16 ani de batjocura pentru mortii Mineriadei ’91

16 ani de batjocura pentru mortii Mineriadei ’91

Decesul celor doi civili a trimis Romania din nou in fata CEDO.

Dosarul „Frumusanu-Crainiceanu”, unul dintre cazurile „sensibile” de dupa Revolutie, este ingropat de justitie de 16 ani.

Pe 25 septembrie 1991, in timpul mineriadei care a debarcat cabinetul Roman, muncitoarea Aurica Crainiceanu si studentul Andrei Frumusanu au fost ucisi in Piata Victoriei de un proiectil de semnalizare tras din guvern.

Vinovat a fost gasit capitanul SPP Dorel Gabor, condamnat la opt ani de inchisoare. Nu a ispasit nicio zi, iar in 2001, dosarul a fost retrimis Parchetului Militar si „uitat” intr-un sertar. Dorel Gabor nu a fost de gasit nici acasa, nici la telefon. Prescrierea faptelor vine in 2023, dar cazul este la CEDO.

Crimele din Piata Victoriei

SCENA I. La guvern, hoardele de ortaci fac exercitii de vandalizare. Palatul Victoria este asediat, mineri, scutieri, civili se macelaresc cu rangi, topoare, pietre. La parter, o sticla incendiara zboara prin geam si se izbeste de trupul unui jandarm. Flacarile cuprind cu repeziciune uniforma si tanarul arde ca o torta. Nicolae Lazar, 21 de ani, a murit in chinuri groaznice dupa doua zile, pe 27 septembrie 1991.

SCENA II. Din statia de metrou, doi soti ajung pe bulevardul Ana Ipatescu. Rachetele de semnalizare trase din guvern lovesc blocul „Tarom”. Un proiectil izbeste trupul femeii, care cade secerata langa sotul ei. Aurica Crainiceanu, 27 de ani, mama a doi scolari, a fost impuscata la ora 18.15 si a murit a doua zi.

SCENA III. De la metrou apare si un student. Cateva minute are noroc: nu e nici batut, nici fugarit de ortaci. Dar moare. Acelasi tip de proiectil, care o omorase pe Aurica Crainiceanu, il strapunge si pe Andrei. Andrei Frumusanu, 24 de ani, student in anul II la Hidrotehnica, impuscat la ora 18.45, a murit in numai cateva minute.

Asa a fost in dupa-amiaza de 25 septembrie 1991, in timpul mineriadei. Ortacii lui Miron Cozma si-au dat masura salbaticiei prin incendierea unui jandarm si bataia bestiala administrata celor peste 150 de civili, jandarmi si militari in termen.

Trupele SPP s-au remarcat si ele prin capitanul Dorel Gabor, gasit vinovat pentru uciderea a doi civili neimplicati in lupte. Devenit ulterior maior, Gabor s-a „jucat” atunci cu munitia de semnalizare, trimitand doua proiectile in trupurile muncitoarei Aurora Crainiceanu si in cel al studentului Andrei Frumusanu.

Procurorul Gheorghe Surdescu, cel care a trimis in anii ‘90 dosarul la instanta, arata ca a tras de la etajul doi al guvernului, din anticamera Secretariatului General.

Pistolul de calibru 26 mm, cu munitie reactiva, se foloseste exclusiv pentru a trage in plan vertical si nu orizontal. Victimele lui Dorel Gabor nu erau nici mineri, nici vandali, nici atentatori la siguranta nationala, ci doi curiosi aciuati in zona.

Oamenii presedintelui fac zid

Uciderea jandarmului Lazar nu a devenit dosar penal. Civilii Frumusanu si Crainiceanu au fost, in schimb, trimisi din nou la groapa de justitia noii Romanii. Cercetarile s-au „bucurat” de toata „atentia” autoritatilor: martorii si rudele decedatilor au fost intimidati, ex-directorul SPP, Dumitru Iliescu, a cautat sa-si acopere subordonatul, iar Serviciul a filmat sedintele tribunalului.

„Parintele” Constitutiei, senatorul PSD Antonie Iorgovan, s-a implicat personal, aparandu-l in instanta pe ofiterul SPP. Ofiterul Gabor s-a bucurat astfel de zidul protector al oamenilor presedintelui Iliescu: ex-seful SPP si senatorul Iorgovan.

Exonerare „pe pile”

Chiar si asa, pe 10 iulie 1998, Tribunalul Militar l-a condamnat pe Dorel Gabor la opt ani de inchisoare, pentru omor deosebit de grav.

Pentru Crainiceanu si Frumusanu, adevarata lovitura de teatru a venit insa in toamna lui ‘99, cand Curtea de Apel Militara a admis recursul inculpatului Gabor si a casat sentinta.

Al doilea soc a urmat pe 14 decembrie 2000, imediat dupa revenirea PSD la guvernare: in ciuda probelor si a sentintei, Curtea Suprema a retrimis dosarul la Parchet. Surse judiciare au declarat pentru EVZ ca „scoaterea lui Gabor de sub urmarire penala si retrimiterea dosarului s-au dat pe pile”.

De sase ani, pe cazul „Frumusanu-Crainiceanu” s-a asternut praful. Procurorii Marin Stoica si Tudor Marian l-au preluat in 2001, dar nu l-au considerat o prioritate.

Acum, dosarul este la seful Sectiei Parchetelor Militare, generalul Dan Voinea. Acesta a confirmat informatia, dar nu a dat alte amanunte. Totusi, surse judiciare sustin ca rechizitoriul va fi completat cu audierea unor noi ofiteri prezenti in guvern. Lor li s-ar adauga reaudierea maiorului (r) Dorel Gabor, apoi dosarul va pleca iarasi la instanta.

ECUATIA CRIMEI

Un dosar, doi morti si zeci de frustrari

„Cate zile si pantofi am rupt prin justitie…! Lucram nopti, sambete si duminici ca sa recuperez zilele cand eram in instanta”, povesteste Viorel Crainiceanu.

In fatidicul 25 septembrie ‘91 mergea cu Aurica, sotia lui, la Spitalul de Dermatologie pentru a dona sange. Dar s-au abatut din drum. „Se tragea spre blocul „Tarom”. Aurica m-a intrebat: „Oare mori daca te loveste unul de-asta”? Pana sa-i raspund, a cazut”.

Baietii ei au crescut si lucreaza. Ionut, care s-a casatorit, are 23 de ani, iar Marius, 24. Isi amintesc ca au ajuns in instanta, caci avocatul lui Gabor ceruse probe ca decedata, Crainiceanu Aurica, avea intr-adevar copii.

„Nu vrem banii CEDO”

Parintii lui Andrei Frumusanu au ramas neconsolati. Chiar in vara lui ‘91, baiatul abia gustase din libertatea castigata in 1989. „Inainte sa moara, chiar in ‘91, a fost putin pana in Bulgaria, saracul. Nu vrem banii de la CEDO, ci numai ca ucigasul sa fie pedepsit”, spune Stefan Frumusanu.

Tatal neconsolat este uimit inca de coincidentele care graviteaza in jurul raposatului sau fiu: Andrei este nascut in aceeasi zi cu Traian Basescu, a facut armata la Murfatlar, orasul natal al presedintelui, si a invatat la „Spiru Haret”, liceul frecventat de Ion Iliescu.

Aici, fostul director, Pascu, le-a si amenajat un colt celor patru „spiristi” decedati, trei la Revolutie si unul, Andrei Frumusanu, la mineriada din ‘91. Candela arde acolo de 16 ani.

PETRE ROMAN

„E un dosar complicat”

Fostul premier a fost martor in procesul „Frumusanu-Crainiceanu” si a infirmat alibiul capitanului SPP, Dorel Gabor, care declara ca a participat la evacuarea sa din guvern. Dar, dupa 16 ani, Roman crede ca dosarul e prea complicat.

„Evenimentul zilei”: Cum comentati nerezolvarea dosarului „Frumusanu-Crainiceanu” nici acum, dupa 16 ani?

Petre Roman: Am avut o discutie cu familiile chiar la audieri. Le-am promis ca voi face tot ce pot sa-i ajut. Eram insa in opozitie… Eu nu mai am nicio conexiune cu treaba asta. Daca s-au epuizat toate caile de atac in justitia romana exista CEDO. E un dosar complicat.

In ce sens?

Pai cineva care judeca din afara trebuie sa aiba posibilitatea sa discute cu multe persoane care erau in sfera politica sau a instantelor ori autoritatilor din acea vreme….

Dosarul contine deja marturii si expertize.

Cred ca se ajunge la o solutie care se refera la raportul dintre victima si cel care a provocat decesul. Si o legatura suplimentara foarte complicata, adica trebuie documente, a ordinelor pe care le-a primit. Daca acela care a facut treaba asta a fost sub ordin si nu a avut intentia sa ucida…

Adica e foarte greu de dovedit ca a avut intentia sa ucida. Poate sa fie omor din culpa. Acum trebuie luate ordinele de-atunci. Daca omul a primit un ordin trebuie sa fie o hotarare in cadrul SPP sau chiar un acord al lui Iliescu, avand in vedere toate actele de violenta. Oricum, atunci nu era o lege clar stabilita (mare parte din documente au fost distruse – n.r.).

VERDICT

„Infractiune de omor”

In 1992, parlamentul publica ancheta sa privind mineriada din septembrie ‘91. Printre semnatari, Radu Timofte (FSN), Valentin Gabrielescu (PNT) sau Ovidiu Musetescu (FSN).

Concluzia era atunci clara: „… rapoartele de expertiza medico-legala demonstreaza ca decesele au survenit ca urmare a impuscarii acestora cu proiectile atipice (…) Deoarece s-a constatat ca la acest tip de munitie s-au facut modificari inainte de a fi folosita, putem aprecia ca ne aflam in fata unei infractiuni de omor”.

Sursa: Evenimentul Zilei, 25.09.2007

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • FACEBOOK

  • STATISTICI SITE

  • Taguri

  • Calendar

    noiembrie 2020
    L Ma Mi J V S D
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    30  
  • Comentarii Recente

  • Articole Recente

  • Categorii