• SONDAJ

    [socialpoll id="2304033"]
  • Comunicat – Protest

    ASOCIATIA VICTIMELOR MINERIADELOR 1990-1991 DIN ROMANIA prin membrii asociatiei parti vatamate in dosarul represiunii din iunie 1990- MINERIADA  denunta complicitarea procurorillor militari condusi de Gh. Cosneanu si procurorul general Lazar cu Iliescu si P.S.D.

    Procurorii militari de caz nu au depus toate dovezile care ar fi incriminat autoritatile romane si autorii masacrului in frunte cu Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Razvan Teodorescu, Virgil Mgureanu, etc.
    Statul Roman prin Ministerul de finante refuza sa raspunda in solidar cu vinovatii represiunii.
    Miercuri 24 octombrie vom protesta intre orele 12.00-14.00 in fata Parchetului General cerand demiterea sefului parchetelor militare Gh, Cosneanu si a procurorului general Lazar !

    Dosarul Mineriadei: Inalta Curte a sesizat Curtea Constitutionala cu sase exceptii de neconstitutionalitate

    Inalta Curte a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) cu sase exceptii de neconstitutionalitate in Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, in care au fost trimise in judecata, pentru crime impotriva umanitatii, 14 persoane, intre care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul sef al SRI Virgil Magureanu si fostul lider sindical Miron Cozma.

    Potrivit minutei instantei, exceptiile au fost ridicate de Inalta Curte, dar si de generalul in rezerva Vasile Dobrinoiu – fost comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne, de colonelul in rezerva Petre Peter – fost comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele, de generalul in rezerva Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al Romaniei, de Virgil Magureanu, director al Serviciului Roman de Informatii si de Viorel Ene, presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor. Deciziile de sesizare a CCR sunt definitive.

    Instanta a respins alte patru cereri de sesizare a CCR.

    Ce contin exceptiile trimise la CCR

    1. Exceptia ridicata din oficiu de Inalta Curte vizeaza articolele 20 alin. (1) si 21 alin. (1) din Codul de Procedura Penala. Acestea privesc constituirea ca parte civila si introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente.

    2. Exceptia ridicata de Vasile Dobrinoiu vizeaza articolul 56 alin. (5) din Codul de Procedura Penala. Aceasta priveste competenta procurorului si organele de urmarire penala si competenta acestora si competenta organelor judiciare.

    Procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau sectiilor militare ale parchetelor efectueaza urmarirea penala potrivit competentei parchetului din care fac parte, fata de toti participantii la savarsirea infractiunilor comise de militari, urmand a fi sesizata instanta competenta

    3. Exceptia ridicata de Petre Peter vizeaza dispozitiile din articolul 439 alin. (1) din Codul Penal, care stabilesc infractiunile contra umanitatii.

    4. Exceptia ridicata de Mugurel Cristian Florescu vizeaza dispozitiile art. 311 si art. 31 alin. (1) lit. d) teza a II-a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Acestea privesc compunerea completelor de judecata de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

    5. Exceptia ridicata de Virgil Magureanu vizeaza dispozitiile art. 56 alin. (5) din Codul de Procedura Penala. Acesta priveste competenta procurorului si organele de urmarire penala si competenta acestora si competenta organelor judiciare.

    Este competent sa efectueze ori, dupa caz, sa conduca si sa supravegheze urmarirea penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

    6. Exceptia ridicata de Viorel Ene vizeaza dispozitiile art. 21 alin. (1) din Codul de Procedura Penala, art. 282 alin. (1) din CPP si art.346 alin.4 din CPP. Acestea stabilesc introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente, nulitatile relative si plangerile impotriva masurilor si actelor de urmarire penala

    Răspuns intermediar sesizare CNA

    Vă informăm că sesizarea dumneavoastră, trimisă Consiliului Naţional al Audiovizualului a fost înregistrată cu nr. 4428/15.05.2018.

     

    În vederea analizării acestei sesizări, Direcţia de specialitate a CNA va întocmi un  raport de monitorizare urmând ca, după soluționarea petiției dumneavoastră, să primiți răspuns din partea instituției noastre.

    Cu consideraţie,

    Alexandra Diniș

    Şef Birou Comunicare şi Relaţii cu Publicul

    Marii absenți din procesul Mineriadei. Atacatorii instituțiilor sunt pe lista victimelor.

    Victimele din 13-15 iunie 1990 sunt nemulțumite de instanță

    Scandalul pornit ieri, la Curtea Militară de Apel, este doar o parte din seria de nemulțumiri a celor 1913 victime citate în dosarul Mineriadei. Cei care au fost bătuți, arestați și maltratați în perioada 13-15 iunie 1990 spun că dosarul trebuie reinstrumentat, pentru că lipsesc nume importante de pe lista acuzaților, iar altele sunt în plus.

    Sute de oameni au ajuns, ieri, în fața Curții Militare de Apel, unde au așteptat câteva ore să intre într-o sală de judecată cu o capacitate de 30 de persoane. Fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu, a fost huiduit, dar marii absenți au fost Ion Iliescu, și Petre Roman. Victimele mineriadei din iunie 1990 spun, însă, că dintre cei care ar trebui trași la răspundere lipsesc foarte multe nume cunoscute, iar cei chemați în instanță au fost aleși astfel încât la finalul procesului să nu ajungă să plătească, iar asta ar fi și cauza pentru care se trage de timp. „Au fost citați doar cei care au peste 65 de ani, care pot să scape în final nepedepsiți. Lipsesc ministerele implicate, lipsesc persoane importante, ca fostul ministru, Doru Viorel Ursu, actualul avocat Pavel Abraham, care era torționarul șef, și fostul director al TVR, Răzvan Theodorescu, cel care a instigat, oprind transmisiunea și astfel a agitat lumea, deși la Revoluție s-a putut transmite fără probleme, când se trăgea asupra sediului. Din cauza asta, unul dintre cei trei morți este un membru FSN, a cărui soție a povestit cum omul era acasă și a plecat spre Televiziune după ce s-a închis emisia, în timpul campionatului de fotbal. Nu s-a cercetat Străulești II, nu sunt în dosar cei care au tras în oameni. În schimb, am văzut că printre victime sunt și cei care au atacat instituțiile statului. Cei care au fost arestați pe 18 iunie pentru ccă au atacat televiziunea își cer acum drepturile, în loc să fie acuzați. Noi sperăm că dosarul va fi întors și reinstrumentat cum trebuie”, a declarat, pentru Jurnalul, Viorel Ene, președintele Asociației Victimelor Mineriadelor 1990-1991 (AVMR). Viorel Ene a scris și urmează să publice o carte cu mărturii și foarte multe documente despre ceea s-a întâmplat în perioada 13-15 iunie, când a fost bătut de mineri. Asociația a cerut să se constituie parte în proces și îi acuză pe procurori că au împiedicat reprezentarea legală a victimelor. “Au spus că vor să pună avocați din oficiu la câte 50 de persoane. Acum doar s-a strigat prezența”, mai spune președintele AVMR. Următorul termen în proces va fi pe 29 martie.

    COMUNICAT

    COMUNICAT

    Joi 08.12.2016 orele 17.30, va asteptam in Piata Universitatii-Fantani, pentru a aduce un omagiu si a aprinde o lumanare in cinstea  celor  ce s-au jertfit  pentru Democratie si Libertate.

    DREPTATE, OCHII PLANSI VOR SA TE VADA !

     

    A.V.M.R.

    Dan Voinea – „pata de rușine pe obrazul Justiției române“ – vrea să ajungă din nou la butoanele dosarelor

    Zilele trecute a reapărut în atenția publică generalul Dan Voinea, controversatul magistrat care s-a lansat în carieră cu ocazia așa zisul proces al cuplului Ceaușescu. Deși s-a cerut singur la pensie, fiind beneficiarul unei pensioare de circa 200 de milioane de lei, echivalentul a mai bine de zece pensii militare medii, Dan Voinea vrea mai mult. Vrea mai mult deși în întreaga sa carieră de vreo 29 de ani n-a făcut mai nimic.
    Procuror militar din anul 1982, între anii 1997 și 2000 a deținut șefia Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În decembrie 1989, a fost adus de Ion Iliescu pe post de procuror la procesul soților Ceaușescu, la acea dată având gradul de maior la Direcția Procuraturii Militare. Dan Voinea a participat la procesul Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu, el întocmind „rechizitoriul“ pe baza căruia cei doi au fost condamnați la moarte și executați, în 25 decembrie 1989. Ulterior Voinea a fost cel care a instrumentat două dintre cele mai importante dosare post-decembriste, cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990 și cel al Revoluției din decembrie 1989, reușind performanța de a tergiversa și mătrăși complet cele două dosare, vreme de aproape două decenii.
    Generalul a făcut recent o cerere pe adresa CSM de reintrare în rândul procurorilor, nemulțumit de cariera actuală de avocat al unor ștabi ai parti­dului de guvernământ și de „consultant“ special al unor institute guvernamentale care, cică, se ocupă de cercetarea adevărului despre „rivoluție“, despre Mineriadă, despre comunism etc.
    Culmea, „consultantul“, cooptat pe post de expert irefutabil, este el însuși întruchiparea vie a noianului de minciuni aruncate de către gașca moscovită a lui Iliescu pe piața publică, tocmai pentru a acoperi vinovățiile grupării feseniste, și mai ales vinovăția lui Ion Iliescu, criminalul cu mâinile roșii de sânge, cel care a dat ordin să se tragă în studenți, în iunie ’90, cel care a adus haitele de mineri din subterane pentru a le zdrobi căpățânile bucureștenilor din Piața Universității.
    Într-un interviu recent Dan Voinea recunoaște că a depus o cerere la Ministerul Public și o alta la CSM, în care solicită reîncadrarea, cerere respinsă de Parchet. Acum Voinea încearcă să pună presiune pe CSM invocând numele președintelui Băsescu, care i-ar fi promis cică lui personal, prin 2009, că îl bagă la loc pe felie la Parchet, deși același Traian Băsescu îl revocase de pe postul de șef interimar al Parchetelor militare. În ce privește CSM-ul, s-a pronunțat într-o manieră decisivă, în aceeași perioadă, o anchetă desfășurată de inspectorii CSM scoțând la iveală incredibila  lipsă de profesionalism a generalului care a reușit să mătrășească aproape 17 ani dosarele cheie al României, care-l puteau implica direct pe Ion Iliescu, respectiv dosarele revoluției și Mineriadei din iunie 1990.
    Ca reacție față de cererea lui Dan Voinea de reîncadrare, am primit la redacție o declarație a reprezentantului victimelor mineriadei, Ene Viorel, de la AVMR, Asociația Victimelor Mineriadelor. Acesta afirmă că „Dan Voinea este unul dintre pionii lui Ion Iliescu, de care este legat printr-o veche relație. Generalul este o pată de rușine pe obrazul Justiției și al Armatei deopotrivă. Beneficiar al diplomei de așa zis revoluționar semnată de Ion Iliescu, proprietar de terenuri, implicat în șmenariada diplomelor alături de penali precum George Costin, acum la pușcărie . Nerușinarea acestui Voinea este fără egal, mai ales dacă avem în vedere că s-a pensionat în grabă în 2009 tocmai pentru a scăpa de sancțiunile CSM, care a descoperit în urma anchetei solicitate de AVMR și alte organizații ale societății civile că Voinea a ținut sute de dosare în nelucrare, că s-a făcut doar că-l anchetează pe Ion Iliescu, al cărui dosar, în zece ani de așa zisă cercetare nu număra decât șapte pagini“.
    În anul 1998, procurorul magistrat Surdescu Gheorghe, care a instrumentat urmărirea penală în dosarul 75/P/1998, a propus soluția de neincepere a urmăririi penale (N.U.P.), propunere aprobată și supervizata de genereralul Dan Voinea, care, la acea dată era procuror general șef al Parchetelor Militare. Ulterior când a pus chiar el mâna pe dosar, Voinea a făcut totul pentru a-l goli de conținut.
    Periodic, ani de-a rândul, Voinea își regiza apariții publice prin ziariști pe care îi recompensa în diverse moduri, pretinzând că îl aduce după gratii pe Ion Iliescu. În realitate de fiecare dată când Iliescu a trecut pe la Parchet, s-a întâlnit cu Voinea doar pentru cafele și pentru depănări de amintiri comune de la uciderea lui Ceaușescu. Pe lângă toate acestea s-a dovedit că așa zisele cercetări și întâlniri ale lui Voinea cu pseudo revoluționarii aveau la bază o afacere slinoasă. Voinea emitea, ca reprezentant al Parchetul militar, atestate, fără o cercetare prealabilă și fără a analiza termenii folosiți în aceste atestate, și care erau folosite drept dovezi de către persoanele care cereau preschimbarea (cf. Legii 314/2004) certificatului de revoluționar, preschimbând certificatul de revoluționar (emis cf. Legii 42/1990). Afacarea este încă în curs de cercetare penală, deoarece nu doar George Costin se ocupa de acest bizniz.
    Ene l-a acuzat pe Dan Voinea că a tergiversat și mușamalizat cu intenție dosarele Mineriadei și Revoluției pentru a-l proteja pe Ion Iliescu, de care este legat printr-o veche relație de complicitate, făcând parte dintre complotiștii acestuia. Mai mult, Ene Viorel a scos la iveală un document, ce poartă chiar semnătura lui Dan Voinea, care demonstrează că acesta dispusese clasarea dosarului Mineriadei, după care a fost forțat să-și infirme propria soluție ca urmare a protestelor publice ale AVMR, ce au determinat puterea politică de atunci să indice o nouă cale de acțiune procurorului Voinea. Cale de acțiune mult mai perversă și care a dus la spargerea și mătrășirea dosarelor, într-o perioadă mai îndelungată.

    Ancheta CSM a scos la iveală incredibile mânării ale dosarelor executate de Voinea

    În martie 2009, Procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi, a cerut, iar Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, efectuarea controlului de fond al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție. Kovesi a reacționat astfel pozitiv fata de solicitarea victimelor mineriadelor, care l-au reclamat pe procurorul militar Dan Voinea pentru tergiversarea unuia dintre cele mai fierbinți dosare penale din România, deoarece îl implică direct pe Ion Iliescu.
    La Secția Parchetelor Militare – condusă mulți ani de generalul magistrat Dan Voinea – se aflau cele mai vechi dosare nesoluționate înregistrate la Ministerul Public. În urma controlului efectuat de inspectorii CSM la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constatat existența unui număr record de 285 de dosare nesoluționate începând cu anul 1990. Procurorul general al României Coduța Kovesi a formulat un adevărat rechizitoriu, la vremea aceea la adresa generalului magistrat Dan Voinea, arătând că acesta a comis cu intenție numeroase fapte incompatibile cu calitate de magistrat – vicii de procedură, imixtiuni în activitatea altui procuror, ignorarea calității procesuale, elemente care ar fi dus la anularea dosarelor legate de Ion Iliescu dacă ar fi ajuns în instanță, până la urmă (ceea ce nici până acum nu s-a întâmplat). Potrivit Raportului Inspecție Judiciare a CSM, au fost reținute în sarcina fostului procuror Dan Voinea numeroase abuzuri ce atrăgeau nu doar sancțiunea revocării din funcția de Procuror Șef Adjunct, ci chiar sacțiunea disciplinară a revocării calității de procuror, potrivit disp. Art. 99 lit. a) și h) și următoarele din Legea nr. 303/2004.
    Voinea însă a scăpat de sancțiuni și s-a ales cu o frumoasă recompensă de 200 de milioane lunar. După ce Comisia de Disciplină pentru procurori din cadrul CSM a constatat că sunt îndeplinite condițiile privind atragerea răspunderii disciplinare lui Dan Voinea, s-a înregistrat la data de 17.03.2009 pe ordinea de zi a Ședinței CSM – Secția pentru Procurori, dosarul nr. 5/P/2008 având ca obiect „Abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și h) din Legea nr. 303/2004, constând în încălcarea dispozițiilor legale referitoare la incompatibilități și exercitarea funcției cu rea-credință – procuror VOINEA DAN de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție“.
    După mai multe tergiversări și amânări – 17.03.2009 amânare fără motiv; 31.03.2009 pentru imposibilitatea de constituire a completului; 13.04.2009, în vederea administrării probei cu martori; 19.05.2009, în vederea administrării probei cu martori; 16.06.2009, în vederea administrării probelor – la data de 16.06.2009 Secția Pentru Procurori a CSM A respins acțiunea disciplinară formulată de Comisia de Disciplină pentru procurori din cadrul CSM, pe motiv că aceasta este rămasă fără obiect… deoarece Voinea s-a făcut brusc pensionar. Comisia a reținut faptul că la data de 7.05.2007 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis Hotărârea nr. 803 prin care a admis eliberarea din funcția de procuror, prin pensionare, la cererea petentului, a procurorului Dan Voinea, acesta scăpând prin această manevră de rigorile și sancțiunile legii magistraților privind răspunderea disciplinară.
    Acum, în loc să i se aplice rigorile legii, „generalului“ Voinea, i se face culoar pentru a fi readus la obiectivul numărul unu al vieții sale – tocarea dosarelor care-l implică pe Ion Iliescu,  pensionar și acesta, pe deasupra și „reper de autoritate“ al Puterii actuale.

    Scris de George Roncea

  • FACEBOOK

  • STATISTICI SITE

  • Taguri

  • Calendar

    noiembrie 2018
    L Ma Mi J V S D
    « oct.    
     1234
    567891011
    12131415161718
    19202122232425
    2627282930  
  • Comentarii Recente

  • Articole Recente

  • Categorii