• SONDAJ

  • Dosarul privind uciderea lui Crainiceanu si Frumusanu in timpul mineriadei din ’91 a fost redeschis

    Mineriada 1991; mineri in piata Victoriei
    Mineriada 1991; mineri in piata Victoriei
    Foto: Agerpres

    Cazul privind uciderea studentului Andrei Frumusanu si a Auricai Crainiceanu, in timpul mineriadei din septembrie 1991, soldata cu demisia Guvernului Petre Roman, a fost redeschis de catre Sectia Parchetelor Militare, potrivit unei comunicari a institutiei la solicitarea agentiei Mediafax. In noiembrie 2003, procurorii militari au comunicat parintilor lui Andrei Frumusanu ca au fost retrase acuzatiile aduse maiorului din cadrul Serviciului de protectie si paza (SPP) Vasile Gabor, inculpat pentru impuscarea tinarului, anchetatorii adaugind ca dosarul ramine cu autor necunoscut.

    Dosarul privind uciderea, in timpul mineriadei din septembrie 1991, a studentului Andrei Frumusanu si a Auricai Crainiceanu a fost restituit procurorilor, in decembrie 2000, pentru completarea urmaririi penale, ca urmare a unei hotarari a Curtii Supreme (devenita Inalta Curte de Casatie si Justitie-n.r.).

    In cazul privind uciderea lui Frumusanu si Crainiceanu, Sectia Parchetelor Militare a dispus in 10 octombrie 2011 „redeschiderea urmaririi penale ᅡin remᅡ”, pentru omor deosebit de grav, fiind intocmit un plan de ancheta cu privire la aspectele probatorii mentionate in sentinta penala numarul 5 din 26 ianuarie 2011 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti (unde a fost contestata solutia de scoatere de sub acuzare a ofiterului SPP-n.r.) si mijloacele de proba ce urmeaza a fi administrate pentru clarificarea acestora.

    „In perioada 10-26 octombrie 2011, s-au trimis adrese de relatii la Parlamentul Romaniei, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Statul Major General, Inspectoratul General al Jandarmeriei, Televiziunea Romana, Serviciul Roman de Informatii, Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii si Grupul de Dialog Social”, se arata in comunicatul remis vineri de catre Sectia Parchetelor Militare (SPM).

    Niciuna dintre institutii nu a trimis raspuns la solicitarea SPM, astfel ca in cursul lunii noiembrie institutia a revenit cu cererile.

    Intre timp, au fost audiati martorii Stefan Catalin Catoiu, Dorel Gradinaru, Nicolae Dirdiiac si Bogdan Gamalet, in legatura cu „problematica inregistrarilor filmate in data de 25 septembrie 1991 de catre personalul specializat din cadrul Guvernului”.

    „In acelasi scop se continua demersurile pentru identificarea si audierea martorilor Octavian Mircea Ciulea si Dan Rosu”, mai spune sursa citata, precizand ca domiciliile lor nu au putut fi identificate.

    Pe de alta parte, procurorii l-au citat pe colonelul in rezerva Petre Panciulescu, fost cadru SPP, pentru a fi audiat in 15 decembrie 2011, insa acesta nu s-a prezentat, nefiind comunicate motivele absentei sale.

    Si martorul Ion Smatoc – care a avut calitatea de expert in timpul fazei de judecata a procesului privind uciderea celor doua persoane – a fost cautat pentru audieri, dar intre timp decedase (in 2005).

    In 2003, Sectia Parchetelor Militare a comunicat familiei Frumusanu ca ofiterul SPP acuzat de uciderea fiului lor (la varsta de 24 de ani-n.r.) a fost scos de sub urmarire penala.

    Instanta suprema admisese, in 14 decembrie 2000, recursul Parchetului si a partilor civile care solicitasera restituirea, pentru completarea anchetei, a dosarului in care maiorul Vasile Dorel Gabor din cadrul Serviciului de Protectie si Paza (SPP) era acuzat ca i-ar fi ucis pe cei doi tineri, in timpul mineriadei.

    Aceasta decizie a survenit hotararii Curtii Militare de Apel, care il achitase pe maiorul SPP, considerind ca Vasile Gabor nu este vinovat de impuscarea celor doua persoane.

    Initial, ofiterul a fost condamnat de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti la opt ani de inchisoare pentru omor. Desi magistratii militari au retinut in sarcina inculpatului circumstante atenuante, acesta a atacat sentinta cu apel, considerindu-se nevinovat. Instanta care a judecat apelul facut de maior a admis mai multe probe solicitate de catre avocatul acestuia, printre care si audierea unui expert in balistica.

    Expertul in balistica, audiat de Curtea Militara de Apel in 23 iunie 1999, afirma ca Frumusanu si Crainiceanu au fost ucisi cu alt gen de munitie, contrazicind cele sustinute de procurori.

    Colonelul (r) Ion Smatoc (decedat intre in anul 2005-n.r.), considerat cel mai bun expert balistic din tara, declara ca Andrei Frumusanu si Aurica Crainiceanu nu au fost impuscati cu munitie reactiva (cartuse de semnalizare), aceasta din urma neputand ucide si nici macar rani. In fata judecatorilor militari, colonelul (r) Ion Smatoc si-a sustinut declaratia cu calcule referitoare la forta cinetica a unui cartus de semnalizare, care loveste un corp de la o anumita distanta. Expertul considera ca ranile suferite de cele doua victime nu puteau fi produse decit de o munitie reactiva de tip Jirojet, care nu exista in dotarea fortelor militare romane si care se fabrica in Statele Unite.

    Evenimentele din 25 septembrie 1991

    In rechizitoriul prin care Vasile Gabor a fost deferit justitiei se arata ca, in 25 septembrie 1991, in urma venirii in Piata Victoriei a unor grupuri mari de mineri, in jurul Guvernului au fost plasate cordoane de militari, apartinind UM 0305 si Politiei Capitalei, inclusiv din cadrul Brigazii de Asigurare a Ordinii si Linistii Publice Bucuresti. Paza interioara a obiectivului a fost asigurata de efective apartinind UM 0530, precum si de forte din cadrul MApN.

    Securitatea demnitarilor, inclusiv a premierului Petre Roman, a fost garantata de SPP, UM 01064 Bucuresti. Intrucat premierul se afla cladire, SPP a triplat efectivele prezente in imobil. In plus, la fata locului s-a deplasat o subunitate de la Formatiunea de Interventie Antiterorista a SPP, condusa de Vasile Dorel Gabor, la acea data capitan.

    Conform rechizitoriului, la aproximativ o ora dupa ce au ocupat Piata Victoriei, manifestantii au trecut la actiuni de o extrema violenta, atacand si ranind fortele de ordine cu obiecte contondente si sticle incendiare. Actiunile violente au determinat reactia organelor de ordine, care au trecut la restabilirea situatiei, folosind, pentru inlaturarea manifestantilor turbulenti, bastoane de cauciuc si incarcaturi chimice iritant-lacrimogene.

    La ora 18.00, s-a ordonat dispersarea manifestantilor din jurul cladirii Guvernului. Acest lucru a determinat cresterea intensitatii confruntarilor directe si violente dintre fortele de ordine si manifestanti. In acele momente, ofiterul Gabor se afla la etajul al II-lea, in anticamera cabinetului secretarului general al Guvernului, cu vedere spre Bulevardelor Iancu de Hunedoara si Ana Ipatescu (actual Lascar Catargiu).

    Pe fondul violentelor care se petreceau in jurul cladirii (parterul suferise distrugeri majore, iar un militar in termen fusese incendiat, decedind ulterior), Gabor a inceput sa traga cu un pistolul de semnalizare, calibru 26 de milimetri, in manifestantii care se aflau in directia „blocului TAROM” (acum sediul unei banci), din Piata Victoriei.

    In jurul orei 18.15, sotii Aurica si Viorel Crainiceanu au sosit in Piata Victoriei, venind dinspre Piata Romana. Ei s-au oprit pentru citeva momente linga „blocul TAROM”. In acea clipa, unul din cartusele trase a lovit-o pe Aurica Crainiceanu (33 ani). Ea a fost transportata la Spitalul Municipal Bucuresti si internata la ora 19.30, insa, in pofida tratamentului, ea a decedat a doua zi.

    In jurul orei 18.40, un al doilea cartus tras l-ar fi lovit in piept pe studentul Andrei Frumusanu (20 ani). El a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, unde, la ora 19.05, s-a constatat decesul.

    Vasile Gabor a fost trimis in judecata dupa aproape patru ani de la uciderea celor doi tineri, in august 1995, impreuna cu capitanul Marian Constantin, acuzat de fals si uz de fals pentru ca, prin intocmirea unor documente, ar fi incercat sa ascunda faptul ca ofiterul a tras cu munitie reactiva. Marian Constantin, condamnat in prima instanta la sase luni de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, a fost achitat in 16 iunie 2000, dupa ce judecatorii au constatat ca faptele, comise cu aproape noua ani in urma, s-au prescris, iar inculpatul nu mai putea raspunde penal.

    Dupa 20 de ani de cercetari in acest caz si confruntari politice pe aceasta tema, persoana care i-a impuscat pe Aurica Crainiceanu si Andrei Frumusanu ramine necunoscuta, la fel ca si in cazul jandarmului Nicolae Lazar, mort tot in urma mineriadei din septembrie 1991. Militarul, care se afla in sediul Guvernului, a fost ars de viu de flacarile produse de o sticla incendiara aruncata pe fereastra de unul dintre minerii care atacau Palatul Victoria.

    de I.R.     HotNews.ro
    Duminică, 25 decembrie 2011, 13:48 Actualitate | Esenţial

     

  • FACEBOOK

  • STATISTICI SITE

  • Taguri

  • Calendar

    august, 2017
    L Ma Mi J V S D
    « Iul    
     123456
    78910111213
    14151617181920
    21222324252627
    28293031  
  • Comentarii Recente

  • Articole Recente

  • Categorii