa ce instanta Inaltei Curti de Casatie si Justitie a decis, la inceputul lunii decembrie 2005, contopirea pedepselor pe care Cozma le-a primit pentru implicarea in doua mineriade: sapte ani si 11 luni inchisoare (pedeapsa executata deja pentru mineriada din 1991) si zece ani de inchisoare (pedeapsa aplicata de instanta suprema pentru mineriada de la Costesti, din februarie 1999).

    Miron Cozma, incarcerat pana la inceputul lunii iunie 2006 la Penitenciarul de Maxima Siguranta Timisoara, a fost adus la Penitenciarul Rahova din Bucuresti.In 2 iunie, cei sase membri ai comisiei speciale de la Rahova au luat in considerare, la amanarea eliberarii conditionate a lui Cozma, gravitatea faptelor comise de acesta, lipsa dovezilor privind indreptarea si reeducarea lui, precum si faptul ca a beneficiat de clementa legii atunci cand a fost gratiat, antecedentele penale si timpul insuficient pentru reeducare.

    Comisia a propus amanarea, pentru 1 iunie 2007, a discutarii unei noi cereri de eliberare in cazul Cozma, detinutul contestand aceasta decizie la Judecatoria sectorului 5 Bucuresti. In 13 iunie, Judecatoria sectorului 5 Bucuresti decidea ca Miron Cozma sa ramana in inchisoare, el putand reveni cu o noua cerere de eliberare conditionata peste sase luni, adica la 1 ianuarie 2007.

    Luna urmatoare, Tribunalul Bucuresti a respins, ca nefondat, recursul fostului liderul al minerilor din Valea Jiului impotriva deciziei instantei inferioare referitoare la mentinerea sa in penitenciar, unde executa condamnarile pentru implicarea in doua mineriade.

    Miron Cozma a intentat proces autoritatilor, cerand sa fie despagubit cu patru milioane de euro de catre statul roman, considerand ca este detinut ilegal dupa ce fostul sef al statului Ion Iliescu l-a gratiat, iar apoi a revocat decretul prin care i s-a acordat clementa.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 09.01.2007

    A fost redeschis dosarul „Mineriada”

    A fost redeschis dosarul „Mineriada”

    Procurorii Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus astazi punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor: Mihai Chitac, fost ministru de interne, Gheorghe Andruta, fost adjunct al ministrului de interne, si a lui Dumitru Costea, fost comandant al UM Trupe de Paza si Ordine Ploiesti, sub aspectul savarsirii infractiunilor de participatie improprie la omor calificat si omor deosebit de grav, in timpul „Mineriadei din iunie 1990”.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Public, prin acelasi act de sesizarea transmis Inaltei Curti de Casatie si Justitie a mai fost trimis in judecata si colonelul in rezerva Vasile Constantin, fost ofiter I in sectia Parasutisti, din cadrul Comandamentului Aviatiei Militare, sub acuzatia de comitere a infractiunilor de participatie improprie la omor calificat si omor deosebit de grav si participatie improprie la tentativa la infractiunea de omor calificat si omor deosebit de grav, fapte aflate in concurs real.

    Procurorii sustin ca Mihai Chitac, Gheorghe Andrita si Dumitru Costea au determinat, in data de 13 iunie 1990, subordonatii sa utilizeze armamentul din dotare cu munitie de razboi si sa traga asupra manifestantilor, actiune in urma careia a rezultat decesul prin impuscare a doua persoane si punerea in pericol a vietii altora, faptele fiind comise de catre militari, fara vinovatie, si constituie participatie improprie la omor calificat si omor deosebit de grav.

    Fata de Ion Iliescu, urmarirea penala a fost inceputa prin rezolutia din 19 iunie 2007, sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art. 31 raportat la art. 176 din Codul Penal, constand in aceea ca, la data de 13 iunie 1990, a determinat cu intentie interventia in forta a militarilor impotriva manifestantilor din Piata Universitatii din Bucuresti si din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moarte si ranirea prin impuscare a mai multor persoane.

    In ceea ce priveste alte fapte savarsite in imprejurari diferite decat cele expuse in rechizitoriu, respectiv pentru cele peste o mie de persoane retinute de fortele de ordine, cu concursul minerilor, precum si pentru celelalte doua victime ucise prin impuscare sau ranite cu arme de foc sau in alt mod, cercetarile se efectueaza intr-un alt dosar aflat in curs de solutionare la Sectia Parchetelor Militare, mai precizeaza comunicatul Ministerului Public.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 08.08.2007

    16 ani de batjocura pentru mortii Mineriadei ’91

    16 ani de batjocura pentru mortii Mineriadei ’91

    Decesul celor doi civili a trimis Romania din nou in fata CEDO.

    Dosarul „Frumusanu-Crainiceanu”, unul dintre cazurile „sensibile” de dupa Revolutie, este ingropat de justitie de 16 ani.

    Pe 25 septembrie 1991, in timpul mineriadei care a debarcat cabinetul Roman, muncitoarea Aurica Crainiceanu si studentul Andrei Frumusanu au fost ucisi in Piata Victoriei de un proiectil de semnalizare tras din guvern.

    Vinovat a fost gasit capitanul SPP Dorel Gabor, condamnat la opt ani de inchisoare. Nu a ispasit nicio zi, iar in 2001, dosarul a fost retrimis Parchetului Militar si „uitat” intr-un sertar. Dorel Gabor nu a fost de gasit nici acasa, nici la telefon. Prescrierea faptelor vine in 2023, dar cazul este la CEDO.

    Crimele din Piata Victoriei

    SCENA I. La guvern, hoardele de ortaci fac exercitii de vandalizare. Palatul Victoria este asediat, mineri, scutieri, civili se macelaresc cu rangi, topoare, pietre. La parter, o sticla incendiara zboara prin geam si se izbeste de trupul unui jandarm. Flacarile cuprind cu repeziciune uniforma si tanarul arde ca o torta. Nicolae Lazar, 21 de ani, a murit in chinuri groaznice dupa doua zile, pe 27 septembrie 1991.

    SCENA II. Din statia de metrou, doi soti ajung pe bulevardul Ana Ipatescu. Rachetele de semnalizare trase din guvern lovesc blocul „Tarom”. Un proiectil izbeste trupul femeii, care cade secerata langa sotul ei. Aurica Crainiceanu, 27 de ani, mama a doi scolari, a fost impuscata la ora 18.15 si a murit a doua zi.

    SCENA III. De la metrou apare si un student. Cateva minute are noroc: nu e nici batut, nici fugarit de ortaci. Dar moare. Acelasi tip de proiectil, care o omorase pe Aurica Crainiceanu, il strapunge si pe Andrei. Andrei Frumusanu, 24 de ani, student in anul II la Hidrotehnica, impuscat la ora 18.45, a murit in numai cateva minute.

    Asa a fost in dupa-amiaza de 25 septembrie 1991, in timpul mineriadei. Ortacii lui Miron Cozma si-au dat masura salbaticiei prin incendierea unui jandarm si bataia bestiala administrata celor peste 150 de civili, jandarmi si militari in termen.

    Trupele SPP s-au remarcat si ele prin capitanul Dorel Gabor, gasit vinovat pentru uciderea a doi civili neimplicati in lupte. Devenit ulterior maior, Gabor s-a „jucat” atunci cu munitia de semnalizare, trimitand doua proiectile in trupurile muncitoarei Aurora Crainiceanu si in cel al studentului Andrei Frumusanu.

    Procurorul Gheorghe Surdescu, cel care a trimis in anii ‘90 dosarul la instanta, arata ca a tras de la etajul doi al guvernului, din anticamera Secretariatului General.

    Pistolul de calibru 26 mm, cu munitie reactiva, se foloseste exclusiv pentru a trage in plan vertical si nu orizontal. Victimele lui Dorel Gabor nu erau nici mineri, nici vandali, nici atentatori la siguranta nationala, ci doi curiosi aciuati in zona.

    Oamenii presedintelui fac zid

    Uciderea jandarmului Lazar nu a devenit dosar penal. Civilii Frumusanu si Crainiceanu au fost, in schimb, trimisi din nou la groapa de justitia noii Romanii. Cercetarile s-au „bucurat” de toata „atentia” autoritatilor: martorii si rudele decedatilor au fost intimidati, ex-directorul SPP, Dumitru Iliescu, a cautat sa-si acopere subordonatul, iar Serviciul a filmat sedintele tribunalului.

    „Parintele” Constitutiei, senatorul PSD Antonie Iorgovan, s-a implicat personal, aparandu-l in instanta pe ofiterul SPP. Ofiterul Gabor s-a bucurat astfel de zidul protector al oamenilor presedintelui Iliescu: ex-seful SPP si senatorul Iorgovan.

    Exonerare „pe pile”

    Chiar si asa, pe 10 iulie 1998, Tribunalul Militar l-a condamnat pe Dorel Gabor la opt ani de inchisoare, pentru omor deosebit de grav.

    Pentru Crainiceanu si Frumusanu, adevarata lovitura de teatru a venit insa in toamna lui ‘99, cand Curtea de Apel Militara a admis recursul inculpatului Gabor si a casat sentinta.

    Al doilea soc a urmat pe 14 decembrie 2000, imediat dupa revenirea PSD la guvernare: in ciuda probelor si a sentintei, Curtea Suprema a retrimis dosarul la Parchet. Surse judiciare au declarat pentru EVZ ca „scoaterea lui Gabor de sub urmarire penala si retrimiterea dosarului s-au dat pe pile”.

    De sase ani, pe cazul „Frumusanu-Crainiceanu” s-a asternut praful. Procurorii Marin Stoica si Tudor Marian l-au preluat in 2001, dar nu l-au considerat o prioritate.

    Acum, dosarul este la seful Sectiei Parchetelor Militare, generalul Dan Voinea. Acesta a confirmat informatia, dar nu a dat alte amanunte. Totusi, surse judiciare sustin ca rechizitoriul va fi completat cu audierea unor noi ofiteri prezenti in guvern. Lor li s-ar adauga reaudierea maiorului (r) Dorel Gabor, apoi dosarul va pleca iarasi la instanta.

    ECUATIA CRIMEI

    Un dosar, doi morti si zeci de frustrari

    „Cate zile si pantofi am rupt prin justitie…! Lucram nopti, sambete si duminici ca sa recuperez zilele cand eram in instanta”, povesteste Viorel Crainiceanu.

    In fatidicul 25 septembrie ‘91 mergea cu Aurica, sotia lui, la Spitalul de Dermatologie pentru a dona sange. Dar s-au abatut din drum. „Se tragea spre blocul „Tarom”. Aurica m-a intrebat: „Oare mori daca te loveste unul de-asta”? Pana sa-i raspund, a cazut”.

    Baietii ei au crescut si lucreaza. Ionut, care s-a casatorit, are 23 de ani, iar Marius, 24. Isi amintesc ca au ajuns in instanta, caci avocatul lui Gabor ceruse probe ca decedata, Crainiceanu Aurica, avea intr-adevar copii.

    „Nu vrem banii CEDO”

    Parintii lui Andrei Frumusanu au ramas neconsolati. Chiar in vara lui ‘91, baiatul abia gustase din libertatea castigata in 1989. „Inainte sa moara, chiar in ‘91, a fost putin pana in Bulgaria, saracul. Nu vrem banii de la CEDO, ci numai ca ucigasul sa fie pedepsit”, spune Stefan Frumusanu.

    Tatal neconsolat este uimit inca de coincidentele care graviteaza in jurul raposatului sau fiu: Andrei este nascut in aceeasi zi cu Traian Basescu, a facut armata la Murfatlar, orasul natal al presedintelui, si a invatat la „Spiru Haret”, liceul frecventat de Ion Iliescu.

    Aici, fostul director, Pascu, le-a si amenajat un colt celor patru „spiristi” decedati, trei la Revolutie si unul, Andrei Frumusanu, la mineriada din ‘91. Candela arde acolo de 16 ani.

    PETRE ROMAN

    „E un dosar complicat”

    Fostul premier a fost martor in procesul „Frumusanu-Crainiceanu” si a infirmat alibiul capitanului SPP, Dorel Gabor, care declara ca a participat la evacuarea sa din guvern. Dar, dupa 16 ani, Roman crede ca dosarul e prea complicat.

    „Evenimentul zilei”: Cum comentati nerezolvarea dosarului „Frumusanu-Crainiceanu” nici acum, dupa 16 ani?

    Petre Roman: Am avut o discutie cu familiile chiar la audieri. Le-am promis ca voi face tot ce pot sa-i ajut. Eram insa in opozitie… Eu nu mai am nicio conexiune cu treaba asta. Daca s-au epuizat toate caile de atac in justitia romana exista CEDO. E un dosar complicat.

    In ce sens?

    Pai cineva care judeca din afara trebuie sa aiba posibilitatea sa discute cu multe persoane care erau in sfera politica sau a instantelor ori autoritatilor din acea vreme….

    Dosarul contine deja marturii si expertize.

    Cred ca se ajunge la o solutie care se refera la raportul dintre victima si cel care a provocat decesul. Si o legatura suplimentara foarte complicata, adica trebuie documente, a ordinelor pe care le-a primit. Daca acela care a facut treaba asta a fost sub ordin si nu a avut intentia sa ucida…

    Adica e foarte greu de dovedit ca a avut intentia sa ucida. Poate sa fie omor din culpa. Acum trebuie luate ordinele de-atunci. Daca omul a primit un ordin trebuie sa fie o hotarare in cadrul SPP sau chiar un acord al lui Iliescu, avand in vedere toate actele de violenta. Oricum, atunci nu era o lege clar stabilita (mare parte din documente au fost distruse – n.r.).

    VERDICT

    „Infractiune de omor”

    In 1992, parlamentul publica ancheta sa privind mineriada din septembrie ‘91. Printre semnatari, Radu Timofte (FSN), Valentin Gabrielescu (PNT) sau Ovidiu Musetescu (FSN).

    Concluzia era atunci clara: „… rapoartele de expertiza medico-legala demonstreaza ca decesele au survenit ca urmare a impuscarii acestora cu proiectile atipice (…) Deoarece s-a constatat ca la acest tip de munitie s-au facut modificari inainte de a fi folosita, putem aprecia ca ne aflam in fata unei infractiuni de omor”.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 25.09.2007

    Miron Cozma, eliberat dupa zece ani intr-o alta Romanie

    Miron Cozma, eliberat dupa zece ani intr-o alta Romanie

    Fostul lider al minerilor a parasit inchisoarea, dupa 10 ani de detentie. Plecarea a avut loc intr-un ton patriotic, cu citate din filosofia nihilista.

    Daca ar mai avea curiozitatea sa se intereseze ce se intampla pe afara, filosoful german Friedrich Nietzsche ar fi, probabil, cel mai trist om din intregul univers. Si pe buna dreptate, s-ar putea zice, avand in vedere ca, dupa ce nazismul i-a preluat cateva idei pentru a-si fundamenta ideologia, iar Robert De Niro l-a citat prelung intr-un film in care alerga sa violeze o fata si sa-i omoare familia, de ieri, Nietzsche a ajuns si unde se astepta cel mai putin: in gura lui Miron Cozma.

    „Inainte sa va spun cum ma simt, s-ar putea zice ca ma simt bine, nu-i asa? Nise (n.r. – Nietzsche) avea o vorba: „Ce nu te omoara te face mai puternic”„, acestea au fost primele cuvinte ale „Luceafarului huilei”, la parasirea definitiva a inchisorii, dupa 10 ani de detentie.

    Cele trei axiome

    Dupa scurtul periplu prin istoria nihilismului, Miron Cozma a revenit la aspecte ceva mai „lumesti”. Prezentate ca fiind „niste lucruri extrem de importante pe care vreau sa vi le spun”, ideile lui Cozma s-au inchegat in jurul celor trei axiome fundamentale prezentate de fostul lider al ortacilor de cate ori a avut ocazia, in ultimii zece ani: 1. Miron Cozma a facut inchisoare in locul altora; 2. Miron Cozma e bun, politicienii sunt corupti; 3. Au crezut ca-l distrug pe Miron Cozma, dar Miron Cozma este foarte bine, sanatos.

    „Am facut zece ani de puscarie pentru ca mi-am facut datoria de lider de sindicat”, si-a inceput acesta disertatia, dupa care a sarit imediat la „spiritul Cozma” („spiritul poporului roman adevarat, care munceste, care stie sa lupte pentru o cauza dreapta”). Sirul narativ a fost incheiat brusc cu o apreciere despre Romania, care, cat timp a stat el in inchisoare, ar fi devenit cea mai corupta tara din Europa.

    Spre Timisoara, prin Voluntari

    Dupa declaratia facuta presei, Cozma s-a indreptat catre un cartier rezidential din localitatea Voluntari, de langa Bucuresti, folosind centura orasului (in conditiile in care are interdictie de 5 ani de a intra in Capitala si Petrosani). Aici, s-a intalnit cu prietena sa, urmand ca, in cursul serii, sa ajunga alaturi de familie, la Timisoara.

    La fostul sau loc de munca, eliberarea lui Cozma a trecut aproape neobservata. Ieri, in Valea Jiului, subiectul nu era foarte interesant pentru oamenii din zona. „Ar fi bine sa-si vada de viata lui la Timisoara. Vaii Jiului i-au trebuit 17 ani sa-si schimbe imaginea negativa dobandita in urma mineriadelor”, spunea un localnic. In urmatoarea perioada de timp, fostul lider al minerilor va sta la Timisoara in casa pe care fiul sau o are intr-un cartier de lux, unde mai au proprietati si fotbalistii Cristi Chivu si Cosmin Contra.

    ISTORIE

    Traseul juridic al lui Miron Cozma

    > Iunie 1998 – Miron Cozma este condamnat la un an si sase luni de inchisoare pentru mineriada din 1991, sub acuzatiile de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice. Este pus in libertate pe 9 iulie 1998.

    > Februarie 1999 – Curtea Suprema de Justitie majoreaza la 18 ani de inchisoare pedeapsa lui Cozma in dosarul mineriadei din 1991. Acesta ajunge din nou in inchisoare.

    > Finele lui 2004 – presedintele inca in exercitiu Ion Iliescu semneaza, in ultimele zile de mandat, decretul de gratiere a lui Cozma. Acest lucru arunca in aer scena politica, ceea ce duce si la reincarcerarea fostului lider al minerilor.

    > Inceputul lui 2005 – o ancheta scoate la iveala faptul ca „Luceafarul” se bucura de un tratament preferential in inchisoare. Se lasa cu demiteri la nivel inalt in Directia Penitenciarelor.

    > 28 septembrie 2005 – Miron Cozma este condamnat si in dosarul mineriadei din 1999, de la Costesti, la zece ani de inchisoare. Pedepsele se contopesc, iar Cozma ramane cu un rest de pedeapsa de doi ani si o luna. Incepe un lung sir de cereri de eliberare conditionata, terminate cu eliberarea definitiva de ieri.

    EVOLUTIE

    Cele trei Romanii ale lui Miron Cozma

    Aproape 3.500 de zile. Atat a stat Miron Cozma in inchisoare. Dincolo de gratiile puscariilor prin care a trecut, Romania s-a schimbat. Cand a fost arestat prima data, in ianuarie 1997, era printre cei mai puternici oameni din Romania: singurul lider sindical care reusise sa dea jos un guvern prin proteste si violenta, seful necontestat al minerilor din Valea Jiului – la acea vreme, inca o bomba cu ceas.

    In momentul in care lui Cozma i s-au pus prima data catuse, Romania era o „tanara speranta” la poarta NATO si UE, aflata imediat dupa prima alternanta democratica la guvernare, cu un guvern Ciorbea inca timid si nehotarat daca sa aplice sau nu concedieri in masa in minerit. In aceste conditii, puterea lui Miron Cozma, chiar si acuzat oficial pentru mineriada din septembrie 1991, era uriasa.

    La mana politicienilor

    Puterea sa latenta a ramas insa intacta si in arest, dovada „explozia” din februarie 1999, la cateva luni dupa eliberarea sa. Pentru trei zile, Romania a devenit tara lui Cozma si a ortacilor sai, care amenintau din nou cu asediul Capitalei, deschizandu-si drum cu bolovanii aruncati catre jandarmi la Stoenesti, incurajati subtil de Partidul Romania Mare. Arestat in timp ce fugea cu autobuzul, pentru Cozma a inceput si sfarsitul.

    Dintr-un simbol al fortei impuse cu bata intr-o mana si lampasul in cealalta, Cozma a ajuns la cheremul instantelor si al regimurilor politice, incapabil sa vada Romania altfel decat prin gratiile celulei sau pe fereastra dubelor de politie care-l plimbau dintr-un penitenciar in altul.

    A gustat libertatea pentru cateva zile cand Iliescu l-a gratiat intre doua tururi de scrutin, in 2004. A intrat din nou in puscarie atunci cand Iliescu si-a revocat decretul sub presiunea partidelor politice, inclusiv a PSD. Eliberarea sa i-a costat insa pe social-democrati chiar guvernarea: UDMR si-a motivat decizia de a sprijini Alianta D.A. declarand ca au decis sa-si schimbe tabara politica.

    Cine mai are nevoie de Cozma?

    Ieri, Cozma a iesit in libertate intr-o alta Romanie decat cea din care a fost izolat in 1998. Minerii sai au devenit o categorie sociala lipsita de coeziune si blazata. PRM, partidul care l-a sustinut, a ajuns sub pragul de 5%.

    In aceste conditii, mai poate fi Cozma o amenintare politica? Raspunsul analistului Cristian Parvulescu este rezervat: „Doar daca va avea cineva nevoie de el pentru a crea o miscare de contrast, in raport cu care acel lider sa para democratic. Basescu ar putea sa aiba nevoie de Cozma, dar si Vadim. Insa nu stiu daca Miron Cozma mai are potential pentru asta”. (Oana Dobre)

    Sursa: Evenimentul Zilei, 03.12.2007

    Dan Voinea îl scapa si pe Mihai Chitac

    Dan Voinea îl scapa si pe Mihai Chitac

    Dosarul „Mineriada din 13-15 iunie ’90″, în care era judecat Mihai Chitac, se întoarce la procurori. Motivul: Dan Voinea (care l-a „ratat” si pe Ion Iliescu) ar fi încalcat procedura penala.

    Asa au decis, ieri, magistratii Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care au dat curs exceptiilor ridicate de aparatorii fostului demnitar, potrivit carora, procurorul militar Dan Voinea – cel care a instrumentat cauza – ar fi încalcat procedura penala si Legea raspunderii ministeriale.

    Concret, instanta a decis ca generalul-magistrat Voinea nu ar fi avut dreptul sa desfasoare acte de urmarire penala în acest dosar, deoarece mai semnase o data rechizitoriul pe care l-a trimis instantei.

    „Persoana care a verificat acest rechizitoriu (din 27 iulie 2007 – n.r.) este unul si acelasi procuror militar care a efectuat urmarirea penala si a întocmit rechizitoriul anterior restituirii cauzei pentru refacerea urmaririi penale”, a sustinut, în fata judecatorilor, avocatul Dan Ioan.

    Pe de alta parte, acesta a aratat ca, pentru a-l pune sub învinuire pe Chitac pentru fapte savârsite în timpul mandatului de ministru, procurorul Voinea avea nevoie de avizul presedintiei.

    Cu zece zile în urma, gafele procurorului militar Dan Voinea au facut ca fostul presedinte Ion Iliescu – învinuit în acelasi dosar – sa scape de acuzatiile de participatie improprie la omor calificat si omor deosebit de grav, formulate împotriva sa.

    Dosarul „Mineriada iunie ’90″ este ultimul episod al unui an dezastruos în ceea ce priveste soarta cauzelor aflate pe rolul instantelor de fond. Practic, în 2007, toate dosarele importante au fost blocate, fie prin retrimiterea catre procurori, fie prin trenarea, luni în sir, fara niciun rezultat vizibil.

    Astfel, dosare lansate cu mare tam-tam, precum „Zambaccian”, „Rompetrol”, „Rafo”, „Mineriada iunie ’90″ au fost retrimise, fie la Parchetul General, fie la DNA, pentru vicii de procedura. Alte cauze, precum cea privindu-l pe Mohammad Munaf, au stagnat tot anul, blocându-se în detalii juridice sau amânari în serie.

    Sursa: Raluca Dan, Evenimentul Zilei, 18.12.2007

    Ortacii din Valea Jiului: „Mineriada a fost fifty-fifty!”

    Ortacii din Valea Jiului: „Mineriada a fost fifty-fifty!”

    Viata grea din mina a fost speculata electoral, de … Minerii dau vina pe vremuri atunci când îsi amintesc de evenimentele dramatice din 13-15 iunie 1990. Si pe lideri. Si pe mass-media, care le-a interpretat faptele. Putini sunt cei care îsi asuma vreo vina.  

    O discutie despre mineriada din 1990, cu ortacii din Valea Jiului, acum, la împlinirea a 17 ani de la evenimentele care au transformat Capitala României în haos, pare mai degraba o încercare sortita esecului. Cei mai multi dintre ei se tem sa vorbeasca. Ca sa nu-si piarda locurile de munca, spun ei. Putini sunt cei care au acceptat sa discute cu noi despre Mineriada. Cei care cred ca, pentru Mineriada din 1990, au fost de vina societatea, liderii politici, presa si mai putin ei.  

    Blocuri gri si o viata marcata mai degraba de saracie. Oameni care lucreaza în minerit, dar si foarte multe persoane care nu au un loc de munca de ani de zile. O zona cenusie, cunoscuta în toata tara mai ales pentru evenimentele din iunie 1990 ce ne-au adus în atentia presei din întreaga lume. Este vorba de Valea Jiului. Viata oamenilor de aici pare mai degraba marcata de lipsuri decât de ceea ce s-a întâmplat în iunie 1990.  

    În orasul Petrosani, de exemplu, din cele 13.000 de apartamente, doar 4.300 mai sunt racordate la energia termica. Restul populatiei a renuntat la calorifere din lipsa banilor. Printre minerii care au fost disponibilizati si care si-au deschis o afacere pe cont propriu, putini sunt aceia care se declara multumiti de viata pe care o au acum. Altii au plecat, pur si simplu, din Valea Jiului, pentru a se întoarce de acolo de unde plecasera. Localitatea Vulcan este reprezentativa în acest sens: de aici au plecat 2.000 de muncitori, ramânând peste 200 de apartamente goale si devastate.  

    Liderii ortacilor nu mai cred într-o noua mineriada  

    „Mai sunt doar sapte mine operabile din totalul de 13, care functionau în anii 1990: Lonea, Vulcan, Petrila, Lupeni, Paroseni, Uricani, Livezeni. Aici sunt angajati 11.750 de ortaci. Multi dintre ei au participat la acele mineriade, la cea din 1990. Dar acum cred ca mentalitatea minerilor s-a schimbat. Lumea din Valea Jiului a început sa înteleaga anumite lucruri, nu cred ca acum, în anul 2007, ar mai putea fi organizata o alta mineriada. Ortacii din Valea Jiului nu mai pot fi manipulati. Mineriada a avut loc din vina întregii societati, nu pot fi învinovatiti doar minerii”, ne-a declarat directorul Companiei Nationale a Huilei (CNH) Hunedoara, Daniel Surulescu. În anul 1990, în cadrul CNH, erau angajati peste 56.000 de ortaci.  

    „Voiam sa ajutam la îndreptarea lucrurilor în tara”  

    Cristian Kuszas lucreaza în mineritul din Valea Jiului de 18 ani. Si-a trait practic viata aici.  

    Îsi aminteste de mineriade cu o umbra de tristete pe chip: „La mineriada din 1990 nu am participat, pentru ca era la televizor Campionatul Mondial la fotbal. Dar am fost la Costesti si la Stoenesti. Imaginea acelor zile nu o vor sterge anii, însa ea a fost modificata de mass-media. Ne-au vazut oamenii cum nu am fost de fapt, au existat prejudecati.  

    Mai exista, înca, poate. Iliescu, în 1990, a facut trei greseli capitale, iar cea mai mare a fost libertatea pe care a dat-o si care a fost gresit înteleasa. Mineriada a fost fifty-fifty, cum se spune, 50% manipularea din partea liderilor, iar 50% vointa minerilor. Voiam sa ajutam la îndreptarea lucrurilor în tara. Este foarte greu sa vezi lucrurile asa cum sunt, atunci când se întâmpla, si usor sa le vezi dupa ani. Vezi mai bine raul de bine si invers”, considera barbatul.  

    „Sa nu-mi rastalmaciti cuvintele!”  

    Cei mai multi dintre mineri spun ca prioritara e acum pentru ei pastrarea locurilor de munca si ca nu vor sa-si mai aminteasca ce s-a întâmplat acum 17 ani. „Eram tineri atunci, cu Mineriada. Au trecut anii si ne-am mai copt. Poate ca ne-au folosit liderii si politicienii de atunci. Poate am avut si noi vina noastra. Depinde si cum privesti situatia. Din ce unghi. Oamenii din tara asta ne vad ca pe niste brute uneori, prin ochii acelor fapte, de atunci, demult. Acum, nu numai ca sunt batrân, dar nu as mai pleca la nicio actiune de acel fel. Nu am batut rau pe nimeni, dar, nu stiu, asa a fost sa fie. Acum mai lucrez pentru ca am copiii în facultate si le trebuie bani. Viata ramâne viata de luptat”, a povestit, frecându-si mâinile, Dumitru, unul dintre ortacii iesiti din schimb, de la mina. Omul se uita la jurnalistii veniti de departe, temator: „Sa nu-mi rastalmaciti cuvintele”, ne striga acesta. Am încercat sa stam de vorba cu mai multi ortaci care iesisera din tura.  

    Când au auzit ca este vorba despre mineriada, au refuzat pur si simplu sa stea de vorba cu noi si au plecat fara sa ne mai adreseze vreun cuvânt.  

    Oamenii au uitat sau prefera sa nu vorbeasca despre mineriade. Se tem. Nu ne mândrim cu acele evenimente. Dar nici nu bagam capul în nisip. Erau alte vremuri, vârtejul revolutiei, libertatea, dibacia în vorbe a unora… Au fost mai multe cauze.

     

    Sursa: Mihaela Floroiu, Adevarul, 14.06.2007

    Mineriada ’90: Chitac va ajunge în instanta, Iliescu va fi preluat de procurori civili

    Mineriada ’90: Chitac va ajunge în instanta, Iliescu va fi preluat de procurori civili

    Sectia Parchetelor Militare a finalizat dosarul mineriadei din iunie 1990 în care a fost anchetata moartea a patru persoane si urmeaza sa-i trimita în judecata doar pe fostul ministru de interne Mihai Chitac si pe ceilalti ofiteri din dosar, iar cauza va fi disjunsa în cazul lui Ion Iliescu.  Procurorii din cadrul Sectiei Parchetelor Militare din Parchetul General au hotarât sa îi trimita în judecata doar pe generalul (r) Mihai Chitac, fostul ministru de interne din 1990 si pe alti trei ofiteri din conducerea Ministerului de Interne si au dispus, totodata, disjungerea cauzei cu privire la fostul presedinte Ion Iliescu care este cercetat pentru comiterea infractiunii de instigare la omor deosebit de grav.  Generalul (r) Mihai Chitac a venit azi în jurul orei 11.00 la Parchet, unde timp de doua a citit materialul de urmarire penala strâns în cazul sau si a semnat procesul-verbal de luare la cunostinta. La iesirea din sediul Parchetului, Mihai Chitac a refuzat sa dea declaratii motivând ca este obosit si nu poate sta prea mult afara din cauza caldurii.  Dupa ce rechizitoriul va fi semnat si de ceilalti inculpati, dosarul urmeaza sa fie trimis în instanta. În ceea ce îl priveste pe fostul presedinte Ion Iliescu, cazul sau urmeaza sa fie finalizat de catre procurorii Sectiei întâi de Urmarire Penala si Criminalistica a Parchetului General.  Sursa: Adevarul, 25.07.2007

    Mineriada din 1990 ajunge în instanta fara Ion Iliescu

    Mineriada din 1990 ajunge în instanta fara Ion Iliescu

    Procurorii continua cercetarile faptelor … Fostul presedinte va fi cercetat de procurorii civili, gratie deciziei Curtii Constitutionale, fiind acuzat ca a determinat interventia în forta a militarilor. Fostul ministru de interne, generalul în rezerva Mihai Chitac, a fost trimis în judecata, ieri, într-unul din dosarele privind moartea a patru persoane în timpul incidentelor din 13–15 iunie 1990. Cercetat în acelasi dosar, fostul presedinte al României Ion Iliescu va raspunde în fata procurorilor civili.  În fata instantei supreme vor ajunge si fostul adjunct al lui Chitac, generalul maior (r) Gheorghe Andrita, precum si ofiterul Dumitru Costea, fost comandant al UM Trupe de Paza si Ordine Ploiesti. Acestia sunt acuzati de participatie improprie, la omor calificat si omor deosebit de grav.  Pentru aceleasi învinuiri, aflate în concurs real, a fost trimis în judecata si fostul sef al Departamentului Parasutisti din cadrul Comandamentului Aviatiei Militare, Vasile Constantin. Procurorii militari sustin ca generalii Chitac si Andrita, alaturi de colonelul Costea, si-ar fi determinat subordonatii, în data de 13 iunie 1990, sa utilizeze armamentul din dotare cu munitie de razboi si sa traga asupra manifestantilor, actiune în urma careia au rezultat decesul?prin împuscare a?doua persoane si punerea în pericol?a vietii altora.  În ceea ce îl priveste pe colonelul (r) Vasile Constantin, anchetatorii au stabilit ca, în noaptea de 13 spre 14 iunie 1990, a ordonat subordonatilor sai sa foloseasca armamentul din dotare cu munitie de razboi, tragând asupra manifestantilor care protestau în zona magazinului „Romarta Copiilor”. Astfel au fost ucise prin împuscare doua persoane, iar alte trei au fost ranite.  Fostul presedinte Ion Iliescu beneficiaza de decizia Curtii Constitutionale care a hotarât ca anchetarea civililor de catre procurori militari contravine legii fundamentale a tarii. Astfel ca, în data de 19 iulie, Parchetul Militar a decis disjungerea cauzei cu privire la Iliescu, acuzat ca, la data de 13 iunie 1990, a determinat cu intentie interventia în forta a militarilor împotriva manifestantilor din Piata Universitatii din Bucuresti si din alte zone ale?Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea si ranirea prin împuscare a mai multor persoane. Cercetarile fostului presedinte al României Ion Iliescu vor fi continuate de procurorii civili.  Ion Iliescu: „O comanda politica” Fostul presedinte Ion Iliescu pune referirile din rechizitoriu pe seama comenzii politice primite de catre procurori. „Cum îsi permit referiri la Ilisecu când cercetarea nu au finalizat-o? Este o dovada de rea vointa. În loc sa se ocupe de cazul în sine, de aflarea adevarului si de inculpati, se vrea capul lui Iliescu. Asta-i o comanda politica si tocmai de aceea e si mai revoltator”, a comentat fostul sef de stat.  Iliescu a amintit ca ancheta în cazul sau a fost disjunsa în conformitate cu hotarârea Curtii Constitutionale. „Remarc faptul ca se introduce o confuzie grava, ca ar fi fost vorba de reprimarea unor manifestanti pasnici, când este de notorietate faptul ca în noaptea de 12-13 iunie, grupuri anarhice, înarmate, au atacat institutii ale statului. E foarte grav daca raspunderea pentru acte de vandalism se deplaseaza de la infractori spre sustinatorii restabilirii ordinii”, a mai apreciat Iliescu.  Reprimarea manifestantilor din Piata Universitatii, decisa la nivel înalt  Procurorii militari care au anchetat dosarul mineriadei din iunie 1990, ce vizeaza moartea a patru persoane, sustin ca decizia de reprimare a manifestantilor din Piata Universitatii a fost luata la cel mai înalt nivel, planul de masuri fiind cerut personal de presedintele Ion Iliescu. Anchetatorii sustin ca, pe 11 iunie 1990, a avut loc, la sediul guvernului, o sedinta restrânsa condusa de seful statului Ion Iliescu si premierul Petre Roman, întâlnire în care s-a discutat despre eliberarea Pietei Universitatii.  Procurorii au subliniat ca, potrivit propriei declaratii, generalul Mihai Chitac a primit ordin de la presedintele ales, Ion Iliescu, ca pâna a doua zi sa întocmeasca un „Plan de Actiune” pentru „eliberarea” Pietei Universitatii, la aceasta operatiune urmând sa participe, pe lânga fortele Ministerului de Interne, si trupe ale Ministerului Apararii, dar si forte antitero apartinând SRI ori altor structuri. Ieri, procurorul general Laura Kovesi a declarat ca va lua masuri ca si dosarul în care este cercetat Ion Iliescu sa fie finalizat cât mai curând.  Procurorii au stabilit cheltuieli judiciare în valoare de 2.000 de lei, respectiv 500 de lei pentru fiecare dintre cei patru inculpati – Mihai Chitac, Gheorghe Andrita, Dumitru Costea si Vasile Constantin. Sursa: Marius Vulpe si Liliana Nastase, Adevarul, 09.08.2007 

    4.000.000 de euro, daune de la Dan Voinea

    4.000.000 de euro, daune de la Dan Voinea

    PROCES.

    Asociatia Victimelor Mineriadelor din Romania (AVMR) a dat in judecata Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General si pe generalul-magistrat Dan Voinea de la care solicita despagubiri morale de 4.000.000 de euro pentru tergiversarea solutionarii dosarelor mineriadelor.

    Reprezentantii AVMR sustin ca procurorul Voinea ar fi refuzat sa il puna sub invinuire pe fostul presedinte Ion Iliescu in dosarul „Mineriada iunie ‘90” pana in momentul in care nu mai avea competenta sa faca acest lucru.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 17.12.2007

    Pedeapsa lui Cozma, prea mare?

    Pedeapsa lui Cozma, prea mare?

    Fostul presedinte Ion Iliescu crede in continuare ca „golanii” au fost problema anului 1990, nu minerii. Deputatul Victor Ponta zice ca n-a reusit niciodata sa-si convinga fostul sef de partid ca tinerii batuti de mineri in Piata Universitatii nu erau nici drogati, nici vinduti taranistilor.

    PRO – Ion Iliescu, presedintele de onoare al PSD

    Pedeapsa excesiva

    Legat de o eventuala intrare in politica a lui Miron Cozma, viata poate sa ofere tot tipul de surprize. Altminteri, omul si-a ispasit o pedeapsa, intra in drepturile civile, mai are niste restrictii un numar de ani, firesc ar fi sa fi tras niste concluzii si sa evite niste excese.

    Nimic nu-i imposibil, nimeni nu poate face astfel de prognoze. A fost excesiva pedeapsa, judecind imprejurarile prin care a trecut tara se putea judeca intr-un alt context toata chestiunea asta, ca nu el era singurul vinovat. De exemplu, violentele din 1990 nu au fost provocate de mineri. Nu ei au fost pe 12 ianuarie in Capitala, nu ei pe 28 ianuarie au vrut sa ia cu asalt cladirea Guvernului, nu ei pe 18 februarie au devastat cladirea Guvernului, nu ei au fost la evenimentele din Tirgu-Mures, nu ei au ocupat samavolnic un nod de circulatie din centrul Capitalei care a creat o stare anormala timp de o luna si jumatate, nu ei pe 13 iunie au devastat cladiri publice, Politie, sediul MAI. Au fost grupuri rebele care au atacat in dupa-amiaza si seara zilei si Politia Capitalei, a fost ingrozita toata lumea. Nu erau minerii atunci, eu va vorbesc de ziua de 13, de cauza, nu de efect. Institutii ale statului devastate, cladirea Politiei, MAI, SRI si Televiziunea Nationala, s-a dorit sa se intre cu forta in Studioul 4.

    CONTRA – Victor Ponta,  deputat PSD

    Nu o sa-i pling de mila

    In politica, cele mai ciudate lucruri se pot intimpla, nu pot sa-mi dau cu parerea si evident ca nu-i urez succes intr-o viitoare cariera politica. Eu, ca om care am fost in Piata Universitatii de partea cealalta a baricadei, nu o sa uit niciodata si nu o sa am niciodata nici un fel de simpatie fata de el. Niciodata nu o sa-i pling de mila. Eu am numai amintiri placute pina pe 13 iunie despre Piata Universitatii. Sigur ca dupa aceea mult timp am incercat sa-l conving pe domnul Ion Iliescu ca nu eram drogati si ca nici nu ne plateau taranistii ca sa fim acolo, n-am reusit, asta e. Sigur ca dupa aceea, vazindu-l pe Marian Munteanu pentru cine a candidat, am fost dezamagit, dar asta nu afecteaza cu nimic un spirit care a fost acolo. La 10 zile dupa ce au venit minerii am plecat din tara, pentru ca nu mai aveam nici o speranta. E un moment trist din viata Romaniei postdecembriste. Insa nu sint de acord cu faptul ca doar lui, dintre atitia infractori, i s-a refuzat eliberarea conditionata. Nu vorbesc acum cu mintea din 1990, ci cu cea a juristului. Atunci aveam 17 ani si mi se parea ca, pentru ceea ce s-a intimplat acolo, orice pedeapsa este prea mica, dar am invatat ca viata e un pic mai complicata, ca trebuie sa existe o pedeapsa adecvata si evident ca nu doar Miron Cozma a fost vinovat.

    „Justitia ar trebui sa-i faca ceva si lui Iliescu”
    – Intre 1990 si 1999, in Romania au avut loc sase mineriade, dintre care cea mai singeroasa a fost cea din 13-15 iunie. In timpul mineriadei din septembrie 1991, Petre Roman, pe atunci prim-ministru, a fost inlaturat de la putere.

    – Conform datelor oficiale, in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990 au fost raniti 746 de oameni, iar sase au murit. Asociatia Victimelor Mineriadelor spune insa ca numarul mortilor si al ranitilor este mult mai mare.

    – Dupa eliberarea din inchisoare, Miron Cozma a declarat pentru NewsIn ca justitia ar trebui sa-i faca ceva si lui Ion Iliescu pentru mineriade: „Ce sa-i fac lui Iliescu?! Lui Iliescu ar trebui sa-i faca justitia ceva si, probabil, ceea ce mi-a facut mie justitia lui Iliescu. N-am ce sa-i spun. Eu cu sechelele regimului comunist nu vreau sa mai am de-a face”.

    Sursa: Raluca Ion, Cotidianul, 06.12.2007

  • FACEBOOK

  • STATISTICI SITE

  • Taguri

  • Calendar

    august 2018
    L Ma Mi J V S D
    « iun.    
     12345
    6789101112
    13141516171819
    20212223242526
    2728293031  
  • Comentarii Recente

  • Articole Recente

  • Categorii